Page 19 - 1963-05
P. 19
N r. 2.601 DRUMUL SOCIALISMULUI P\G. 3
EXSG3«UiSCöiaarMt
BHRSSnHB&aaaMSSBfll
Pentru creşterea durabilităţii lingotierelor Produse peste plan
Colectivul Întreprinderii de in
Sfiit necesare eforturi comune dustrie locală „V. Roaită" din
Haţeg, antrenat în întrecerea so
cialistă, a realizat şi în luna
aprilie imnortante cantităţi de
Otelarii hunedoreni au de realizat să apară in structură, iar lingotierele urmează să iie scoasă din uz din produse peste sarcinile de plan.
in acest an o producţie sporită de să aibă o durabilitate scăzută. cauza dizlocărilor, pentru a se ob In această lună au fost date în
otel fată de anii precedenţi. Un mare ţine o durabilitate medie mult mai plus cinci garnituri mobilă de
sprijin ei l-au aşteptat şi îl aşteaptă Durabilitatea lingotierelor depinde mare. bucătărie, 44 dormeze, 5 tone
totdeauna din partea turnătorilor de în mare măsură şi de modul în care amidon industrial şi altele. S-au
la Călan oare le trimit lingotiere şi ele sînt exploatate. In mare parte, Otelarii susţin că procedeele lor de evidenţiat în mod deosebit tov.
poduri de turnare. De multe ori tur otelarii sint preocupaţi de manipularea exploatare a utilajului de turnare nu Dumitru Trăistaru, Constantin
nătorii au reuşit să satisfacă în mare cu grijă a lingotierelor, de preincăl- s-au schimbat cu nimic fată de anii Petrescu, Ioan Părău, Iosif Dră-
trecuţi. Intr-adevăr, aceasta este si ghin şi alţii.
parte erintele oţelarilor. Cu toate zirca lor înainta de a fi folosite pen tuaţia. Trebuia însă ea ei să se gîn-
acest a durabiliiatea lingotierelor şi tru turnare. Ei nu respectă insă dească la îmbunătăţirea acestui sis N1CU SBUCHEA
mai ales a celor direct conice de totdeauna normele interne de ex tem. Aşa cum se străduiesc să spo corespondent
ploatare. Este necesar ca aceste nor rească indicii de utilizare a agrega
7 tone, este încă scăzută. Fâcînd o telor pentru sporirea producţiei de Operaţia de lustruire a
comparaţie a mediei turnărilor în lin- me să existe la fiecare loc de muncă, otel, în aceeaşi măsură sînt datori mobilei este migăloasă şi
acolo unde acestea sint folosite, să să-şi îmbunătăţească şi munca în ex în acelaşi timp foarte pre
gotierele de la Călan folosite în pri fie prelucrate periodic cu toti mun ploatarea utilajului de turnare. tenţioasă. De aceea, tova
mul trimestru al anului In curs şi citorii. răşele Tecla Năstase, Elena
Consumul de utilaj de turnare pe Stana şi Elena Moklovan
aceeaşi perioadă a anului trecut, se Se ştie că preincălzirea lingotie tona de otel produs în primul tri de Ia I.I.L. „Crişana" din
observă o reducere în acest an a i mestru al anului în curs depăşeşte Brad, depun multă stră
25 de turnări. relor este un factor principal în ex consumul planificat, fapt pentru care danie in munca ce o pres
otelăriile C.S. Hunedoara au înre tează şi reuşesc să efec
Despre durabilitatea scăzută a lin ploatarea lor. Muncitorii de la ha gistrat pierderi la preţul de cost. tueze numai lucru dc
gotierelor, turnătorii de la Călan au bună calitate.
fost sesizaţi în repetate rînduri. Tot lele do pregătire se străduiesc să Modificările aduse cubilourilor de
1a turnătoria de lingotiere de la Că Progresul tehnic — chezăşia realizării
de atîtea ori ei şi-au recunoscut îndeplinească această cerinţă, dar lan permit colectivului de aici să
lipsurile şi au promis că vor lua obţină fontă de calitate mai bună, să sarcinilor de predwefîe
măsuri menite să schimbe situaţia. asupra lingotierelor de rezervă, care înlăture abaterile de la analiza chi
mică, sesizate de combinat. Colectivul
Tn trimestrul II al anului trecut, tas parte din garnitura de turnare, de aici a dobindit deja o experien
siderurgiştii hunedoreni s-au sesizat ţă în confecţionarea utilajelor de
de numărul mare al lingotierelor cră nu se mai revine. De obicei, seria
pate după prima turnare. Ei au tre turnare.
