Page 17 - 1963-05

O.N.U., U Thanf,PROLETARI DIN TOATE ŢARUE, UNIŢI-VA I
9 Mas — Ziua independenţei
de sfat a Rom îniei şi a victoriei
asupra fascism ului
Astăzi se împlinesc 86 de ani
de la proclamarea Independen­
ţei de stat a Romîniei, care a în­
cununat lupta de veacuri a mase­
lor populare pentru scuturarea
jugului otoman şi 18 ani de la
marea victorie dobîndită asupra
fascismului hitlerist. In această
zi oamenii muncii de pe întreg
cuprinsul patriei cinstesc fap­
tele de vitejie înscrise în
istorie de eroicii fii ai po­
porului nostru, glorioasele tra­
diţii patriotice, lupta plină de
jertfe pentru libertate şi indepen­
denţă, pentru un trai mai bun.
Sprijinit cu înflăcărare de ma­
sele populare, a căror năzuinţă
spre independenţa naţională se tihitleristă, la zdrobirea comple­
împletda cu aceea de a dobîndi tă a fascismului german. Rolul
pămînt şi libertăţi democratice, hotărîtor in obţinerea acestei
războiul pentru independenţă de victorii de însemnătate istorică
la 1877, război drept, constituie
o pagină glorioasă din istoria
poporului nostru. In ciuda ne­
păsării moşierimii şi burgheziei
în frunte cu monarhia, în ciuda
lipsei de hrană, îmbrăcăminte şi,
adesea, chiar de armament, ro­
şiorii şi dorobanţii romîni au
luptat pe redutele Plevnei, la
Rahova, Griviţa, Smîrdan, pentru
doborîrea apăsătoarei asupriri
otomane, cu un eroism ce a ră­
mas legendar. Poporul romîn n-a
fost singur în lupta sa. In timp
ce Anglia şi Imperiul habsburgic
sprijineau Turcia, Rusia, care era
interesată în slăbirea imperiului
otoman, a dat sprijin popoarelor
din Balcani pentru a scutura
jugul otoman. In lupta comună
purtată pe cîmpiile Bulgariei de
către ostaşii romîni, ruşi şi
patrioţii bulgari, s-a întărit prie­ rîtoare asupra mersului istoriei.
tenia dintre popoarele romîn, rus
şi bulgar. Actul istoric al procla­
mării — la 9 Mai 1877 — a inde­
pendenţei de stat a Romîniei a
găsit un larg răsunet în rîndul
maselor. Dar independenţa cuce­
rită prin jertfe de neuitat nu a
adus poporului îndeplinirea nă­
zuinţelor sale vitale. In timp ce
clasele exploatatoare de la cîrma
ţării profitau de roadele victo­
riei, eroii bătăliilor din 1877—1878 de coexistenţă paşnică, pentru
gemeau sub povara mizeriei,
rătăceau zdrenţuiţi si înfometaţi.
Monstruoasa coaliţie burghezo-
moşierească în frunte cu monar­
hia, au înăbuşit aspiraţiile po­
porului, au batjocorit şi înecat
deseori în sînge năzuinţa fterbin-
tc- a acestuia spre libertăţi de­
mocratice şi progres social. Du-
cînd o politică antipatriotică şi
antinaţională, clasele exploata­
toare au vîndut independenta
tării cucerită cu atîtea sacrificii, dial, zăngănesc cu furie armele
în feudînd ţara imperialismului
apusean atît pe plan economic
cît şi pe plan politic.
Steagul luptei pentru adevă­
rata independenţă a ţării a fost
ridicat de clasa muncitoare,_în
frunte cu Partidul Comunist
Comuniştii, înfruntînd cele mai
odioase represiuni ale regimului
burqhezo-moşieresc, au mobilizat
masele la lupi ci peri tiu Cciuzs
eliberării sociale şi naţionale a
poporului romîn, împotriva aser­
virii Romîniei faţă de puterile
imperialiste, iar apoi împotriva
subjugării ţării de către fascis­
mul german, împotriva dictaturii
militare fasciste. Lupta dusă de
P.C.R. în fruntea maselor popu­
lare a avut un caracter profund
patriotic, corespunzător interese­
lor fundamentale ale poporului
romîn.
