Page 15 - 1963-05
P. 15

Nr. 2.600                                                                                                          DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                !'AG. 3

INFORMAŢII UE PÂBTIP                                                                L a s e c ţia a ll-a fu rn ale                                                  fia/) m M m c o j

              CorsferirjJe penflrta oamenii murscst                          Calitatea fontei poate fi

   Cabinetul de partid Hunedoara      politică a omului societăţii so­                    îmhunăfăfifă                                                                                                        NOUĂ
a organizat un ciclu de conferin­     cialiste", „Rolul comerţului so­
                                      cialist", „Religia şi ştiinţa" şi al­  In primul trimestru din acest rea la răcirea exterioară. Numă­
ţe pentru oamenii muncii care nu      tele. Asemenea conferinţe au fost      an colectivul secţiei a Il-a furnale rul mare al orelor de mers redus
sint cupi'inşi în nici o formă de     ţinute în faţa salariaţilor de la      de la C.S. Hunedoara nu a înde­ se datoreşte în primul rînd ca­
învăţămînt de partid. La elabo­       întreprinderea de industrie lo­        plinit planul de producţie, iar zurilor frecvente ele agăţări pro­                     Ridicarea gradului de m ecanizare
                                      cală, O.C.L. produse industriale,      procentul de declasate a depăşit vocate de urmărirea neatentă a
rarea acestor conferinţe au fost      spitalul unificat, întreprinderea      cu mult cifra admisă. Aceasta în procesului de elaborare. In ziua
antrenate cadre calificate şi cu
experienţă: ingineri, profesori       de gospodărire a oraşului etc. Un      a lu c ră rilo r m in ie re —-cale sig u ră de cre şte remare parte din cauza neritmici- de 18 aprilie, de pildă, furnalul
                                                                             tăţii aprovizionării cu materiale a avut un mers redus timp de
etc. Ciclul de conferinţe este a-     aport însemnat la ţinerea acestor                                            peste 19 ore, iar în ziua urmă­
xat pe probleme ca : „Creşterea                                              şi calităţii slabe a acestora.                                                         a productivităţii m uncii
                                      conferinţe şi-au adus tov. Ioan        Au existat însă şi cauze de na­ toare a funcţionat redus tot
rolului conducător al partidului în                                          tură subiectivă. Una din acestea
                                      Ungur, Nicolac Chindler şi alţii.      este urmărirea neatentă a proce­      timpul.                                             Directivele Congresului al llt-lea al  susţinerea lor cu armături metalice            18 de Ja mina Lupeni, în complex cu
etapa desăvîrşirii construcţiei                                              sului tehnologic ; ca urmare nu          Obţinerea unor rezultate slabe                P.M.R. prevăd ca productivitatea          recuperabile. Acest sistem de lucru a          susţinerea metalică cu stîlpi hidrau­
socialiste", „Fizionomia rnoral-                                             s-au putut preveni din timp de­                                                        muncii în industria carboniferă să        permis reducerea consumului de ma­             lici şi grinzi in consolă. Prin însuşi­
                                                                             ranjamentele.                         privind calitatea fontei la secţia               crească cu 40 la sulă in perioada         terial lemnos şi reducerea manoperei           rea metodei respective de muncă de
AcHvifaîea de produefie, în dtscufsa erganizafiei de bază                                                          Il-a furnale a C.S. Hunedoara se                 1959—1965, ceea ce reprezintă un          ce se consuma la lărgirea ulterioară.          către muncitori, viteza de avansare a
                                                                                O altă deficienţă în munca         datoreşte şi faptului că aici cali­              ritm de 6,65 la sută pe an.               Iar pentru belonare s-au înlocuit              frontului a crescut de la 17 m.I. rea­
   Zilele trecute organizaţia de      ocuparea colectivului pentru con-      furnaliştilor este şi nerespectarea   tatea nu ocupă un loc central în                                                           dulapii de molid folosiţi la cofraje           lizaţi in luna ianuarie, la 34,5 m.I.
bază din secţia turnătorie nr. 1      tinu.a îmbunătăţire a calităţii        nivelului de încărcare a furnale­     întrecerea socialistă. La cele două                 In cursul anului 1962 şi trimestrul    cu bandaje din tablă de 5 mm, care             realizaţi în luna martie. In stratul 18
de la Uzina „Victoria" Călan a        produselor. Drept rezultat, în         lor ceea ce a făcut ca deseori        furnale există grafice în care se                1 al anului 1963, productivitatea mun­    se pot folosi de mai multe ori.                de la minele Vulcan şi Lupeni $-au
ascultat raportul prezentat de        primul trimestru, procentul de         acestea să meargă în gol. Se ştie,    urmăreşte doar producţia fizică,                 cii pe C.C.V.J. a crescut în compara­                                                    folosit la tăiere maşini de havat.
tov. Dumitru Abrudan, şeful sec­      rebut admis a fost redus de la         de asemenea, că atunci cînd fonta     rubrica de calitate fiind necom-                 ţie cu anul 1959 cu 30,2 la sută ceea        La săparea puţurilor de la supra­           Pentru încărcarea cărbunelui in aba­
ţiei, cu privire la rezultatele ob­   8,71 la 7,42 la sută.                  are un conţinut mare de sulf,         plctată zile la rînd. Or, calitatea              ce revine pe an o creştere medie de       faţă, în vederea creşterii vitezelor de        tajele cameră este în curs de expe­
ţinute în producţie pe primul                                                trebuie făcută desulfurarea cu        foniei nu trebuie cunoscută nu­                  7,55 In sută. Numai in trimestrul I       avansare, s-a proiectat la C.C.V.J. şi         rimentare la I.onea, Petrila, Aninoa-
trimestru al acestui an.                 Organizaţia de partid a apre­       sodă calcinată în afara furnalu­      mai în birouri, ci şi de munci­                  din acest an productivitatea muncii       experimentat la putui principal Dîlja          sn şi Lupeni, transportorul scurt blin­