cut la luarea de contraprobe pentru de rezervă este alcătuită din lingo
analiza chimică şi au găsit că una
tiere cu o uzură înaintată. Dacă la
turnare nu au fost folosite, ele par
curg acelaşi drum cu cele în care s-a
făcut turnareal- La întoarcerea de la
era analiza ehimică trimisă de fur striper, ele nu mai sînt preincălzite. La rîndul lor, oţelarit sint şi ei In faţa colectivului minei Pe- a 1,300 tone cărbune pe post. de cărbune. Susţinerea mixtă prin Sint prevăzute, de asemenea, şi
nizor şi alta era cea determinată la Deşi aceste lingotiere sînt mult datori să-şi îmbunătăţească munca în La baza creşterii producţiei şi utilizarea combinată a stîlpilor teme care să rezolve probleme
Hunedoara. In urma fotografierii sec folosirea utilajelor de turnare, să nu trila stau în acest an sarcini im de lemn şi a celor metalici tubu- din alte domenii ale procesului
ţiunilor rezultate prin spargerea unei uzate, otelarii nu au căutat să le se mulţumească numai cu stabilirea portante. Producţia de cărbune productivităţii muncii stă extin de producţie din subteran. Aşa
prelungească timpul de exploatare. derea continuă a tehnicii avansa lari recuperabili s-a extins la de exemplu, o temă importantă
lingotiere scoasă din uz, s-a con Reintroducerea lor în circuitul nor abaterilor de la analiza chimică tri va creşte cu 1,6 la sută faţă de te, introducerea noului în pro încă 6 abataje cameră. Pînă la urmăreşte captarea apei în aba
statat în structură existenţa fontei mal ar fl influenţat pozitiv durabili anul trecut, iar productivitatea ducţie. Un accent deosebit se sfîrşitul anului numărul lor va taj, rezultată de la rambleul hi
pestriţe, contrar prescripţiilor din tatea medie a lingotierelor. 0 sale misă de turnători ci, pe baza con muncii va spori în medie la creşte la 30 din care se vor ex draulic, cu reţinerea materialului
norma internă. S-au găsit, de aseme îientrti creşterea durabilităţii este şi pune la mina noastră pe extin trage aproximativ 400.000 tone mărunt în abataj. Această temă
nea, stropi reai, relaşuri, sufluri, ra remanierea unor defecţiuni. Dar pro statărilor făcute, împreună cu tur 1,288 tone ele cărbune pe post. derea procedeelor moderne de de cărbune. Numărul stîlpilor urmăreşte în final evitarea de
refieri de material, defecte tehnice de blema remanierii lingotierelor este In primele patru luni ale anului, metalici tabulari necesari pentru gradării lucrărilor miniere.
turnare provenite în timpul confecţio privită la C.S. Hunedoara cu prea nătorii, să găsească rezolvarea ln- din abatajele minei noastre au susţinere. In sectorul III va în susţinere a crescut în anul cu
nării lingotierei. puţin interes. Cu toate că există tr-un timp cit mal scurt a probleme fost extrase peste prevederile cepe în curînd exploatarea stra rent cu 300 bucăţi, atingînd pînă Este prevăzut să se realizeze o
lor de bază ce se cer pentru creş iului 3 cu două abataje frontale, la finele anului cifra de 1.200. inovaţie care să rezolve în anul
Deşt au fost sesizaţi de această planului aproape 9.000 tone dc Prin folosirea stîlpilor metalici acesta evacuarea nămolului din
stare de lucruri, turnătorii din Călan terea durabilităţii lingotierelor. armate în fier, cax'c pînă la sfîrşi- tabulari la susţinerea mixtă se bazinele de colectare a apelor dc
cărbune, randamentul mediu ob va economisi în cursul acestui la orizontul 13 la suprafaţă.
tul anului vor da circa 28.000 tone an o cantitate de peste 1.500 m.c.