Adevărata şi deplina indepen­
dentă. a ţării a fost dobîndită
în urma eliberării Romîniei din
cătuşele jugului fascist şi ale
imperialismului. Astăzi poporul
nostru, singurul stăpîn al desti­
nelor sale, îşi făureşte viaţa lu­
minoasă spre care a năzuit. Oa­
menii muncii de la oraşe şi sa­
te obţin realizări minunate pe
drumul desăvîrşirii construcţiei
socialiste. Industria şi agricul­ patria noastră, pentru triumful
tura socialista, cultura, cunosc cauzei socialismului şi păcii.
Manifestări culturale consacrate
zilei de 9 Mai
• La Atelierele R.M.R. Sime-
ria, numeroşi oameni ai muncii
au participat ieri după-masă la
sărbătorirea zilei de 9 Mai. Cu
acest prilej, tov. Ion Muntoiu a
prezentat conferinţa „9 Mai —
Ziua independenţei de stat a
Romîniei şi a victoriei asupra
fascismului".
• Ieri dimineaţă elevii şcolii
medii „Decebal“ din Deva, au
sărbătorit într-un cadru festiv
ziua de 9 Mai. De importanţa
zilei de 9 Mai, a vorbit tov. Gri-
gore Gliiurepe.
De asemenea, la E.M. Deva,
ieri după-masă, tov. Vasile Guţu
o înflorire continuă, nivelul de
trai al poporului creşte sistema­
tic, întreaga ţară se dezvoltă
multilateral şi armonios, într-un
ritm fără precedent. La baza a-
cestor schimbări fundamentale
în viaţa Romîniei şi a poporului
ei se află insurecţia armată din
august 1944, înfăptuită din ini­
ţiativa şi sub conducerea Parti­
dului Comunist, prin care a fost
răsturnată dictatura fascistă, iar
armata romînă a întors armele
împotriva Germaniei hitleriste.
Cot la cot cu armata sovietică,
poporul nostru şi-a adus, prin
jertfa sa de sînge, contribuţia Ia
victoria obţinută de coaliţia an-
mondială l-a avut primul stat
socialist din lume — Uniunea
Sovietică.
Steagul înălţat, în urmă cu 18
ani, de ostaşii sovietici deasupra
Reichstagului hitlerist a vestit
lumii terminarea războiului în
Europa. Victoria, cucerită cu
preţul unor jertfe de neuitat
pentru omenire, a avut o înrîu-
rire pozitivă asupra evoluţiei e-
venimentelor din întreaga lu­
me. După înfrîngerea de către
Uniunea Sovietică a Germaniei
hitleriste şi a militarismului ja ­
ponez, într-o serie de ţări din
Europa şi Asia a fost instaura­
tă orînduirea democrat-popu-
lară. Socialismul s-a transfor­
mat într-un sistem mondial,
care exercită o influenţă hotă-
In epoca noastră, superiorita­
tea în raportul de forţe pe plan
mondial este de partea socia­
lismului.
Salvgardarea păcii este azi
năzuinţa scumpă tuturor popoa­
relor. De aceea, ţara noastră,
împreună cu celelalte ţări socia­
liste, militează consecvent şi
activ pentru triumful politicii
întărirea colaborării interna­
ţionale, pentru înfăptuirea de­
zarmării generale şi totale, li­
chidarea rămăşiţelor celui de-al
doilea război mondial, pentru
înfăptuirea unor măsuri reale
menite să asigure pacea. Sfidînd
însă dorinţa popoarelor, cercu­
rile agresive îşi continuă acţiu­
nile împotriva intereselor păcii.
Ele nu au tras învăţămintele
cuvenite din ultimul război mon­
termonucleare pentru a intimi­
da popoarele iubitoare de pace,
uitînd că nici un fel de agresiu­
ne împotriva socialismului nu
poate rămîne nepedepsită.
Din fericire pentru popoare,
în zilele noastre posibilităţile
cercurilor agresive de a împin­
ge lumea într-un nou război nu
mai sînt aceleaşi ca în trecut.
Forţele socialismului şi ale pă­
cii sînt mult mai puternice de-
cît acelea ale reacţiunii şi ale
războiului. Unitatea puternicu­
lui lagăr socialist reprezintă
chezăşia de nădejde a păcii în
lumea întreagă. Prin lupta co­
mună a forţelor iubitoare de
pace, în prezent există posibili­
tatea ca războiul să poată fi pre-
întîmpinat.