                                      ciat însă că în privinţa economi­      lui, iar cînd procentul de siliciu    tori, la locurile lor de muncă,                  a crescut fată de anul trecut cu 32 kcj.  cofrajul mobil şi podul da lucru, care         dat.
  Din analiza făcută a reieşit că     sirii unor materiale şi a reduce­      este ridicat, se foloseşte ţunde-     fiindcă ei sînt aceia care o de­                 pe post. Cum s-a obtinut acest            permit săparea şi betonarea în tronsoa­
în primele trei luni ale acestui      rii preţului de cost mai sînt po­      rul, tot în afara furnalului. Or,                                                      succes ?                                  ne scurte de 2 m„ eliminînd susţine­              La încărcarea sterilului rezultat din
an colectivul secţiei şi-a organi­                                           aceste operaţii au fost neglijate     termină.                                                                                   rea provizorie. Prin folosirea acestui         lucrările de deschidere şi pregătire
zat şi desfăşurat mai bine acti­      sibilităţi, care nu au fost folo­      de furnalişti. In mare parte aces-,      Măsurile luate în Ultimul timp                   In ultima perioadă s-a acordat o       sistem de lucru s-a realizat o viteză          s-au folosit cărucioare şi maşini de
                                      site pe deplin.                        te lipsuri au fost eliminate în                                                        atentic deosebită introducerii de noi     de 51 m. 1. pe lună la săpare şi belo-         încărcat cu cupă. Cu maşinile care
vitatea. In această perioadă au                                                                                    de conducerea combinatului per­                  procedee de lucru şi mecanizării pro­     nare in put cu diametrul liber de              au funcţionat în cursul trimestrului
fost: depăşite prevederile planu­       Pentru înlăturarea unor neajun­      luna februarie; lireşte şi rezul­     mit furnaliştilor să sporească pro­              ceselor cu volum mare de muncă.           5 m.                                           I s-a reuşit să se realizeze un volum
lui de producţie, bilanţul înche­     suri şi continua îmbunătăţire a                                              ducţia de fontă, să îmbunătăţeas­                Numărul abatajelor frontale, cu maro
iat fiind destul de rodnic.                                                  tatele au fost mai bune. In a-        că, calitatea acesteia. Colectivul               capacitate de producţie, a crescut de        O alentie deosebită s-a acordat şi          de 680 m.c. pe maşină şi lună. S-a
                                      activităţii economice şi a muncii                                            de muncă de la furnale este da­                  la an la an, iar producţia extrasă cu     îmbunătăţirii transportului în abata­          extras cu susţinere metalică canti­
   In cuvîntul lor participanţii la                                          ceastă lună s-au înregistrat 2,38     tor să înlăture însă lipsurile pro­              susţinere metalică a atins in anul        jele şi preabatajele direcţionale. Nu­         tatea de 310.392 tone cărbune din
discuţii au reliefat mai ales pre­    politice de masă a fost elaborat                                             prii şi să folosească din plin                   1962 cifra de 1.056.183 tone cărbune,     mărul transportoarelor grele a cres­           abataj, ceea ce reprezintă o creştere
                                                                             la sută declasate, faţă de 3,50 la    posibilităţile de care dispune în                fată de 394.569 tone, cît se realizase                                                   de 14,8 la sută faţă de sarcina de
                                      ir- plan de măsuri.                                                          vederea îmbunătăţirii calităţii                  în 1960. In această perioadă, în afara    cut de la 150 garnituri în funcţie în          plan.
                                                                             sută cît este admis. Aşadar s-a                                                        ‘Lipitor do Fricţiune cu pană trans­      amil 1960, la 190 garnituri în anul
Despre unele probleme ale proreefiei muncii                                                                        fontei.                                          versală, fabricaţi în Valsa Jiului,       1962, iar al transportoarelor uşoare              Pină la finele anului se va intro­
                                                                             dovedit că furnaliştii pot să pro­                                                                                               de la 335 la 422. Pentm abatajele              duce armarea metalică la un număr
   Recent, aşa cum ne comunică        luat parte tovarăşii Alexandru                                                                                    I. CIOBANU  s-au introdus !a susţinerea abatajelor    frontale cu capacitate mare de pro­            de 6 abataje frontale din straturile
corespondentul nostru tov. Nicu       Hirsch, Alexandru Szakacs, Mir-        ducă fontă de bună calitate.                                                           frontale din stratele subţiri stîlpi      ducţie s-au procurat 17 transportoare          groase şi subţiri. Se va susţine me­
Sbuchea, membrii organizaţiei         cea Radu, Viorel Marcu, Gheor-                                                                                                hidraulici de fabricaţie sovietică, oare  blindate de tipul SLASK, iar pentru            talic cu armături noi o lungime de
de bază P.M.R. de la cooperativa      ghe Mărgineanu, Constantin Şte-           Din păcate nu s-au tras învăţă­                                                     au dat rezultate foarte bune la stra­     uşurarea muncii de încărcare în aba­           25.000 m. lucrări miniere. Din abata­
meşteşugărească „Retezatul" din       foni, Ion Radu, au scos în evi­                                                                                               tul 18 Lupeni. Lungimea lucrărilor        tajele cameră s-a proiectai la combi­          jele susţinute metalic se va extrage
Haţeg au analizat în cadrul adu­      denţă faptul că nu s-au depus          mintele necesare şi calitatea fon­                                                     miniere susţinute metalic a crescut                                                      o cantitate de cărbune de 2,84 ori