I. CIOBANU | ţinut pe exploatare fiind în jurul Progresul tehnic presupune ri
lemn de mină. dicarea continuă a cunoştinţelor
n-au luat măsurile necesare, certi convingerea că remanierea lingotie DIN ACTIVITATEA ORGANIZAŢIILOR Ü. T. M. tehnico-profesionale ale munci
ficatele trimise de ei continuînd să relor prin sudarea porţiunilor inte Pentru mecanizarea încărcării torilor, tehnicienilor şi ingineri
aibă o analiză chimică ireală. Pen rioare unde au apărut dizlocări dc La împlinirea oîrstei tenţă problemele puse în discu late la acţiunile culturale. Forma sterilului la lucrările miniere de lor mineri. Acest lucra l-a avut
material poate prelungi folosirea lor, de 14 ani ţie. In această privinţă s-au re ţia de teatru, brigada artistică deschidere şi pregătiri, mina Pe- în vedere comisia inginerilor şi
tru creşterea procentului de siliciu această operaţie nu este aplicată pe marcat mai ales tinerii Doinei de agitaţie din care fac parte şi trila va fi dotată în săplămînilc tehnicienilor de la mina noastră
în masa de fontă ei au trecut la fo scară largă. Sînt suficiente doar 5-6 A devenit tradiţional obiceiul Onescu, Izidor Băiescu, Ignat ele sînt binecunoscute acum şi care urmează cu trei maşini noi care şi-a prevăzut în planul de
losirea feroaliajelor, respectiv a fe- turnări cu fiecare lingotieră care ca atunci cînd tinerii împlinesc Romaniţa, Octavian E ra şi Livia în satele din împrejurimi. de încărcat cu cupă, precum şi măsuri pe anul acesta o seamă
rosiliciului, dar n-au reuşit să iasă 14 ani să li se înmîneze buleti Prodan. cu 5 reîncărcătoare cu bandă.
din impas, fonta pestriţă continuînd nul de identitate intr-un cadru MIHAI PURŢUC de conferinţe axate pe introdu
festiv. In fiecare oraş, comună, MARIA BARA corespondent Extinderea tehnicii avansate cerea şi folosirea tehnicii noi. O
T E IU Ş I De Ia s u b y e d a e ţ i a organizaţiile U.T.M. se îngrijesc corespondentă în producţie la exploatarea noas parte dintre acestea, ca de pildă
ca acest eveniment să fie astfel Acţiuni de munca tră a dus şi duce la creşterea vi „Tehnica nouă. factorul hotă ii
s ia a s t r â l i m i t a r a organizat ca el să aibă un ca Fruntaşe în munca şi patriotica tezelor de avansare Ia toate lu
activitatea culturală crările miniere. In abatajele ca lor în realizarea sarcinilor de
Intretinînd bine locomotivele In acest an tinerii din comuna meră, bunăoară, viteza medic dc plan", „Extinderea avansărilor
avansare lunară a crescut în acest rapide în abatajele cameră" au
întreţinerea locomotivelor în şoara şi retur, 220 de trenuri. racter instractiv-educativ. In- La G.A.C. din Boj, oraşul re Luncoiul de Jos, raionul Brad, an la 85 m.l. faţă de 67 m.l. cit şi fost expuse în faţa muncitori
bună stare de funcţionare, fo Pe lingă realizarea unui volum gional Hunedoara, lucrează mul s-a obţinut în anul trecut. lor mineri.