Poporul nostru sărbătoreşte
Ziua independenţei de stat a
Romîniei şi Ziua Victoriei cu
noi şi noi succese în înfăptuirea
sarcinilor trasate de Congresul al
IlI-lea al P.M.R. Strîns uniţi în
jurul încercatului conducător,
Partidul Muncitoresc Romîn, oa­
menii muncii din patria noastră
sînt hotărîţi să muncească cu
aceeaşi însufleţire pentru desă-
vîrşirea consfucţiei socialiste în
a prezentat conferinţa intitu- ; J
lată „9 Mai — Ziua independen­
ţei de stat a Romîniei şi a vic­
toriei asupra fascismului“.
0 In seara zilei de 8 mai, în
sala festivă a Casei raionale de
cultură din Orăştie, în prezenţa
a 300 de oameni ai muncii din
întreprinderile şi instituţiile ora­
şului, a fost prezentată confe­
rinţa „9 Mai — Ziua indepen­
denţei de stat a Romîniei şi a
victoriei asupra fascismului“. Ex­
punerea prezentată de tov.
Gheorghe lolu s-a bucurat de un
frumos succes.
După conferinţă a rulat filmul
„Alarmă pe insulă'1,
Secretarul general al
şi-a încheia! vizita în fara noastră
Miercuri dimineaţa a părăsit care este animat poporul ro- primit cu o căldură excepţio­
Capitala, secretarul general al mîn.
nală. Vizita mea în Romînia a
O.N.U., U Thant, care a făcut Vă rugăm, Excelenţă, să du­ fost atît plăcută cît şi utilă.
o vizită oficială în ţara noas­ ceţi cu dv. expresia sentimente­ Schimburile de vederi cu con­
tră, la invitaţia guvernului R.P. lor de prietenie ale poporului ducătorii Romîniei au fost in­
Romîne. Oaspetele a fost însoţit romîn, de deosebită stimă pentru structive şi interesante. Plec as­
de secretarul său personal, Do- misiunea de mare răspundere tăzi din Bucureşti cu optimism
nald Thomas şi Ramses Nas- pe care o aveţi ca Secretar ge­ în legătură cu viitorul Organi­
sif, ataşat de presă. neral al Organizaţiei Naţiunilor zaţiei Naţiunilor Unite pe care
Aeroportul Băneasa era pa­ Unite. cu toţii dorim să o transfor­
voazat cu drapele ale Organi­ Vă dorim sănătate, fericire măm într-un instrument eficient
zaţiei Naţiunilor Unite şi R.P. personală şi noi succese în ac­ pentru conciliere internaţională
Romîne. tivitatea dv. pentru înfăptuirea şi o mare forţă a păcii.
Secretarul general al O.N.U., nobilelor ţeluri ale Naţiunilor Atît timp cît voi îndeplini
U Thant, a fost condus la ple­ Unite, pentru înţelegerea şi co­ funcţia de secretar general al
care de Alexandru Bîrlădeanu, laborarea internaţională.
acestei organizaţii, permiteţi-mi
vicepreşedinte al Consiliului de Drum bun, la revedere, Exce­ să repet din nou că strădania
Miniştri şi Corneliu Mănescu, lenţă !".
mea permanentă va fi aceea de
ministrul afacerilor externe, Du­ A răspuns secretarul general a încerca să îndeplinesc preve­
mitru Simulescu, ministrul tran­ al O.N.U., U Thant.
derile Cartei şi să folosesc toa­
sporturilor şi telecomunicaţiilor. „In primul rînd, domnule te resursele care îmi stau la
Ştefan Bălan, ministrul învăţă- vicepreşedinte, permiteţi-mi să dispoziţie pentru a realiza în­
mîntului, Mihail Haşeganu, re­ vă mulţumesc sincer pentru cu­ ţelegere şi conciliere internaţio­
prezentantul permanent al R.P. vintele dv. foarte frumoase în
Romîne la O.N.U., de membri ai nală. Permiteţi-mi să mă folosesc
conducerii Asociaţiei pentru legătură cu persoana mea. Pă­ de acest prilej pentru a-mi ex­
răsesc chiar acum Bucureştiul prima speranţa că pacea este Ia
Naţiunile Unite din R.P. Romî­ cu amintiri minunate în legătu­ orizont, iar la realizarea unei
nă şi ai Comisiei naţionale a ră cu şederea mea atît dc plă­ păci durabile, guvernul şi po­
R.P. Romîne pentru UNESCO, cută în această ţară şi fără în­ porul romîn pot contribui într-
de conducători ai unor institu­ doială că voi păstra aceste un mod foarte important.
