Page 18 - 1963-05

PAG. 2
Lecfla predată la geografie a fost deosebii de interesantă; ea a su scitat din partea elenilor clasei a
VIIl-a A o justificată curiozitate ştiinţifică. De aceea, tov. prof. loan Ancttfa, do la Şcoala medie din Vulcan,
a organizat o consultaţie pentru a lămuri anumite probleme suplimentare.
Mereu prezent în viafa şantierelor
Hunedoarei
Clubul „Constructorul" este
locul unde muncitorii de la
I.C.S. Hunedoara îşi petrec plă­
cut şi cu folos ?impui lor liber.
Pe lingă numeroase manifestări
cultural-educative, aici ei au pri­
lejul să-şi îmbogăţească cu­
noştinţele profesionale, să-şi ri­
dice continuu nivelul de califi­
care.
Pentru a veni în sprijinul
constructorilor, clubul a organi­
zat numeroase acţiuni prin care
au fost popularizate metodei,e
avansate de muncă, experien­
ţa brigăzilor fruntaşe în produc­
ţie. De un deosebit succes s-a
bucurat în rîndul constructori­
lor „Luna cărţii tehnice" care
s-a desfăşurat între 1 şi 30 a-
prilie a.c. In această perioadă,
pe fiecare şantier au avut loc
recenzii, prezentări şi expoziţii
de cărţi tehnice despre cele
mai avansate metode de mun­
că folosite în construcţii,
metode ce duc la creşterea
productivităţii, la îmbunătăţi­
rea calităţii construcţiilor şi
la reducerea preţului de cost.
Astfel, referatul prezentat la
şantierul „Montaj 1“ de tov. ing.
Viorel Doda „Cartea instalatoru­
lui de gaze combustibile", ex­
punerea bibliografică „Din pro­
blemele mecanicii" ţinută la
„Exploatare utilaje" de către
ing. Alexandru Surdilă, simpo­
zionul tehnic „Modernizarea şi
automatizarea maşinilor" care
a avut loc la A.C.R., au atras
un mare număr de participanţi
dornici să găsească în cartea
tehnică răspunsuri la probleme­
le ce-i preocupă în procesul de
producţie.
O altă formă de popularizare
a metodelor avansate de mun­
că, a experienţei celor mai bu­
ne brigăzi de constructori este
„Miercurea tehnicii noi" care
se organizează bilunar la şan­
tierele de bază. Aici sînt expu­
se teme legate de probleme ale
procesului de producţie cum
s în t: mecanizarea muncii pe
şantierele de construcţii, folo­
sirea pe scară largă a prefabri­
catelor din beton şi altele, me­
nite să ducă la creşterea pro-
Fiind dotate cu o bază tehnică de
producţie perfecţionată, gospodăriile
agricole de stal trebuie să devină
centre puternice ale agriculturii so­
cialiste şi promotoare ale progresu­
lui tehnic in agricultură. Ele trebuie deşte faptul că deşi au condiţii agro- <osl pe unilalca do produs faţa de
să-şi aducă o contribuţie sporită la
formarea fondului central de pro­
duse agricole al statului şi să pună
la indemina gospodăriilor agricole
colective seminţe de mare producti­
vitate, material săditor vili-pomicol
şi animale de rasă. Pentru realiza­
rea acestor sarcini este necesar ca
fiecare G.A.S., prin aplicarea meto­
delor agrozootehnice înaintate, să
sporească continuu producţia aqriro-
lă-marfă, să ridice neîncetat produc­
tivitatea muncii şi — pe această
cale — să nducă simţitor preţul de
cost al produselor.
Ţinînd seama de sarcinile ce Ie
re'in , gospodăriile agricole de stat
din regiunea no eir-i au dobtndit le gospodării, iar în altele scădere in această privinţă mai există încă timpului dc- lucru şi a mijloacelor nerii de pe întreaga suprataţâ şi
succese de seamă in ceea ce priveş­ ei, se constată că un rol hotărîlor serioase lipsuri, spre lichidarea că­ tehnice do producţie.
te obţinerea de producţii ridicate de
cereale şi anunaliere, predind stalu­
lui cantiK ţi sporite de produse
agricole.