losirea cu pricepere a forţei vii sporit de economii la combusti tr-una din zilele trecute, peste te tinere. Organizaţia U.T.M. se au hotărît să-şi aducă o contri
a trenurilor şi remorcarea a tot bil, mecanicii şi fochiştii depou 100 de tineri şi tinere care au preocupă îndeaproape de mobili Pentru îmbunătăţirea condiţii Aplicînd întocmai planul teh
mai multe trenuri cu tonaj spo lui au transportat în plus 1.800 zarea lor la muncă în G.A.C., buţie mai mare la înfrumuseţa lor de muncă la lucrările de îna nic, precum şi toate măsurile
rit au dat posibilitate mecani tone mărfuri. Un aport însem împlinit 14 ani, însoţiţi de părin organizează cit mai plăcut şi intare se va extinde perforajul tehnico-organiza lorice luate pen
cilor şi fochiştilor de la depoul nat la realizarea de economii şi ţi şi profesori, erau prezenţi în instructiv timpul lor liber. La rea comunei. Ei şi-au prevăzut umed cu injecţie axială la toate tru ridicarea nivelului tehnic al
C.F.R. Teiuş să realizeze în tim remorcarea trenurilor cu tonaj sala festivă a Şcolii medii „J.A. grădina de legume, în sectorul brigăzile care efectuează lucrări producţiei, colectivul minei noas
pul celor patru luni ale anului, zootehnic sau în brigăzile dc să realizeze pînă la sfârşitul anu de pregătiri în steril. Pentru re tre se va ridica cu activitatea eco
o economie de 1.100 tone com sporit şi-au adus mecanicii Iacob Komenskv“—Deva pentru a primi cîmp întîlneşti şi pe tinerele co zolvarea acestei probleme cabi nomică la nivelul sarcinilor de
bustibil convenţional. buletinul de identitate. lectiviste Aurica Şandru, Elena lui 3.000 ore muncă patriotică la netul tehnic de la mina noastră plan, a angajamentelor luate în
Olteanu, Mihai Igna, Vasile Cris- Andrăşescu, Clara Andruţ, Angela a prevăzut în planul tematic pe a- întrecere.
Cu combustibilul economisit In cuvântul dc deschidere al Prip, Dicli Moise, Elena Simeria, amenajarea unui drum, construc
in această perioadă se pot re tea, Iosif Romolus, Aurel Mate- Elena Cici, Niculiţa Andruţ, care nul în curs realizarea inovaţiei „A- aurel rusu
morca pe distanţa Teiuş—Sighi- festivităţii, tov. Dionisie Heljoni, în fiecare zi ies la lucru şi mun ţia unui nou local de şcoală, rea- daptarea perforatoarelor C.P.-17
iaş, Gligor Medrea şi fochiştii secretar al Comitetului orăşenesc cesc cu hărnicie, alături dc cei inginer principal cu lucrările miniere
Reparaţii şi revizii U.T.M. Deva, a vorbit despre lalţi colectivişti. menajarea bazei sportive precum pentru perforajul umed axial".
lor. la E. M. Petrila
Acordind o deosebită atenţie viitorul luminos ce stă în faţa Totodată, în timpul lor liber şi la curăţarea a 38 ha. păşune şi
executării reparaţiilor şi revizii ele participă cli aceeaşi regulari-
lor tehnice la un înalt nivel ca plantarea a 10.000 de pomi fruc
litativ, atît la trenurile de mar
fă, cit şi la cele de pasageri, co tiferi.
lectivul reviziei de vagoane din tinerei generaţii, despre obliga Comitetul comunal U.T.M în SPORT
ţiile tinerilor de a deveni cetăţeni
staţia C.F.R. Teiuş şi-a depăşit tehnice de calitate drumă organizaţiile de tineret ca
sarcinile de plan cu 3,56 la sută. cu o înaltă conştiinţă care să con la fiecare acţiune de muncă pa C.F.R. Teiuş— Aurul Brad 3-4 (1-2)
tribuie la desăvârşirea construc
De la începutul anului şi pînă au reparat peste plan, fără a li ţiei socialiste în ţara noastră. triotică să 1ie mobilizaţi un mare
scoase din circulaţie, un număr
la 30 aprilie, muncitorii de aici de 728 vagoane de marfă şi de După înmînarea buletinului de număr de tineri. Miercuri, pe stadionul „Cetate" Sirbu primeşte o pasă de la Slai-
clasă. Economiile realizate la identitate a urmat un frumos din Deva a avut loc rejucarea
întreţinerii căii program artistic în cadrai căruia p. BENEA cu şi reuşeşte de la numai 6
materiale şi piese de schimb, cu elevii de la Şcoala medie „De- meciului dintre cele două forma
Obiectivul principal al între ocazia reparaţiilor, se ridică la cebal" din localitate au recitat corespondent ţii, conlind pentru campionatul m. să introducă balonul în plasă.
cerii socialiste, pe care o des peste 2.000 Ici. Exemple bune în versuri despre patrie şi partid.