nării generale unele probleme         toate eforturile pentru a fi crea­                                                                                            de ia 16.995 m. in anul 1960, ia 48.550   nat şi executat la U.R.U.M. Petro­             mai mare decît în 1960. Se va extra­
privind securitatea şi protecţia      te cele mai corespunzătoare con­       tei s-a înrăutăţit. Procentul de                                                       m. în anul 1962.                          şani transportorul scurt blindat, care         ge a i tăiere mecanizată cantitatea de
muncii.                               diţii de muncă. Astfel mai sînt                                                                                                                                         este in curs de experimentare.                 193.000 tone cărbune do la Lupeni şi
                                      unele secţii în care instalaţiile      declasate în primele două decade                                                          Pentru creşterea productivităţii                                                      Vulcan, prin folosirea plugului şi a
   Referatul prezentat de către       de ventilaţie lasă de dorit, la                                                                                               muncii în abatajele frontale din stra­       Transportul pe galerii a fost meca­         liavezeior din dotare. In abatajele
tov.Domiţian Prejban, vicepreşe­      unele aparate nu s-au confecţio­       ale lunii aprilie depăşeşte cu mult                                                    iele subţiri s-a introdus plugul de       nizat în această perioadă sută la sută         cameră se va extinde susţinerea
                                      nat încă apărători, instructajul                                                                                              cărbune in stratul 18 de la mina Lu­      prin folosirea locomotivelor electrice         mixtă cu stilpi tubulari, folosirea
dinte al cooperativei a scos în       la locul de muncă nu s-a făcut         cifra admisă. In această perioadă                                                      peni, unde s-a realizat o productivi­                                                    transportoarelor blindate scurte, pre­
                                                                                                                                                                    tate de 6,24 tone pe post in luna         cu trolev şi Diesel pe căile principale        cum şi iniţiativa minerilor de la
relief faptul că, în general, faţă    întotdeauna în mod corespunză­         numărul opririlor a fost mult                                                                                                                                                   Petrila de a se realiza 2 m.I. pe
                                                                                                                                                                    noiembrie 1962. La tăierea cărbunelui     de transport şi a locomotivelor electri­       schimb şi aripă. Se va extinde apoi
de anii trecuţi, în ultimul timp      tor de către maiştri.                  prea mare. Numai la furnalul                                                           în stratele subţiri s-au folosit maşi­    ce cn acumulatori pe căile secundare.          aplicarea sistemului de lucru a i
                                                                                                                                                                    nile de havat de tipul KMP-3. S-a                                                        rofraj mobil la săparea pulului de la
s-a acordat o atenţie mai mare           Adunarea generală a organiza­       nr. 6, în perioada 12—19 aprilie                                                       generalizat sistemul de lucru cu             Pentru anul 1963 în fata colectivelor       Aninoasa-sud şi a cehii auxiliar de
acestor importante probleme.          ţiei de bază a elaborat un plan de                                                                                            alunecarea havezei pe transportorul       de muncă ale Combinatului carboni­             la Dîlja.
                                                                             au fost înregistrate 14 opriri şi                                                      blindat, fapt ce permite menţinerea       fer Valea Jiului stau sarcini sporite.
   Cu toate acestea, atît refera­     măsuri în vederea lichidării aces­                                                                                            transportorului in frontul de lucru       Va trebui să obţinem o productivi­                In dotarea unităţilor din cadrul
tul cît şi discuţiile la care au                                             aproape 70 ore de mers redus.                                                          fără demontare.                           tate medie anuală da L208 tone cărbu­          combinatului există însă maşini şi
                                      tor lipsuri.                                                                                                                                                            ne pe post, să reducem preţul de cost          utilaje de înaltă productivitate care
     O rganizaţia de bază                                                    Majoritatea opririlor sînt cauzate                                                        Pentru reducerea manoperei la să­      al tonei de cărbune. Pentru realizarea         n-au fost folosite in trimestrul 1 cum
                                                                                                                                                                    parea galeriilor ce urmează a se          acestor obiective se vor aplica noi            s în t: plugul de cărbune pentru stra­
               premeşîe                                                      de intervenţii la gurile de vînt şi                                                    betona, s-a generalizat in Valea Jiului   măsuri tehnice şi organizatorice, vom          tele subţiri de la mina Petrila, două
                                                                                                                                                                    sistemul de lucru cu săparea lucrări­     spori şi mai mult gradul de mecani­            haveze KMP-3 la Lupeni şi Vulcan,
                                                                             la penele de răcire pentru trece­                                                      lor miniere la profilul gata lărgit şi    zare a lucrărilor miniere.