In anul trecut, de pildă, cu toate
condei»,le de secetă, s-a obţinut iată kg. la ha., de la o gospodărie la
de anul 1Oii1 un spor la producţia
de porumb boabe de 1.36-1 kg. la
b a , iar la producţia de struguri de
2.C71 kg. la ha. Rezultate bune s-au
înregistrat şi Ia alte culturi. Dato­
rită ace.tui fapt qospodăriilc agri­
cole de st t din Oarde, Apo’.d I de
Sus şi CI 'da de Jo i au reuşii să
realizeze şi sa rVp şe iscă prevede­
rile plan rilor de produc ţie. Astfel, ser torul zootehnie, care ocupă o
gospodăria agibp'ă de stal din
Apoldet de Sus şi-a închei il bilan­
ţul pe anul trecut cu un beneficiu
de peste 1.570.000 lei.
Realizările de pină acum, deşi în­
semnate, nu sini însă mulţumitoare,
ele puţind fi mult îmbunătăţite. In
această privinţă există hţqă mţtpe-
ductivităţii muncii, la reducerea
preţului de cost şi la scurtarea
duratei de execuţie a lucrărilor.
Expunerile care au loc sînt în­
soţite de prezentări de cărţi şi
liste bibliografice asupra cărţi­
lor, în care muncitorii, tehni­
cienii şi inginerii găsesc amă­
nunte despre temele puse în
discuţie. De asemenea, biblio­
tecile mobile, sprijinite de bi­
blioteca centrală a clubului, or­
ganizează împreună cu cabine­
tul tehnic expoziţii de cărţi le­
gate de temele discutate. Efi­
cacitatea acestor acţiuni s-a
dovedit prin creşterea simţitoa­
re a numărului de cititori caic
solicită bibliotecilor tot mai
multe cărţi tehnice legate de
D in a ctiv ita te a
clubului I.C .S.H .
problemele pe care le ridică ac­
tivitatea de producţie de pe şan­
tierele noastre.
Din dorinţa dc a reduce dura­
ta de execuţie şi dc a efectua
lucrări de calitate, la şantierul
„Montaj II" s-a născut iniţiati­
va ca planul săptămînal să fie
realizat în 5 zile, iar o zi pe
lună să se lucreze cu material
economisit. Iniţiativa construc­
torilor a găsit ecou în textul
brigăzii artistice de agitaţie care
a popularizat-o pe toate şantie­
rele întreprinderii noastre. Şi
brigada artistică de agitaţie de
la „Şantierul 5" a prezentat în
faţa constructorilor numeroase
programe prin care a populari­
zat succesele brigăzii pe şantier,
metodele lor de muncă. Ea a
vorbit constructorilor în cîntcc
şi vers despre iniţiativa brigă­
zii de linieri condusă de Florea
Umerel care s-a angajat să-şi
realizeze planul lunar cu două
zile mai devreme, a criticat cu
asprime pe chiulangii, pc cei
ce nu-şi fac conştiincios dato­
ria.
O problemă importantă care
stă în permanenţă în atenţia
noastră este ridicarea califică­
rii profesionale a muncitorilor
F IE C A R E G.A.S. PO ATE DEVENI
O UNITATE RENTABILĂ
roase rezerve care nu au fost pe
deplin valorificate. Aceasta o dove­
ndturale asemănătoare, rezultatele
obţinute în producţie diferă de ia
o gospodărie Ia alta, sau chiar în
cadrul aceleiaşi gospodării de ta o
brigada la alta. Astfel, în timp ce
G.A.S. din Apoldul de Sus şi Galda
de Jos au realizat producţii sporite
Ia cultura porumbului siloz, G.A.S.