făşoară muncitorii districtului muncă au dovedit lăcătuşii de regional de fotbal. A fost un joc Puţin mai tîrziu Staicu ia o ac
C.F.R. Teiuş este buna întreţi revizie loan Avram, Romolus LIVIU MOISE de luptă în care ambele echipe
nere a liniilor de cale ferată, ţiune pe cont propriu driblează
factor hotărîtor în desfăşurarea Botoga, Ştefan Fuga, Ioan Ma- au muncit mult pentru a-şi asi doi apărători şi şutează dintr-un
normală a circulaţiilor trenu ier şi Petra Beldeanu. E fic ie n ţa u n e i m a i b u n e gura două puncte. Acest lucru îl
rilor. unghi dificil pe sub portar în
dovedeşte şi evoluţia scorului care
Muncitorii districtului acordă c o la b o ră ri a alternat cînd de o parte cînd de plasă, luînd conducerea. Acest gol
o atenţie sporită întreţinerii cealaltă. In primele minute de este ca un duş rece pentru echipa
Sub îndrumarea organizaţiei meria au reuşit sa repartizeze în joc, avînd şi avantajul vântului, din Brad. Ei organizează atacuri
mod judicios vagoanele la în jucătorii din Brad preiau condu tot mai insistente. In urma unui
- atenţie sporită corespondent de partid, intensificând larg în cărcare i descărcare.
trecerea socialistă, colectivul dc cerea şi reuşesc chiar să concreti astfel de atac, la o îngrămădeală
După un an de curs ceferişti din staţia Simeria-călă- Prin reducerea timpului dc sta zeze prin Manea în min. 2. După in faţa porţii, stoperul ceferist
căii. Datorită unei verificări mi tori a obţinut noi realizări. Planul ţionare a vagoanelor în tranzit
pe luna aprilie a fost îndeplinit cu prelucrare cu 3,47 la sută şi numai două minute de joc, la un comite henţ în careu. Lovitura
nuţioase a stării liniilor, ei au j Recent, a avut loc convorbirea cu 4 zile inaintij de termen. Exis- contraatac al echipei din Teiuş este transformată de Murzacu. In
înlocuit 53 m.l. de şină, 420 bu tînd şi sprijinul altor colective fără prelucrare cu 1,95 la sută,
căţi traverse, 1.300 bucăţi tri- , recapitulativă în cadrul cercului din oraşul Simeria ca : depoul de s-a realizat o mare economie de extrema stingă, Suciu, reuşeşte min. 60 în echipa ceferistă în lo
foane, 108 tone balast, anumiţi 1 de învăţământ politic U.T.M. „Să locomotive. Atelierele R.M.R., vagoane-ore. să egaleze situaţia. Apoi jocul se
cul portarului Mătăsara este in
I.C.T.L., Marmura, I.C.M., Com Cele mai frumoase realizări desfăşoară mai mult în cîmp. Se
schimbători de cale şi numeroa 1 ne cunoaştem patria socialistă" bustibilul, Fruct-export, şantierul s-au obţinut la indicativul tone- trodus Scrobotă. Din acest mo
T.R.C.I-L, Baza 12 construcţii, expediate, care a fost depăşit cu înregistrează cîteva acţiuni ale ment jocul degenerează, se comit
se eclise. din G.A.C. Vâlcele Rele. Datorită 254 b sută. atacanţilor din Brad însă Manea,
care au adus mărfurile eşalonat Murzacu şi Roman se pripesc în chiar unele durităţi în care exce
ADRIAN OŢOiU faptului că în acest an propagan pentru transport, a fost posibil La aceste realizări şi-a adus faţa porţii şi ratează. In urma
ca indicativul la încărcări şi des contribr ' întregul colectiv, evi- unei acţiuni în min. 40 Roman, lează jucătorul Turcu de la Au
responsabilul subvedacţiei de la Aurul, bine plasat înscrie
voluntare clin Teiuş distul s-a îngrijit ca fiecare lecţie cărcări să fie redus cu 14 la sulă. denţiindu-se îndeosebi tov. Ruvin cu capul. Cu scorul de 2— 1 în rul Brad. Golul victoriei este în
să fie predată pe înţelesul cursan O contribuţie deosebit de pre scris în min. 87 de către Murza
Cazan, Gheorghe Drăghici, Petru favoarea echipei din Brad se în
ţilor, la predarea lor folosindu- ţioasă au adus-o ine. Vasilica Roman, Trnian Bodeanu, Iosif cheie prima repriză. cu care din interiorul careului
Mihai şi magazionerul Mica Zaha- Bacaletc şi alţii.