ţii centrale şi organizaţii ob­ amintiri. Mă reîntorc la New
şteşti, reprezentanţi ai vieţii York fiind perfect conştient de Doresc poporului romîn pace
ştiinţifice şi culturale, ziarişti faptul că poporul romîn este şi succes".
romîni şi străini. devotat cauzei păcii, că are în­
credere deplină în Naţiunile Un grup de pionieri au ofe­
Au fost de faţă şefi ai misiu­ rit oaspetelui flori.
nilor diplomatice acreditaţi în Unite, în viitorul acestei orga­
R.P. Romînă. nizaţii. La ora 11,30 avionul romîncsc,
Sute de bucureşleni au salu­ Pretutindeni unde am mers în cu care călătoreşte U Thant, a
tat călduros pe secretarul gene­ această ţară frumoasă am fost decolat, îndreptîndu-sc spre Bel­
ral al O.N.U., care a răspuns grad.
cordial aclamaţiilor.
(Agerprcs)
U Thant, însoţit de Alexandru Vizita oaspeţilor militari indonezieni
Bîrlădeanu şi Corneliu Mănes­
cu, au trecut în revistă garda în regiunea Dobrogea
de onoare aliniată pe aeroport.
4" Apoi U Thant şi-a luat rămas Comandantul suprem al trupelor al Consiliului de Stat al R.P.R., con­
bun de la şefii misiunilor diplo­ de uscat ale Republicii Indonezia, traamiral Gheorghe Sandu, coman­
La realizarea unor lucrări de bună calitate de către colectivul atelie­ matice şi de la persoanele ofi­ general maior Ahmad Jani, ministru, dantul marinei militare şi Petre Ni-
rului de reparat regulatoare hidraulice al sectorului lermnlchnic de la C.S. ciale aflate pe aeroport. cu soţia, împreună cu ofiţeri supe­ colae, preşedintele Sfatului popular
Hunedoara, o contribuţie de seamă îşi aduce strungarul Vasilaclie Dan. riori indonezieni, au făcut miercuri al oraşului Constanta şi alţi repre­
lală-l în folog -afia de fa(ă executînd o piesă la stiung. A luat cuvîntul vicepreşedin­ dimineaţa o călătorie în regiunea zentanţi ai organelor locale.
tele Consiliului de Miniştri al Dobrogea.
R.P. Romîne, Alexandru Bîrlă­ In regiunea Dobrogea oaspeţii in­
deanu. împreună a i oaspeţii au plecat şi donezieni au vizitat staţiunile Ma­
general colonel Ion Tutoveanu, ad­ maia, Eforie nord şi Eforie sud şi
„Luîndu-ne rămas bun, permi- junct al ministrului forţelor armate, Muzeul regional de arheologie, Mo­
teţi-mi Excelenţă, să exprim încă precum şi Sukrisno, ambasadorul numentul roman cu mozaic şi acva­
o dată deosebita satisfacţie pe Republicii Indonezia în R.P. Romînă. riul din oraşul Constanţa.
care ne-a prilejuit-o vizita dv. în
Republica Populară Romînă. La sosire, pe aeroportul din ora­ In cursul după-amiezii, oaspeţii in­
şul Constanţa, oaspeţii au fost în- donezieni s-au înapoiat în Capitală.
Vizita în ţara noastră, deşi timpinaţi de Vasile Vîlcu, membru
scurtă, v-a oferit prilejul să cu­ ( Agerpres)
noaşteţi munca creatoare în­
dreptată spre făurirea unei T ELEGRAM A
vieţi din ce în ce mai îmbelşu­
gate şi mai fericite, înaltele as­
piraţii de progres şi pace de
Tovarăşului ANI ONÎ N N O V O TN Y,
Pe ogoarele G .A.C. — lucrări Prim-secrelar al Comitetului Central
de etinere a colturilor al Partidului Comunist din Ce/toslooacia,
Preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace
Tovarăşului V1L1AM S IR O K Y ,
Orăştie. Mobilizînd la muncă toate (215 ha) şi 10 ha cu orz. In prezent Preşedintele Guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace
forţele de. care dispun, ni au reuşit el lucrează la prăşitul cartofilor
Sebeş să execute primul plivii la grîu p? timpurii de pe cale, 6 ha şl a legu­ PRAGA
350 ha, iar la orz pe 20 ha. melor din grădina de zarzavaturi.