din Orăşlie şi Birrea au obţinut, in
aceleaşi condiţii pedoclimatice, pro
duet ii de peste două ori mai scă­
zute. Analizind factorii care au de­
terminat creşterea producţiei în mic
l-a acrit în primul caz aplicarea, iar rora va Irebui -ă-şi îndrepte atenţia
in al doilea ncaplicarca agrotehnicii
corespunzătoare fiecărei culturi. De
asemenea, în ceea ce priceşte pro­
ducţia de struguri s-au înregislral
diferenţe de producţie de 2.000—4.000
alta. De aici se poate trage conclu­
zia că modul diferii de lucru, înec-
pind dc la fertilizarea şi pregătirea
terenului şi pină Ia recoltare con­
stituie factorul ccl inai important de cost mai ridicat cu 191 lei, iar cea
car" depinde so irla producţiei. Ne-
realizarea in întregime a produc !ii­
lor planificate la plantele de nutreţ
•i influenţat negativ rezultatele în
pondere însemnată în volumul pro­
ducţiei globale. Astfel, gospodăriile
de stat din Oarda şi Apoldul de
Sus, care su asigurat în mare parte
nutreţurile din producţie proprie cu
cheltuieli mal reduse, au reuşit să
depăşească producţia de lapte pla­
constructori la nivelul tehnicii
moderne. In acest scop brigăzi­
le artistice de agitaţie au scos
în evidenţă prin programele lor,
rezultatele deosebite obţinute
dc muncitorii cu o înaltă cali­
ficare profesională, îndemnîn-
du-i pe constructori să parti­
cipe la cursurile dc ridicare a
calificării. Brigăzile artistice de
la „Montaj I", A.C.R. şi altele,
au arătat în programele prezen­
tate necesiLatea ridicării califi­
cării muncitorilor pentru a pu­
ica folosi maşinile din dotare
la întreaga lor capacitate.
Alături dc aceste acţiuni, de
succes s-au bucurat concursu­
rile „Cine ştie meserie, cîştigă"
care au avut loc pe diferite te­
me din viaţa şantierelor, ex­
cursiile organizate în Combina­
tul siderurgic Hunedoara unde
muncitorii au făcut cunoştinţă
cu succesele siderurgişlilor, cu
munca lor entuziastă.
Realizările obţinute de clubul
nostru în vederea sprijinirii
constructorilor se datoresc în­
drumării permanente, concrete
a comitetului de partid, ajuto­
rului primit din partea comi­
tetului sindicatului şi a cola­
borării cu organizaţia U.T.M.
Desfăşurînd o şi mai intensă
muncă colectivă în sprijinul pro­
cesului de producţie, conduce­
rea clubului şi-a propus ca şi
în viitor să-şi axeze întreaga ac­
tivitate pe probleme legate de
viaţa .şi munca constructorilor
hunedoreni, contribuind astlcl la
formarea omului nou al socie­
tăţii noastre socialiste.
NICOLAE DINULEŢ
directorul clubului „Constructorul"
al I.C.S.H.
O a c jiia iie
Tinerii de la sectorul I al E.M.
Deva au întreprins zilele trecute
o acţiune de înfrumuseţare a
sectorului. Cu acest prilej, ei au
colectat şi cantitatea de peste
10.000 kg. fier‘vechi, pc cpre au
nificată pe cap de vacă furajată, re-
ducînd totodala simţitor preţul de
anii anteriori. Sub nivelul posibi
lilălilor au fost insă realizările G.A.S. avem încă unităţi, ca de pildă cele
din Călan şi Pelrcşti, unde pe lingă
faptul că producţia de lapte a fost
mai mică decît cea planificată, pre­
ţul de cost a iosl depăşit cu 0,91 şi
respectiv 0,33 lei pe unitatea de
produs.
Se ştie că principala calc de re­
ducere a preţului de cost al produ­
selor o constituie sporirea produc­
ţiei la hectar, concomitent cu sca
cierea cheltuielilor de producţie, şi
conducerile unităţilor. Datorită efec­
tuării nejustiiicatc a unor lucrări în
plus faţă de cete prevăzute şi folo
sirii neraţionale a tractoarelor şi
maşinilor agricole, majoritatea G.A.S.
au depăşit cheltuielile planificate pe
tona de produse cerealiere. De pildă,
G.A.S. din Petreşti a produs tona
de griu şi porumb la un preţ do
din Orăşlie a depăşii cheltuielile
planificate pe tona de porumb ni
120 lei.
O rezerva importantă pentru re­
medierea acestor deficiente o con­
stituie creşterea gradului de utili­
zare a parcului de maşini şi trac­
toare în vederea efectuării tuturor
lucrărilor de bună calitate şi ia tim­
pul optim. De asemenea, rezultatele
econoraico-financiare ale G.A.S. sînt
influenţate In mare măsură de creş­
tere? volumului cheltuielilor gene­
DRUMUL SOCIALISMULUI
Să cultivăm cit m ai
In cu ltu ră in te rc a la tă
13.800 h ectare
Recenta hotărîre a Consiliu­ gospodăriile lor din cultura fa­ încă de la întocmirea planu­ soiurile cele mai valoroase, care
lui de Miniştri stabileşte o serie
de măsuri privind îmbunătăţirea
regimului de contractare a fa­
solei boabe. Aplicarea acestor
măsuri va duce în mod nemijlo­
cit la sporirea producţiei acestei
culturi, care datorită însuşirilor
sale alimentare este una din
cele mai valoroase plante legu­
minoase cultivate pentru boabe.