se harta, diferite planşe ele., La reluare avînd avantajul vân de 16 m. şutează plasat, făcînd
tului ceferiştii intră decişi să inutilă intervenţia portarului
aceştia şi-au însuşit noi cunoş modifice scorul. Chiar în min. 49 Scrobotă.
tinţe. Acest lucru a fost confir S-au remarcat Staicu şi Sirbu
mat şi cu ocazia convorbirii re de la C.F.R. Teiuş iar de la Aurul
capitulative, cind aproape toţi rie, care printr-o strânsă colabora EMIL CREŢU Brad Roman, Manea şi Murzacu.
A arbitrat bine M. Ostaficiu
cursanţii au dezbătut cu compe re cu întreprinderile din oraşul Si corespondent (Deva). A. O.
sw s n M ’a r a s o n K o a
In fiecare zi, cîteva milioane Cele m ai mari biblioteci bogatul său fond de cărţi şi pu
de oameni deschid uşile biblio blicaţii, Biblioteca Centrală dc
IW m m M Reparaţiile exe tecilor şi o dată cu acest gest doar 7S0.000 volume. Astăzi, zes llardoyn Germain, pe pergament, lor do conducere al tuturor bi Stat a făcut donaţii prieteneşti
cutate dc maistrul simplu, unul din cele mai simple trea sa este dc peste cinci ori cu miniaturi şi gravuri. Sînt aici pentru înzestrarea unor biblio
Pancu Gligor de gesturi cotidiene, ei pătrund în şi manuscrise slave cu texte mu bliotecilor din cadrul Universi teci din ţări care se află în curs
la fabrica „Arde universul infinit al gîndirii uma mai mare, alimentînd zeci dc bi zicale din secolele X V II—XV III, tăţii bucureştene. Simpla compa de dezvoltare. Organizată multi
leana“ din Albd ne, adunat în filele cărţilor din blioteci ale filialelor din laşi, cronici româneşti şi vechi manus raţie a două cifre este în măsură lateral, Biblioteca Centrală de
lulia, sint de cea rafturi. Venind din febrilitatea Cluj, Timişoara şi Tg. Mureş ale crise în limba r mână, precum Stat a devenit una din cele mai
mai bună calitate. străzii, feţele lor mai păstrează să ilustreze dezvoltarea sa. Ast frecventate instituţii culturale ale
Acest lucru con încă urmele preocupărilor de pes Academiei R.P. Romîne, ca şi pe şi autografe şi i espondenţă a- fel, faţă de cele 3.400 volume Capitalei. Sălile sale de lectură,
te zi, dar, treptat, pe frunţi se cele ale institutelor de cercetări. moştenite din perioada regimu secţia de împrumut, sălile de au
tribuie in mare aşterne liniştea unică, pc deplin parţinînd lui Voii !re, Lamartine, diţii muzicale publice şi indivi
destinsă pc care numai bibliote Totodată, Biblioteca Academiei Hugo, Chateaubr. md, Zola, Ro lui burghezo-moşieresc, ea are as duale, biblioteca pentru copii a-
măsură la realiza cile o au. Această clipă, cînd o- R.P. Romîne întreţine relaţii de main Rolland, Al. Humboldt, tăzi un fond ce depăşeşte 1.000.000 trag un numeros public. Printre
inul se aşează la o masă şi mîi- de volume şi 3.000 de colecţii şi rarităţile bibliofile ale acestei ins
rea planului de schimb cu 5.000 de instituţii din Wagner, Strauss, Verdi, Puccini, tituţii se numără o seamă de pre
nilc sale mingile prima filă a Mendelssohn-Bartholdy, Bela Bar- periodice. Intre acestea, se află ţioase incunabule: „Speculum his-
producţie al fa cărţii iar ochii îşi caută limpezi 90 dc ţări. numeroase cursuri, manuale şi torialis" — un fel de enciclope
bricii. rea pregătindu-sc penfru o lungă Pc lingă bogatul său fond de tok, Stravinski, Einstein, L. Fa dic a Evului Mediu — a lui Vin
