Page 21 - 1963-05

------lA -y’UTTnrcr'-'"'
mulsocialismuluiniei şi a victoriei asupra fascismu­
Şeful echipei de bobinatori Simion Bîrlea de Ia atelierul electric al
C. S. Hunedoara execută numai lucrări de bună calitate.
Ială-1 in fotografia de faţă verificînd cu atenţie rotorul unui motor
electric.
Ridicarea calificării - ©sarcină actuală din Ilia au prăşit 6 ha cultivate
Congresul al III-lea al partidului
a pus in faţa colectivelor de munci­
tori, ingineri şi tehnicieni din indus­ lificării. Recrutarea cursanţilor s-a
tria constructoare de maşini sarcini
deosebit de importante. In anul 1965
industria noastră constructoare de ma­
şini trebuie să producă de 2,4—2,6 ori
mai multe maşini-unelfe de aşcliiere
a metalelor decît în anul 1959.
Pentru înfăptuirea acestei sarcini,
întreprinderile constructoare de ma-
şţiţi, printre care şl U.M. Cugir, sînt bază, ele -să fie introduse în progra­
‘dotate cu cele mai moderne utilaje, ma analitică. Diferenţiat pe speciali­ fără amînări, ceea ce permite cursan­
care asigură! creşterea continuă a
productivităţii muncii. Aceste utilaje
trebuie să fie folosite la capacitatea
lor maximă, de către oameni cu o
bună pregătire profesională, capabili
să le stăpînească pe deplin.
Realizările colectivului nostru au
fost tot mai mari de Ia un an la
altul; dar niciodată nu ne-am mulţu­
mit să rămînem la un anumit nivel
de producţie. Ne străduim să produ­
cem maşini tot mai multe şi de cali­
tate superioară. O condiţie princi­
pală în această privinţă o constituie
ridicarea continuă a calificării munci­ ducă rebutul cu mult sub cifra ad­
torilor. De aceea, Ia îndemnul comi­
tetului de partid, comitetul sindica­
tului şi comitetul U.T.M., în colabo­
rare cu conducerea uzinei, au asigu­
rat şi în acest an mijloacele cele mai
corespunzătoare pentru ridicarea ni­
velului tehnico-proîesional al munci­
torilor.
Prim irea d e către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej
a ambasadorului U. R. S. S.
La 9 mai tovarăşul Gheorghe
Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C.
al P.M.R., preşedintele Consiliului de
Stat al Republidi Populare Romlne, prietenească.
Plecarea delegaţiei R .P . Rom îne la şedinţa
Com itetului Executiv al C .A .E.R .
Joi la amiază a plecat spre Varşo­
via, pentru a lua parte la şedinţa basadei R.P. Polone.
/ extraordinară a Comitetului Executiv
al Consiliului de Ajutor Economic Re­
ciproc, delegaţia R.P. Romîne, con­
dusă do tovarăşul Alexandru Bîrlă-
deanu, membru supleant al Biroului
Politic al C.C. al P.M.R., vicepre­
şedinte al Consiliului de Miniştri, re­
prezentantul ţării noastre în Comite­
tul Executiv al C.A.E.R.
La plecare, pe aeroportul Băneasa,
delegaţia a fost condusă de miniştri
şi membri ai conducerii unor minis­
tere şi instituţii centrale de stat şi
alic persoane oficial».
Dejun oferi! de preşedintele Consiliului de Miniştri
în cinstea oaspeţilor militari indonezieni
Preşedintele Consiliului de Miniş­
tri al R. P. Romîne, Ion Gh. Maurer,
a oferit joi un dejun la Palatul de
Ia Snagov fn cinstea generalului
maior Ahmad Jani, ministru, coman­
dantul suprem al trupelor de us­
cat ale Republicii Indonezia, a so­
ţiei, şi a ofiţerilor superiori indo­
nezieni care 11 Însoţesc.
Au participat preşedintele Con­
siliului de Stat, Gheorghe Gheor
ghlu-Dej, Emil Bodnăraş, vicepre­
şedinte al Consiliului de Miniştri,
general de armată Leontin Sălăjan,
ministrul forţelor armate, Corneliu
Mănescu, ministrul afacerilor externe
{1 general colonel Ion Ţytoyeanu.
Hunpdoar8-D«va
Solemnitateaiadepcuimnietririiul deercooilroorane de floriIn cursul zilei de ieri, 9 Mai —
VINERI 10 MAI 1963
In prezent, în uzina noastră func­
ţionează 18 cursuri de ridicare a ca­
făcut pe baza cererii lor în consfă­
tuirile de producţie; s-a avut în ve­
dere ca pentru fiecare specialitate să
iie formate cursuri separate; au fost
consultate organele de conducere aie
secţiilor pentru a se cunoaşte din
timp cele mai importante probleme
care îşi cer rezolvarea şi pe această
tăţi, se predau noţiuni din tehnologia
construcţiilor de maşini, metode şi
procedee noi aplicabile la noi in sco­
pul creşterii productivităţii muncii
şl îmbunătăţirii calităţii produselor.