Importanţa culturii de fasole
reiese din însuşirile pe care le
are această plantă în alimentaţia lective din Ohaba, Păuca, Cîl­ tru boabe si sporirea producţiei, iar cei din Romos 7 hectare din
populaţiei şi animalelor precum
şi din punct de vedere agroteh­
nic fiind o cultură bună premer­
gătoare pentru celelalte plante
care se cultivă după ea.
Astfel, în afară de alte însu­
şiri, plantele dc fasole au şi a-
vantajul că îmbogăţesc cu azot
terenurile în care sînt cultivate.
Un hectar de fasole în cultură
pură, bine întreţinută, lasă în
pămînt prin fixare cu ajutorul
bacteriilor ce trăiesc în simbio­
ză o cantitate de 70-80 kg. azot
care echivalează cu 200-250 kg.
azotat de amoniu. Datorită aces­
tui fapt, fasolea poate fi socoti­
tă printre cele mai bune plante
premergătoare pentru cultura
griului.
Fasolea este o cultură cu tra­
diţie în cadrul raionului nostru,
cultivîndu-se cu bune rezultate
atît în cultură pură cit şi inter­
calată prin porumb.
O serie de gospodării colecti­
ve cum sînt cele din Apoldul de
Jos, Sîngătin, Răhău, Petreşti,
Lancrăm şi Cîlnic cu toate con­
diţiile climaterice mai puţin fa­
vorabile din anul 1962, acordînd
importanţa cuvenită acestei cul­
turi, însămînţînd-o intr-un te­
ren bun, îngrăşat cu cîte 20-25
tone gunoi de grajd la ha au
obţinut producţii de peste 1.000
kg. boabe la ba.
Aceste unităţi au stabilit pen­
tru cultivatul fasolei terenuri
cu soluri fertile, afinate şi bine
lucrate. Insămînţalul s-a făcut la
vreme, imediat după însămînţa-
rea porumbului şi cînd a trecut
pericolul îngheţului, iar ca lu­
crări de întreţinere au aplicat
cel puţin 3 praşile.
Urmînd exemplul gospodării­
lor colective amintite, care au
obţinut rezultate frumoase, şi
la îndemnul organelor de partid
şi dc stat, majoritatea gospodă­
riilor colective din raion şi-au
propus să-şi mărească suprafaţa
cultivată cu fasole, atît în cul­
tură pută cit şi intercalată.
Astfel, suprafaţa de fasole în
cultură pură va creşte în acest
an de 4,2 ori faţă dc anul 1962,
iar în cultură intercalată prin
porumb se vor cultiva pe raion
13.800 ha faţă dc 10.101 ba în
1962.
Un preţios sprijin din partea
statului l-au primit gospodăriile
colective prin aceea că anul a-
cesta li s a repartizat pentru să-
mînţă cantitatea dc 16.600 kg. fa­
sole sub formă de împrumut.
Convinşi fiind dc importanţa
veniturilor pe care le realizează
fru m o a s ă
predat-o la I.C.M. In fruntea
acţiunii au fost tinerii Florea
Ghinca, Gheorghc Sandu, Aclam
Băneasă şi alţii.
V. NAN
corespondent curăţarea canalului de scurgere
rale şi a celor neproductive. Cu toa­
te că in această direcţie s-au obţinut
unele realizări însemnate, îmbună­
tăţite iaţă de anii precedenţi, mai
din Mintia, Căian, Galda şi allele,
care in anul trecut au depăşit chel
tuiclile la acest capitol cu peste
250.000 lei fiecare De aici se poale
trage concluzia că organizarea mun­
cii şi a producţiei trebuie să capete
o importanţă tot mai mare, astiel in­
cit să se obţină o creştere din ce
in ce mai ridicată a volumului de
muncă vie şi materializată, prin fo­
losirea cu maximum de eficienţă a
Ţinînd seama de lipsurile exis­
tente in anii anteriori, dc necesita
tea ridicării nivelului producţiei agri­
cole şi reducerii continue a preţu­
lui de cost al produselor, în acest
an au fo'-l luate o serie de măsuri
menite să contribuie la îmbunătă­
ţirea simţitoare a activităţii econo-
mico-îinanciare a G.A.S. Un prim
pas în această direcţie îl constituie
îmbunătăţirea structurii culturilor.