Corespondenta noastră, to v .' A. Dragi tovarăşi,
Panfilie ne informează că în gospo­ Concomitent au fost prăşite 4 ha T* '¦'¦•pcutarea lucrărilor amintite In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc
dăriile agricole colective din raionul cu merită din 10 ha cultivate cu s-au evidenţiat colectivistele Cătălină Romîn, Consiliului de Stat, Consiliului dc Miniştri, al poporu­
Sebeş lucrările de întreţinere a cul­ această plantă, precum şi 6 ha culti­ Gaşpar, Olivia Topor, Maria Fodor,
turilor se desfăşoară intr-un ritm vate cu ceapă, morcov, varză etc. Elena Matei, Anuta Bîc ele. lui romîn şi al nostru personal, vă transmitem dv. şi prin
intens. dv. poporului fíate cehoslovac, salutul nostru tovărăşesc şi fe­
De asemenea, 88 ha culturi de Vinfui d e Jos licitări cordiale cu prilejul celei de-a 18-a aniversări a elibe­
Colectiviştii din Girbova au termi­ toamnă au fost grăpale, iar pe 10 ha
nat prăşitul sfeclei furajere pe toate semănate în primăvară a i ovăz şi Gospodăria agricolă colectivă rării Cehoslovaciei dc către Armata Sovietică.
cele 15 ha şi pe aproape 40 la sută orz s-a făait tăvălugitul. din Vinţul de Jos, raionul Alba, Poporul romîn se bucură din toată inima de realizările ob­
din suprafaţa ocupată cu sfeclă de cultivă în acest an floarca-soa-
zahăr, iar cei din Roşia au executat In vederea combaterii dăunătorilor relui pe 15 ha. Semănată din ţinute dc oamenii muncii din R. S. Cehoslovacă pe drumul so­
prima praşilă pe 11 ha cultivate cu care au început să apară, pe 3 ha cu limp, ca a răsărit şi s-a dez­
floarea soarelui şi au plivit aproape diferit? legume s-au executat stropiri voltat bine ceea ce a permis cialismului şi le urează succes deplin în realizarea sarcinilor im­
20 ha cu grîu. a i substanţe inscctofungicide. colectiviştilor să treacă Ia exe­ portante trasate de cel de-al X I I -lea Congres al Partidului Co­
cutarea primei praşile. munist din Cehoslovacia.
Bune rezultate s-au obţinut în Boz
această privinţă şi la G.A.C. din Pînă la 8 aprilie, la această Sîntem ferm convinşi că prietenia trainică şi colaborarea
Pianul de Jos unde s-au prăşit pînă Colectiviştii din satul Boz au fost gospodărie prăşitul florii-soarc- multilaterală statornicite între popoarele romîn şi cehoslovac
acum G ha cu floarea soarelui şi 6 ha printre primii din raionul Ilia caro lui s-a făcut pe aproape 7 ha. se vor dezvolta şi adinei tot mai mult, spre binele ţărilor noas­
a i cartofi. au terminat semănatul ahturilor de De asemenea, la grădina de le­
primăvară. Tot printre primii au în­ gume au fost prăşite 4 ha culti­ tre socialiste, al cauzei socialismului şi a păcii în lumea în­
Orăştie ceput şi lucrările de întreţinere a vate cu morcovi şi pătrunjel.
culturilor. treagă.
Zilele prielnice exeaitării lucrărilor Concomitent, pentru obţinerea
de întreţinere a culturilor sînt folosite Pînă la 7 mai a.c. — no comunică unor producţii sporite, pe 450 GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, I 0 N GHEORGHE MAURER, ’
din plin şi de către colectiviştii din Iov. Traían Şlef şi Mirón Ţie — ha cu grîu şi pe 20 ha cu orz
membrii acestei gospodării au plivit s-a executat plivitul. Prim-secretar al Comitelului Central Preşedintele Consiliului de Miniştri
întreaga suprafaţă cultivată a i grlu al Parlidului Muncitoresc Romîn,
Preşedintele Consiliului de Stat al al Republicii Populare Romîne
Republicii Populare Romîne
Ridicăm p ro d u c tiv ita te a
păşunilor
In prezent gospodăria agricolă piâştiere a muşuroaielor pe toată
colectivă din Bretea Mureşană, suprafaţa.