noi candidaţi de paHid                                                                                                                                                                                           In cursul trimestrului I al anului
                                                                                                                                                                                                              !963 s-a continuat cu experimentarea
   Corespondentul nostru tov. Gh.                                                                                                                                                                             tăierii cărbunelui cu plug in ştrahii

Manciu, ne transmite că organi­                                                                                                                                                                                                                              haveza WLE-50 la mina Vulcan, două
zaţia de bază P.M.R. din gospo­
dăria colectivă din Ruşi se pre­                                                                                                                                                                                                                             haveze tip Korftnann la Lupeni. De
ocupă în mod permanent de întă­
rirea rîndurilor sale prin primi­                                                                                  Veşti din complexu l C .F .R. P e troşa ni                                                                                                asemenea, nu s-a acordat atenţia
rea a noi candidaţi şi membri                                                                                                                                                                                                                                aivenită utilizării transportoarelor
de partid. In ultima vreme orga­
nizaţia de bază de aici a primit                                                                                                                                                                                                                             scurte blindate de către exploatările
în rîndurile sale 11 candidaţi de
partid. Printre ei se află tov.                                                                                       Cu planul de încărcări                        sului de producţie din staţii, ei au      aflate in reparaţie. S-a reuşit să             I.onea, Aninoasa, Lupeni,- Vulcan si
                                                                                                                                                                    redus staţionarea lor cu 7,2 la           se repare şi să se scoată din ate­             Uricnni deşi la Petrila s-au obtinut cu
Vlarioara Tabac, Elisabeta Cri-                                                                                                 depăşit                             sută. In acelaşi timp a fost redus        lier vagoanele înainte de termen,              ele rezultate foarte bune. Pentru ca
şan, Maria Stoicoi, Sofia Vasiu,                                                                                                                                    şi rulajul vagoanelor cu 15,5 la          imobilizarea acestora a fost re­               aceste utilaje să fie folosite aşa cum
                                                                                                                      Realizarea şi depăşirea sarcini­              sută. Cele mai frumoase realizări         dusă cu 5 la sută.                             se cuvine, în cursul trimestrelor ur­
Simion Visa şi alţii.                                                                                              lor de plan constituie una din                   au fost obţinute de către staţiile                                                       mătoare s-au întocmit programe, de
   Corespondentul precizează că                                                                                    preocupările de seamă ale cefe­                  Vulcan, Lupeni şi Petroşani.               Economii de combustibil                       lucru şi sînt în curs de execuţie lu­
                                                                                                                   riştilor de la mişcare. Asigurînd                                                                                                         crările de pregătire in vederea intro­
toţi tovarăşii primiţi în rînduri­                                                                                 la timp vagoanele necesare încăr­                         A fost redusă                      La depoul de locomotive con­
le candidaţilor de partid sînt                                                                                     cării mărfurilor prezentate Ia                                                             tinuă întrecerea avînd ca obiectiv             ducerii lor în subteran.
                                                                                                                   transport s-a reuşit ca planul dc                  imobilizarea vagoanelor                 principal remorcarea trenurilor
fruntaşi în muncă şi în activi­                                                                                    încărcări să fie depăşit pe R.C.M.                                                         cu tonaje sporite şi reducerea                    Paralel cu măsurile telurice ce le
tatea obştească.                                                                                                   Petroşani în luna trecută cu 17,5                   La atelierul de zonă există o          consumului de combustibil con­
                                                                                                                                                                                                                                                             vom lua, este necesar ca toate co­
RĂSPUNDEM
                                                                                                                                                                                                                                                             lectivele de muncitori, ingineri şi
           I