filtrare a luminilor ţîşnite din ti hre, Maupassant, Tolstoi, Rabin- tratate originale, cit şi lucrări in cent de Beauvais, apărată la Ve
par, se repetă în fiecare zi, de cărţi şi publicaţii, această insti dranath Tagore şi alţii. Cabinetul neţia în 1494, „Cosmografia uni
tuţie culturală oferă cercetători limbile rusă, franceză, engleză, versală" a lui Sebastian Müns
cîteva milioane de ori, în 24.000 de stampe, gravuri, desene, foto germană. Biblioteca Centrală U- ter, apărată la Basel în 1572. O
de biblioteci răspîndite prin ora lor un vast material documentai', grafii posedă peste 50.000 de pie niversitară întreţine relaţii dc lucrare rară, recent achiziţionată,
şele ţării, prin sate, în umbra grupat în trei cabinete: de ma se deosebit de valoroase, aparţi schimb cu cca. 500 de instituţii este istoria lui Martin Fumee, a-
schelelor de pe şantiere, în uzine nând clasicilor picturii romîneşti, părută în 1596 la Köln, care de
| sau în şcoli. 1.600 din aceste bi nuscrise, documente istorice, culturale şi de învăţământ din scrie revoltele ce au avut loc în
! blioteci sînt ale Capitalei, iar din scrisori ale personalităţilor proe precum şi lucrări de Dürer, van 50 de ţări. Pentru a satisface ce acea perioadă în Ungaria, Transil
tre ele sînt cîteva care, depăşind Leyden, Rembrandt, Delacroix, rinţele crescânde ale cititorilor vania, Valahia şi Moldova.
graniţa de interes a celor ce le minente şi cărţi rare; de stampe,
vizitează, merită să fie cunoscute gravuri, fotografii, partituri şi Renoir, ca şi o colecţie de dese săi, în raport cu creşterea nu Iată pe scurt trei dintre prin
ca unele din cele mai de seamă mărului de studenţi, în cadrul bi cipalele biblioteci ale Bucureştiu-
comori de cultură ale Bucureş- hărţi; dc numismatică, cuprin- ne italiene din secolele XV I— bliotecii au fost recent amenajate lui, care, laolaltă, concentrează
tiului şi ale întregii ţări. zînil monede, medalii, sigilii. In XVIII. Cabinetul de numismatică peste 9 milioane de volume, şi
dispune de aproape 200.000 de noi săli de lectură şi dc împru care sintetizează în filele acestor
Veche de aproape 100 de ani, cabinetul manuscriselor şi cărţi mut. cărţi comori ale gîndirii ome
i Biblioteca Academiei R.P. Romi- lor rare se găsesc printre altele piese de mare valoare istorică şi neşti.
! ne a devenit în 1901 primul cen- artistică: dinari romani de argint Tînără ca existenţă, dar bogată
| tru de documentare si informare operele princeps, ale marelui căr prin conţinutul ei, este Bibliote ADA BARAŞ
' ştiinţifică ? cerne: >? >rilor din şi ducaţi de aur veneţieni desco
i Bucureşti. In 1946, ea număra turar romîn Dimitrie Cantemir, periţi pe teritoriul ţării noastre. ca Centrală de Stat, creată în redactor Agerpres
şi ediţiile prime ale clasicilor li 1956. Ea posedă în prezent a-
teraturii romîne, iar între cărţi O altă mare bibliotecă a Bucu- proape 4.000.000 volume, publi
le rare străine — Cronica de la reştiului este Biblioteca Centrală caţii, discuri, partituri. Numărul
Universitară. Creată cu mai bine
Niirenberg, tipărită de H. Sche- instituţiilor cu care a stabilit re
de 70 de ani în urmă, ea a de
del (1493), Divina Commedia a laţii de schimb se ridică ia cca.
lui Dante (1497), cu numeroase venit în anii puterii populare un
xilogravuri, Sonetele Iui Petrar- 1.000, din peste 100 de ţări. Din
ca (1457), LivTe d'Heures a lui
-t