De la aproape 40 feluri de culturi,
numărul tor a fost redus la 4-6, coca
ce va permite o specializare a
G.A.S. fn obţinerea de producţii spo­
rite de plante furajere şi cerealiere.
Concomitent cu aceasta, pentru o
bună valorificare a producţiei dc fu­
raje, G.A.S. au fost profilate spre
creşterea şi dezvoltarea unui număr
restrins de specii de animale. După
calculele făcute, noul mod de repar­
tizare a culturilor şi a speciilor de
aultgale neţ perm ite să realizăm
solei, membrii colectivişti din ra­
ionul nostru în ultimele zile,
paralel cu însămînţatul porum­
bului, au acordat atenţia cuve­
nită şi acestei culturi.
Pină în prezent s-au şi însă- vadă cultivarea fasolei pe supra­ Pină acum au fost semănate a-
minţat pe raion 54 ha fasole în
cultură pură iar pe 11.964 ha se­
mănatul s-a făcut intercalat prin
porumb.
Bune rezultate au obţinut în
această privinţă gospodăriile co­
nic, Apoldul de Jos, Daia, Deal
şi altele care au însămînţat pes­
te 45 ba fasole în ogor propriu.
De asemenea, gospodării co­
lective ca cele din Apoldul de
Sus, Secăşel, Petreşti, Şpring,
Dra.şov, Doştat, Boz şi altele au
însămînţat fasole intercalată pe
întreaga suprafaţă cultivată cu
porumb.
Prevederile noii hotărîri a
Consiliului de Miniştri, prin co­
interesarea materială a unităţi­
lor agricole cultivatoare dc fa­
sole, constituie un factor mobi­
lizator în sporirea producţiei la
această preţioasă cultură.
Ing. TODOR EUGEN
vicepreşedinte al Consiliului
agricol raional Sebeş
Minerii din bri­
gada condusă de
Aurel Dreghici, de
la sectorul I al
exploatării minie­
re din Uricani, se
întîlnesc şl îşi pe-
petrec adesea îm­
preună timpul li­
ber.
In fotografie:
Şeful de brigadă
Aurel Dreghici ie­
şind de la film
împreună cu fami­
lia şi un grup de
orlacl.
Pentru cea mai
frumoasă stradă
Cetăţenii clin oraşul Orăşlie,
în frunte cu deputaţii, au organi­
zat o adevărată întrecere pentru
înfrumuseţarea străzilor. Datorită
acestui lucru pină în prezent ma­
joritatea străzilor şi-au schimbat
înfăţişarea. Au apărut noi spaţii
şi zone verzi, pomii au fost
văruiţi, străzile reparate. In plus
deputatul din circumscripţia elec­
torală nr. 10 Orăşlie, tov. Carol
Graf a antrenat cetăţenii Ia intro­
ducerea curentului electric pe
porţiunea dintre străzile llie Pin-
t.ilie şi F ,ona Sîrbu, precum şi la
a apei.
Rezultate bune au obţinut şi
cetăţenii .’.le. circumscripţia nr.
11 unde este deputat tov. Ioan
Homorocleanu.
T. IAZARESCU
corespondent
anual beneficii de cel puţin 100000
iei la suta de hei tare.
Alături de măsurile amintite o
atenţie deosebită se va acorda or­
ganizării mur.cii. Ştiut fiind faptul
că de modul cum este organizată
munca pe brigăzi, de calitatea ei
depinde creşterea producţiei şi redu­
cerea preţului de cost al produse­
lor, se pune un accent deosebit pe
urmărirea îndeaproape a bugetului
lunar de venituri şi cheltuieli, avînd
astfel posibilitatea să se intervină
operativ pentru înlăturarea oricăror
deficienţe semnalate. La indemina
noastră stau insă şi alte mijloace
care folosite mai din plin pot con­
tribui la realizarea prevederilor pla­
nurilor de producţie ale G.A.S. In­
tre acestea un toc important !1 ocu­
pa generalizarea experienţei organi
zatorice şi tehnice a unităţilor si a
brigăzilor fruntaşe in vederea obţi­
de la fiecare animal a unor produc­
ţii sporite, statuie, ieitine şi de bună
calitate.