I. Duică — Haţeg. Conducerea                                                                                       la sută. Tonajul pe tren de marfă permanentă preocupare pentru venţional. Mecanicii şi fochiştii tehnicieni de la exploatări să caute
                                                                                                                   a crescut cu 6 la sută datorită                  depăşirea sarcinilor de plan, pen­        depoului manifestînd multă pre­
U.R.C.C. Haţeg ne comunică că               Calitatea produselor depinde în mare măsură . şi de felul cum se       faptului că se urmăreşte în per­                                                           ocupare pentru înfăptuirea sarci­              mereu noi şi noi metode de lucru, să
sesizarea dv. a fost întemeiată       face călcatul. Do aceea, brigadierul Sere Florian, dc la fabrica „Vidra"                                                      tru scurtarea timpului de repa­           nilor şi a angajamentelor, au                  organizeze cît mai bine întrecerea
şi că a luat măsuri pentru a                                                                                       manenţă compunerea trenurilor                    raţie a vagoanelor. Datorită unei         reuşit să remorce de la începutul              socialistă. In felul acesta producţia
asigura o bună aprovizionare a        din Orăştie, acordă o deosebită atenţie acestei operaţiuni.                                                                   mai bune organizări a muncii s-a          anului şi pînă acum 770 trenuri                şi productivitatea muncii vor spori
magazinelor din oraş cu apă                 IN FOTOGRAFIE: Brigadierul controlînd cum se iace călcatul la          la maximum de tonaj şi osii. Sta­                                                          cu tonaje sporite şi să economi­               continuu, se vor îndeplini cu succes
                                                                                                                   ţionarea vagoanelor este unul din                reuşit ca planul de reparaţii să          sească 2.200 tone de combustibil               sarcinile şi angajamentele.
minerală. Numai în decurs de          un Iot de blănuri.                                                                                                            fie depăşit şi să se repare peste         convenţional.
10 zile,- magazinele alimentare                                                                                    indicatorii de calitate. Ceferiştii              plan in cursul lunii trecute 30                                                                                  IOAN POPESCU
au primit şase vagoane de apă                                                                                      din raza R.C.M. Petroşani şi-au                                                                                             I. CRIŞAN                          inginer şef al C.C.V.J,
                                                                                                                                                                    de vagoane. In centrul atenţiei
minerală.                                                                                                          îndreptat atenţia şi asupra aces­                muncitorilor acestui atelier a fost                                 impiegat de mişcare
                                                                                                                   tui obiectiv. Urmărind mai bine                  reducerea imobilizării vagoanelor
   Avon Tuza — Ghelar, oraşul                                                                                      vagoanele prin toate fazele proce­

regional Hunedoara. Direcţia re­                                                                                                                                                                                                                             i curant