raionul Ilia, deţine în proprietate Din calculele efectuate a reie­
şit că în anul trecut de pe dife­
obştească 146 taurine, urmînd ca rite porţiuni de păşune a rezultat
pînă la sfîrşitul anului acest e-
fectiv să ajungă la 221 capete. o producţie medie dc 4000—4500
kg masă verde Ia hectar. Prin lu­
F apte din în trec ere----- Creşterea numărului dc animale crările de îmbunătăţire efectuate
în toamnă şi în această primă­
şi sporirea productivităţii lor vară vom obţine cu siguranţă o
sînt însă condiţionate de asigu-
rr.:-ca unei baze furajere cores­
punzătoare.
O zi, două au aşteptat. Apoi au lucrările la bloc s-au întrerupt a- zidarii lui loan 7'ient, dulgherii lui Pentru aceasta, conducerea producţie medie de cel puţin
incepul să-şi piardă răbdarea. proape o săplămînă. Gheorglie Calrinoiu au preluat lu­
nurile de zidărie, tencuieli interioa­ gospodăriei, sub îndrumarea per­ 7000—8000 kg masă verde la ha.
— Aşa nu sc mai poate face trea- ...In fiecare dimineaţă cind venea re şi dulgherii' in aco'd global. Şi
bă, şi-a zis loan Vierii. Cu tolii am la lucru loan Vieru se supăra foc. lot împreună ju noi zeii să scurteze manentă a or- ......... .-—¦.... . ¦¦ -----Au fost luate
înţeles că pentru a ne respecta an­ durata de execuţie a acestor lu-
gajamentul trebuie să muncim cu — Cît or mai fi vrînd mecanicii ganizaţiei de . d e asemenea mă-
să ne mai încurce ? — îşi spunea partid, a stabilit Sporirea producţiei suri în vederea
tot mai mult spor, să folosim din el. Şi pornea repede spre biroul crări, cu cel puţin zece zile. întregul complex de furaje — condiţie bunei organizări
plin timpul de lucru! şefului de lot. Aici mereu aceleaşi
explicaţii. Au trecut de atunci lîlev a săptă- de lucrări ce tre- fo o fă r îfo a r e î n dezvoltarea a păşunatului. A-
...Şi era şi explicabil. Zidarii ho- mîni. timp in care cele două echipe
lărîseră să dea viată angajamentu­ — Aşteptăm tovarăşe să ne so- de constructori au lucrat din plin. bpuăyişeunei.f,ecAitnuavteedpfee- sect.orul¦ui. zoot, eh« n.ic cesta se va face
lui de a reduce durata de execuţie pe grupe de ani­
a blocului. Şi începutul a fost pro­ scască S-a muncit, bine. Şi rezultatele au
Vieru nu s-a mulţumii cu atit. S-a fost din cele mai îmbucurătoare. Lu­ rea sporim p ro----------------------- male, aplicîndu-
miţător. După toate calculele blo­ duş de mai multe ori şi la şeful crările la blocid II au fost din nou ducţiei de masă verde la hectar. se rota; n la 7—8 zile. Suprafaţa
Lucrările, care de altfel au înce­ de păşune care se găseşte în a-
cul H trebuia să fie gata la 15 iu­ şantierului. incadrate- în graficul de execuţie ca­ put încă din toamnă, au fost sta­ propierea satului este rezervată
nie (zidăria şi tencuiala interioară). — Trebuie să luaţi măsuri ur- lendaristic. Acum constructorii blo- bilite în urma unor studii amă­ numai pentru taurine, iar pentru
Aşa se angajase brigada de zidari Rente, i-a spus Vieru. A ltfel blocul cuini se străduiesc să dea viată an- nunţite, făcute pc întreaga supra­ ovine a fost închiriată o supra­
condusă de tov. loan Vieru care nu se va mai încadra in graficul de gajamenlului, să grăbească ritmul de faţă de păşune (203 ha) pe care faţă de 100 ha la munte.