Felul cum au tost repartizate sar­
cinile de producţie iu acest an pe
G.A.S., secţii şi brigăzi, in raport cu
capacitatea lor reală de producţie,
ne permite să tragem concluzia că
vom încheia bilanţul cu însemnate
beneficii. Acest lucru il confirmă şi
analiza rezultatelor economico-finan-
ciare pe trimestrul I al anului in
curs, cind planul de venituri a iosl
realizat sută Ia sută, iar la cheltuieli
s-au făcut economii de 11 la sulă.
Prin folosirea mai raţionala a lu-
luror posibilităţilor pe care le au,
gospodăriile agricole de stat din re­
giunea noaslră pot şi trebuie să
sporească continuu producţia agri­
colă şi animalieră, ridicînd astfel
rentabilitatea fiecărei unităţi şi sec­
tor de activitate.
SIMION BRADEANU
tng. şef la Trustul regional
Gostat Hunedoara
Extindem syp^aîafa cultivată
cu fasole în ©g@r propriu
rilor de producţie pentru acest
an, Consiliul agricol raional O-
răştie a îndrumat conducerile
gospodăriilor colective să-şi pre­
feţe mai mari decît în anul tre­
cut. Apoi, după elaborarea hotă-
rîrii Consiliului de Miniştri cu
privire la îmbunătăţirea regimu­
lui de contractare a fasolei pen­
consiliul agricol raional a făcut
cunoscute colectiviştilor măsuri­
le prevăzute în hotărîrea respec­
tivă. Convinşi de avantajele pe
care le oferă aplicarea hotărîrii,
colectiviştii din raionul nostru
au mărit şi suprafaţa planifica­
tă iniţial. Astfel, pe lingă însă-
mînţare în cultură intercalată
pe o suprafaţă de peste 4.300
ha., colectiviştii au hotărît să
mai însămînţeze fasole în ogor
propriu pe o suprafaţă de 83 ha,
cu 21 hectare mai mult decît
prevederile planurilor iniţiale.
In acest scop s-a asigurat în­
treaga cantitate de sămînţă din
• /% O IE N D \
(72a dio-
10 MAI 1963
Programul 1 : 5,07 Cintece şl
jocuri populare; 5,20 Emisiunea
pentru s a te ; 5,30 Muzică uşoară
interpretată de mici form aţii,-
6,07 Melodii populare; 6,35 Piese
de estradă; 7,10 Marşuri spor­
tive ; 7,30 Sfatul medicului; 7,45
Muzică u şoară; 9.00 Din muzica
popoarelor ; 10,00 Cîntă corul Ra-
dioteleviziunii; 10,30 Concert de
valsuri; 11,05 Muzică de cameră
de compozitori romlni ; 11,29
Primăvara fn muzică; 12,00 Cîn-
lă corul Uzinelor „23 August"
din Bucureşti; 12,20 Muzică
populară interpretată de Felician
Fărcaşn ; 14,00 Concert de prînz;
15,00 Valsuri clin operete; 16,45
.Tocuri populare; 17,10 CSnlece ,-
13,40 Muzică uşoară; 19,45 Din
repertoriul interpreţilor de muzi­
că populară Magda Constanti-
nescu ş'i Ion Copil ; 20,30 Noapte
hună copii : .Albi nuţn şi soare­ „V. R oaită* : O zi de odihnă —
le" ; 21 15 Jurnalul satelor; 21,40 cinematograful ..Flacăra"; HA'ŢEG:
Cintece din folclorul nou.
Programul I I : 10,46 Muzică
populară; 11.30 Concert distrac­
tiv interpretat de fanfară ; 12,41
Vtuziră uşoară ; 13,40 Solişti şi
formaţii artistice do amatori ;
14.10 Program de cintece şi
jocuri ; 14,35 Concert de prînz ;
15,25 Cintece şi jocuri populare;
16.10 Ansambluri corale de copii;
16,30 Muzică uşoară; 17,01 Mu­
zică populară romînească ş i a
minorităţilor naţionale,- 19.00 Mu­
zică uşoară ; 19,30 Teatru la mi­
crofon ; „Peripeţiile soldatului
Sw ejk“ ; 21,16 Jocuri populare;
21,45 Muzică uşoară; 22,35
Muzică populară; 23,10 Muzică
din opere şi operete; 24,00 Con­
cert de noapte.