gională P.T.T.R. ne-a comunicat          Calculul diferenţial şi integral,   SÂ ÎNVEŢI SÂ F II OM DE                                                                                                          OMENIE                                         dc specialitale, a luat legătura
că cele semnalate de dv. cores­       cinetica fluidelor şi sinteza tran-                                                                                                                                                                                    cu fabrica de ciment din Bicaz
pund realităţii. Pentru înlătura­     suranienelor, filomorfogeneza şi       solide ale unei îmbinări armo­                              — de Victor Bîrladeanu —                                             ţie o atitudine uşuratică, boe­                şi studiază în prezent indicii şi
rea lipsurilor semnalate, s-au luat   geotermometria, fonetismul in-         nioase a „ştiinţei cu conştiinţa".                                                                                               mă, care se concretiza în exame­               parametrii producţiei, spre a ob­
măsuri ca salariatul poştei să        doeuropean şi dreptul roman —                                                viziteze camera încăpătoare, lu­                 tă —, cu noile cartiere de blocuri        ne pierdute sau „luate la limi­                ţine, prin calcule, aşa-numitul
sigileze coletele poştale în pre­     iată noţiuni cu care se asocia­          Factorul educativ fundamental       minoasă, în care fiica lor locu­                                                           tă", ba chiar şi în repetarea unui             „optimum", adică regimul optim
zenţa expeditorului, aşa cum îi       ză rapid în imaginaţia noastră         este, la urma urinelor, însăşi rea­                                                    de pe Păcurari şi din Nicolina,           an. Tovarăşii lui de facultate nu              de funcţionare a instalaţiei, ran­
cer obligaţiile sale de serviciu.     cuvîntul „universitate“. Şi aceas­                                           ieşte, împreună cu alte patru co­                cu noul ansamblu arhitectonic             I au lăsat însă să alunece mai de­             damentul maxim, productivitatea
                                      ta e firesc, deoarece, în accepţia     litatea înconjurătoare. Şi, intr-a­                                                    al centrului, care transformă ta­         parte pe această cale. S-a ocupat              muncii cea mai înaltă, cu cele
   Ilie Angheloache — Qrăştie.        de veacuri statornicită, universi­     devăr, de cum păşeşte pragul u-       lege. Despărţindu-se de ea cu la­                blourile pictate de artiştii ieşeni       de el îndeosebi colega lui de an,              mai reduse costuri.
Asa cum aţi semnalat dv., la          tatea e sinonimă cu însuşi proce­      niversităţii, studentul se întîlneş-  crimi de bucurie în ochi, bătri-                 doar cu 2*3 ani în urmă în nişte          Elena Pavel, membră în comi­
policlinica spitalului unificat din   sul de acumulare a cunoştinţelor       te cu un aspect luminos, însu-        nii au avut grijă să-i dea o po-                 mărturii anacronice ale unor vre­         telui U.T.M. pe facultate, care nu                Intr-o asemenea atmosferă cre­
Orăştie nu se respecta ordinea        ştiinţifice.                           fleţitor al realităţii zilelor noas­  vaţă înţeleaptă : „Ca să meriţi                  mi îndepărtate.                           s-a mulţumit numai să-l ajute la               atoare, îmbibată de realitatea
în distribuirea bonurilor pentru                                             tre. Această universitate reînti-                                                                                                învăţătură, dar l-a şi atras să                socialistă a vieţii din jur, apare
consultaţii. Organele în drept ne        Răstimpul petrecut recent în        nerită, cu laboratoare utilate du­    toate astea, trebuie să înveţi din                  Pe măsură ce studentul, urcă           participe la excursii, a folosit fie­          firesc faptul că majoritatea co­
comunică că au luat măsuri şi au      aulele şi auditoriile, în laboratoa­   pă ultimul cuvînt al ştiinţei şi      răsputeri. Şi mai ales să înveţi                 treptele anilor superiori de stu­         care privelişte întîlnită în cale,             vârşitoare a studenţilor privesc
reglementat această chestiune,        rele şi căminele studenţeşti ale       tehnicii moderne, cu biblioteci       să iii om de omenie !".                          diu, noi locuri evocatoare şi rea­        fiecare imagine a vieţii noi care              menirea lor primordială — învă­
iar intrarea în cabinetul de sto­     centenarei universităţi „Al. I. Cu-    vaste şi mereu îmbogăţite, vor­                                                        lizări însufleţitoare vin să-i între­     le răsărea înaintea privirilor spre            ţătura — cu un înalt spirit de
matologie a mai multor persoane       za" din Iaşi mi-a îngăduit să                                                  Dar acţiunea educativă a rea­                  gească imaginea patriei în plină          a-1 face să simtă răspunderea lui              răspundere, dornici să se integre­
                                      pătrund într-o realitate mult mai      beşte de la sine despre grija sta­    lităţii înconjurătoare sc exercită                                                         de viitor intelectual faţă de po­              ze cît mai bine pregătiţi în fron­
deodată a fost interzisă.             vastă şi mai complexă, o realita­      tului socialist pentru condiţiile     nu numai prin intermediul as-                    înnoire socialistă. Aproape un            por, de statul socialist.                      tul constructorilor vieţii noi.