o are în folosinţă gospodăria
lucrează la un bloc cu 60 de apar­ execuţie. Cît de angajament. lucru, să ia avans fală de grafic. noastră colectivă. S-a stabilit, bu­ O altă problemă care este în
năoară, ca pe toată suprafaţa să centrul atenţiei noastre constă
tamente pe şantierul din Lupcni al Pînă la sosirea macaralei şi pu- Peste drum de blocul 11 se înaltă se aplice îngrăşăminte chimice. în îmbunătăţirea calităţii produc­
T.R.C.H. Asta însemna o reducere nerca ei în folosinţă a trecut o zvelt blocul F, tot cu 60 de apar- Avînd din timp procurată canti­ ţiei de masă verde de pe păşune.
tatea necesară de îngrăşăminte Din studiile efectuate a reieşit că
cu 10 zile a termenului planificat, săplămînă. Fuseseră zile excepţionale tamcnlc. Acesta a intrat în ultimele chimice am făcut administrarea pe o mare parte din păşune cresc
lor în toamnă pe 135 ha, iar în ierburi de calitate slabă. De aceea
Căangajamentul era pe deplin in care se putea lucra din plin. finisaje. La prim ele două scări lu- această primăvară pe restul su­ nc-am propus să efectuăm supra-
prafeţei. însămînţarea păşunii pe por­
realizabil au demonstrat-o primele Acum însă lucrările rămăseseră in n ă rile sînt mult avansate. Brigăzile ţiuni delimitate, cu soiuri de ier­
După topirea zăpezii, în zilele buri valoroase.
rezultate. De cam s-au turnat pri­ urmă. Dar oamenii din brigada lui de zugravi conduse de N. Fierăstrău în care nu s-au putut efectua lu­
crări agricole în cîmp, colectiviş­ Prin lucrările executate pînă în
mii m.c. de beton in elevaţie, zida- Vieru ţineau totuşi să-şi respecte au­ şi 1. Bcrciu, ca şi cele de mozaicari tii au fost mobilizaţi la efectua­ prezent, precum şi prin cele pe
rii au şi început să înalte zidurile, gajamentul. De aceea au pornit la şi parchetaţi conduse de D. Dimitriu rea lucrărilor de îmbunătăţire a care le vom efectua în continua­
păşunii. Pe brigăzi şi echipe s-a re, vom reuşi să asigurăm o pro­
Nu era vreme de pierdut Ori ce treabă mai hotărîti, şi-au organizat şi. D, Braicău obţin de la o zi la ducţie de masă verde îndestulă­
muncit la defrişarea arboretului toare, care în final să ducă la
oră conta. Şi apoi vremea era fru- lot mai bine lucrul. Fişiile au fost alta noi succese. Ei au holărîl să
de pe întreaga suprafaţă planifi­ sporirea continuă a producţiei de
moaşă, aşa cum le place construe montate rapid. S-a lucrat în două termine blocul cu 15 zile mai re-
lorilor. cată (110 ha). De asemenea, cu lapte şi carne, la obţinerea unor
scliimburi. Pe măsură ce se montau pede dccît prevede graficul. De aceea
mijloacele gospodăriei colective venituri băneşti tot mai mari.
Doar cîteva zile de muncă şi pri fişiile zidarii şi începeau lucrările lucrările de finisaj au fost atacate
s-a făcut grapa tul pe 180 ha pre­ Ing. TEODOR SOLOMON
mul palier de zidărie a şi fost ri- de „roşu în „trepte“ iar între echipele şi bri­
cum şi lucrări de curăţare şi îirt- G.A.G. Bretea Mureşană
dicat complet. Trebuia să înceapă F. drept că un sprijin mare an găzile ce lucrează aici s-a pornit o
montarea fîşiilor cu goluri pentru prim •>. şi din partea dulgherilor din însufleţită întrecere. Rezultatul ?
planşeu. Lucrarea trebuia făcută cu echipa condusă de Gheorghe Catri Două scări au fost d eja terminate,
macaraua. Dar macaraua nu era noiu. Nici ei nu au precupeţii efor- iar la celelalte două se lucrează
Se „încurcaseră" pe undeva nişte turilc pentru a termina lucrările de din plin. E un semn că angajamen-
liîrtii şi macaraua stătea nefolosită dulgherie cît mai repede. Era de Itil luat prinde viată,
( pe şantierul din Petroşani. De aceea altfel şi interesul lor. împreună cu V. FURIR
i