Programul III (LLU.S.) i 21.45
Seară de muzică de cameră romî- cursul nopţii, izolat vor cădea
nească ; 22,27 Muzică de estradă. averse de ploaie în regiunea de
Buletine de ştiri şi radiojurnale: munte. Vtntul va sufla potrivit
5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00;
17,00; 20,00; 22,00; 23,50 (pro­
gramul I); 10,00; 12,00; 14,00;
"-Ne'-7Vctţ?ViViVi',9ViVift?tţ?!‘J Vi1717i i ! 2 J >•?mţe Kifţr*4iUi iţăfîiiîiTt'“: VI
! S P I T A L U L U N_I_F i C A T D E V a I
= A ngaje a ză imediat:
— su ro ri m e d ica le
— a siste n ţi m ed icali
— o ficianţi san itari
— 1 zugrav
Ii Siuztţ — 1 m e c a n i c a u t o
1*K — 1 ş e f d e g a r a j
LK Salarizarea este conform H.C.M . 16^962, Mu sq
! m«««t pmomate
! asigura cazarea.
I
Nr. 2.601
fasole!
s-a şi ridicat de către toate gos­
podăriile ce cultivă fasole. De a-
semenea, terenul a fost bine pre­
gătit şi s-a trecut la însăminţări.
proape 60 hectare. Astfel, colec­
tiviştii din comuna Cioara au
semănat întreaga suprafaţă pla­
nificată (12 hectare), cei din
comuna Foit 9 hectare din 12,
cele 14 cîte au avut planificate,
fn toate gospodăriile colective
semănatul fasolei în ogor pro­
priu s-a făcut conform regulilor
agrotehnicii înaintate, ţinîndu-se
seama ca lucrările de întreţine­
re să se poată executa mecani­
zat.
Hotărîţi să obţină recolte cit
mai mari, colectiviştii lucrează
în aceste zile cu toate forţele
pentru a termina însămînţatul
fasolei în cel mai scurt timp.
Ing. ION GIOSAlN
vicepreşedinte al Consiliului
agricol raional Orăştio
16,00; 18,00; 21,30; 23,00; 0,50
(programul 11); 21,30 (progra­
mul III).
ema
10 MAI 1963
DEVA : Inelele gloriei — cine­
matograful „Patria“ ; Du-i înainte
fără grijă — cinematograful „P.
Sîrbu“ ; H U N E D O A R A C am elia
— cinematograful „Victoria“ ; SI-
MF.RIA : Povestiri despre revolu­
ţie — cinematograful .,/. Pintilie“;
PETROŞAN I: Pace noului venit
— cinematograful „Al. Sabia“; Va­
cantă la mare — cinematograful „7
Noiembrie" , ALBA IU L I A : Patru
inimi — cinematograful „Victoria";
Centrul înaintaş a murit în zori —
cinematograful „2 3 A u g u s ta ;
SF.BEŞ : Vară romantică — cine­
matograf ni „Progresul“ ; Fii aten­
tă bunicu{o ! — cinematograful
,.M. Sadoveanu"; O R A ŞT IE : Cinci
oameni la drum — cinematograful
Partea la dc vină — cinematogra­
ful „Popular* BRA D : Tinerii —
cinematograful „St. roşie“ ; I.O-
NEA ; Sonic şi umbră — cine­
matograful „Minerul" ; TEIU Ş :
Prietenul nostru comun — cine­
matograful „V. Roaită" ; Z.LAT-
,VA ; Preşedintele — centru îna­
intaş — cinematograful „Munci­
torul"1; ILIA : Experienţă prim ej­
dioasă — cinematograful „Gh.
Doja" ; APOLDUL DE SU S: Ca­
melia — cinematograful „23 Au­
gust“.
('B u leii a
m eteorologie
PENTRU 24 ORE
Vreme relativ nestabilă cir cerul
noros ziua şi cu înseninări in
din sectorul est şi sud-est. Tem­
peratura în uşoară creştere. Ziua
va îi cuprinsă între 18 şi 24 gra­
de iar noaptea între 5 şi 10 grade.