                                      te în care iniţierea în tainele mi­    de studiu ale celor peste 4.100                                                        milion de lei se cheltuiesc anual
   A. Petru.? —- Cărăstău, raionul    cro şi macrocosmosului, în do­         de studenţi veniţi din toate col­     peceior din viaţa de zi cu zi pe                 pc întreaga universitate pentru              Numeroase sînt căile prin care                 laşul se învăluie în ceaţa in­
Brad. Comitetul executiv al sfa­      meniile vieţii sociale şi gîndirii     ţurile patriei. La aceasta se a-      care o trăiesc studenţii. S-a sta­                                                         înfăptuirile socialismului se in­              serării. La universitate, la biblio­
                                      umane, se împleteşte indisolubil       daugă condiţiile de trai — noile                                                                                                 tegrează organic în orizontul de               teca centrală universitară lumi­
tului popular raional ne-a infor­     cu formarea conştiinţei înainta­       şi spaţioasele cămine şi cantine.     tornicit la universitate tradiţia                                                          preocupări ai studenţilor, deve­               nile ard în ferestre. Pe strada
mat că cele semnalate de dv.          te, socialiste, a intelectualului de                                                                                                                                    nind nu numai obiect de studiu,                care coboară dinspre Copou —
                                                                             Numai pentru studenţii univer­        SE SP # \m J A\ JJ IU ÎL /l îs !L ie ss                                                    dar şi de mîndrie patriotică.                  forfotă vie, tinerească. Mii de chi­
sînt juste şi că s-au luat măsuri     tip nou.                               sităţii s-au construit în ultimii                                                                                                Printre aceste căi, una dintre cele            puri tinere, păstrînd încă urmele
                                                                             ani şase cămine noi, iar pe întreg    ca, în fiecare toamnă, să se or­                 excursiile studenţilor. Valea Bis­        mai rodnice este activitatea stu­              concentrării din timpul cursuri­
să se revizuiască reţeaua de ilu­        Nu poate fi de conceput ştiin­      centrul universitar paisprezece.      ganizeze cu studenţii anului I din               triţei şi Valea Trotuşului îşi dez­       denţilor în cercurile ştiinţifice —            lor sau destinse în cascade de
                                      ţa fără conştiinţă — ne spunea         El se înşiruie, de o parte şi de                                                       văluie în faţa ochilor lor înse­          universitatea numără 33 aseme­                 rîs voios, înviorează întreaga în-
minat public din satul dv., să se     într-o convorbire academicianul        alta, pe dealul Copoului, cu for­     fiecare facultate excursii prin lo­              taţi nu numai renumitele splen­           nea cercuri — a căror tematică                 tindere a faimoasei artere ieşene.
                                      Alexandru Miller, fondator al          me arhitectonice zvelte, moderne,     curile legate de istoria politică                dori ale peisajului natural, ci şi        este strîns legată de probleme                 La acele ore pare că un adevărat
pună becuri, abajururi şi globuri     Şcolii matematice din Iaşi, pe         în vestmînt coloristic pastelat,      şi culturală mai veche şi mai                    măreţele plăsmuiri ale mîinii şi          concrete ale construcţiei socia­               fluviu de tinereţe se revarsă, im­
                                      care foştii săi studenţi — mulţi       atît de consonant cu tinereţea pe     nouă a laşului. Tinerii păşesc cu                creierului omenesc, călăuzite de          liste. Studenţii din cercurile de              petuos, spre inima oraşului. Iar
 de sticlă la toţi sfîlpii de pe re­  dintre ei astăzi, la rîndul lor aca­   care o găzduiesc. Acum, primă­        emoţie prin sălile Muzeului Uni­                 planurile clarvăzătoare ale parti­        geografie, pedologie, zoologie •au             sus, pe aleile străvechii grădini,
ţeaua de iluminat public din sat.     demicieni şi profesori universi­       vara a găsit în plină activitate pe   rii, păstrătoare de vestigii ale                 dului.                                    întreprins un studiu complex al                cu copacii încă desfrunziţi, ră­
                                      tari de prestigiu, — precum şi stu­    constructorii unui nou grup so­       luptei purtate de înaintaşi pen­                                                           problemelor pe care le ridică                  sună zvon de glasuri şi frînturi
    Gh. Jiboteanu — Cugir, raionul    denţii studenţilor săi, îl conside­    cial studenţesc cu 1.600 locuri.                                                          Fiecare excursie, fiecare drum         dezvoltarea pe viitor a gospodă­               de melodii. De undeva, dintre
                                      ră un adevărat „bunic" al uni­                                               tru libertatea şi unitatea naţio­                pe meleagurile ţării nu numai că          riei agricole colective Dumeşti.               Obeliscul Leilor şi bătrînul tei
Orăştie. In legătură cu sesizarea     versităţii ieşene. Ştiinţa fără con­      Mi s-a povestit o întîmplare       nală a poporului nostru, pe lîngă                ne lărgeşte orizontul ştiinţific,         Un număr important dintre, mem­                eminescian, o voce rosteşte cu
                                      ştiinţă — adăuga venerabilul sa­       semnificativă în legătură cu con­     vechea clădire a Academiei Mi-                   dar ne şi leagă de oameni, ne             brii cercurilor geografice iau par­            inflexiuni încă adolescente ver­
dv. privind tărăgănarea instalării    vant — e un nonsens, o aberaţie,       diţiile în care trăiesc astăzi stu­   hăilene, leagănul învăţămîntului                 face să înţelegem mai bine cui            te la cercetări aprofundate pri­               suri ale unui poet al generaţiei
                                      e ca şi cum ai spune poezie fără       denţii ieşeni. Recent, o familie de   superior din Moldova, pe sub                     ii datorăm noi anii aceştia fru­          vind sistematizarea oraşelor din               care îşi trăieşte azi, prin grija
telefonului la noul sediu al G.A.C.,  cuvinte, muzică fără sunete. Con­      ţărani dintr-un cătun moldove­        impresionantele arcade şi cupole                 moşi de studenţie şi cui va tre­                                                         părintească a partidului, înflori­
                                      ştiinţa, în sensul răspunderii faţă    nesc a poposit la Iaşi să-şi vizi­    ale Palatului Culturii, prin cămă­               bui să închinăm mai tîrziu toa­           regiunea Suceava. Pînă şi ma­                  rea viselor şi bucuria fap tei:
Direcţia regională P.T.T.R. nc-a      dc poporul său, faţă de epoca sa,      teze fiica, studentă în anul I. Cînd  ruţele bojdeucii lui Creangă din                 te forţele şi cunoştinţele noastre        tematicienii — pe care în­
                                      dă omului de ştiinţă sensul real       au ajuns la cămin, nu le-a venit      Sărărie, prin clădirea casei me­                                                           suşi specificul ştiinţei lor i-ar                 Noi pentru viitor ne pregătim
comunicat că nu a putut executa       al strădaniilor depuse.                pur şi simplu să creadă că „în        moriale „Ilie Pintilie", cu zidu­                — ne spune studentul Ioan Ghi-            menţine, zice-se, în sferele spe­                 Şi-l populăm pe solul fericirii,
                                                                             palatul aista" trăieşte fata lor:     rile ei scunde, modeste, care aduc               bilic din anul IV al Facultăţii de        culaţiilor abstracte — şi-au mani­                Cu braţele-ncordate să-l săpăm
 această lucrare deoarece i-au           Cuvintele academicianului Mil­                                            parcă pînă Ia noi clocotul fier­                 ştiinţe naturale — geografie.                                                                Şi să-l udăm cu ploile gîndirii.
                                      ler mi-au reapărut adesea pe e-        Ii s-a părut că au greşit adresa      binte al luptelor purtate de co­                                                           festat dorinţa expresă de a par­                  Neîntîrziat, deci, să-nvăţăm, to­
 lipsit stîlpii necesari. Centrul      cranul memoriei în cursul zilelor     şi erau cît pe .ce să plece. Cu                                                           Pentru Ioan Ghibilic aceste cu­        ticipa la rezolvarea unor pro­
 tehnic a primit dispoziţii să caute   care au urmat. Şi aceasta deoa­       chiu, eu vai, au fost convinşi s-o    munişti pentru fericirea poporu­                 vinte au semnificaţia profundă a                                                               varăşi,
                                       rece numeroase întîlniri şi con­      aştepte — studenta era la cursu­      lui. îşi poartă apoi paşii prin                  unei mărturii izvorîte din adîn-          bleme cu rădăcinile adînc în­                     In numele acestui ţel sublim :
 şi să împrumute aceşti stîlpi de                                            ri — şi nu şi-au risipit pe deplin                                                                                               fipte în practică. Cercul de al­                  Să învăţăm ce-nseamnă omenia
                                       vorbiri cu studenţii universităţii    îndoiala decît în clipa cînd au       peisajul contemporan al laşului,                 cul sufletului. Căci a fost o vre­                                                          Şi comunişti să învăţăm să fim.
 la I.G.O. sau din altă parte şi să    îmi demonstrau „pe viu" roadele                                             cu. înfăptuirile industriale ale a-              me cînd acest tînăr capabil —
                                       unei munci educative largi şi va­     văzut-o venind în „palat" ca la ea    nilor noştri — fabricile de anti­                                                                                                                            (Material transmis
 treacă la executarea lucrărilor de                                                                                                                                 azi unul dintre bunii studenţi ai

 instalare a telefonului.

    N. Berar şi N. Mîercurean —

 Cugir, raionul Orăştie. Comitetul
 executiv al Sfatului popular al

 oraşului Cugir ne-a comunicat că,

 aşa cum aţi semnalat dv., se în-

 timpină încă unele greutăţi în

 aprovizionarea cu apă. Pentru în­
 lăturarea acestor greutăţi s au

luat măsuri.                          riate, menite să pună temeliile acasă şi cînd au fost invitaţi'să biotice, de ulei, de mobilă curba- facultăţii —- avea faţă de studen­ gebră, prin intermediul catedrei                                                         prin Agerpre»)
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20