Predarea noţiunilor generale (mate­
matică, desen tehnic şi toleranţe), se
face în comun, Ia toate specialităţile,
în cadrul sectoarelor.
Eficienţa cursurilor de ridicare a ca­
lificării nu a întîrziat să se vadă în
procesul de producţie. Cursanţii au
obţinut cunoştinţe noi care f-au a-
jutat să lucreze mai cu spor, să re­
misă. La sectorul mecanică II, secţia
automate, de pildă, rezultatele sînt
tot mai bune de Ia o lună Ia alta.
La atelierul de rectificări de aid, re­
butul a scăzut in perioada 1—26 a-
prilie la jumătate faţă de aceeaşi pe­
rioadă a lunii precedente. In felul
acesta s-au putut executa piese fn
a primit în audienţă pe tovarăşul
I. K. Jegalin, ambasadorul extraordi­
nar şi plenipotenţiar al U.R.S.S. în
R.P.R. cu care a avut o convorbire
plan de 500.000 Iei. Vom căuta ca şi
Erau prezenţi reprezentanţi ai Am­ fn viilor să acordăm alenţie ridicării
? Inginerilor, dezvoltînd şi mai ranll
In după-amiaza aceleiaşi zile dele­
gaţia R.P. Romîne condusă de tov.
Alexandru Birlădeanu a sosit la Var­
şovia.
La aeroport membrii delegaţiei au
fost întîmpinaţi de P. Jaroszewicz, vi­
cepreşedinte al Consiliului de Miniştri
al R. P. Polone, N. Fadeev, secretar al
C.A.E.R. şi Gh. Diaconescu, amba­
sadorul R.P. Romîne în R.P. Polonă.
(Agerpres)
i duble şi intercalate.
adjunct al ministrului forţelor ar­
mate, şeful marelui stat major.
A luat parte Sukrisno, ambasado­
rul Republicii Indonezia în R. P.
Romînă.
(Agerpres)
Generalul maior Ahmad Jani, mi­
nistru, comandantul suprem al tru­
pelor de uscat ale Republicii Indo­
nezia însoţit de ofiţeri superiori in­
donezieni a vizitat in cursul dirnj-
neţii de jo i o unitate militară din
garnizoana Bucureşti,instituţii social-
culturale şi noi cartiere de locuin­
ţe ale Capitalei.
... iAgerp;,«)
PROLETARI DIN TOa XE ŢĂRILE, UNrŢI-VA I
Întreţinerea culturilor agricole —
la ordinea zilei
Au terminat prăşitul sfeclei de zahăr
A intrat în obişnuinţa colec­
tiviştilor din Teiuş, raionul Alba,
ca în fiecare an să cultive sfe­
clă de zahăr pe mari suprafeţe
destinată industrializării. Anul
acesta spre exemplu, suprafaţa
ocupată cu sfeclă de zahăr este 4 ha cu sfeclă furajeră, alte 400
de 50 ha. Semănată din timp, ha au fost plivite, iar pe 420 ha
ea a răsărit uniform şi s-a dez­ cu păioase s-au făcut lucrări de
voltat bine, ceea ce a permis grăpare în vederea spargerii
colectiviştilor să treacă la exe­ crustei.
cutarea primei praşile. Mobili-
zînd la lucru o mare parte din
La timp şi de eaiifafe
După terminarea însămînţă-
rilor, colectiviştii din Stremţ,
raionul Alba, au început munca
de întreţinere a culturilor.
Din experienţa anilor trecuţi
şi din cele învăţate la cercul
agrotehnic, ei ştiu că şi de în­ 15 ha cultivată cu floarea-soa­
treţinerea la timp şi de bună relui. De asemenea s-a început
calitate a culturilor depinde bo­ şi prăşitul sfeclei de zahăr, lu­
găţia recoltei. De aceea, echi­ crare ce s-a executat pînă acum
pele celor două brigăzi de cîmp pe o suprafaţă de 12 ha.
conduse de Teodor Avram şi Ion
Dărămuş, au fost repartizate să
lucreze unele la plivitul griului,
iar altele la prăşitul culturilor
Pe ogoarele colectiviştilor din ilia
întreţinerea culturilor consti­
tuie una din problemele căreia
colectiviştii din Ilia îi acordă în
această perioadă cea mai mare
plus pentru 688 de maşini de cusut
„Ileana“.
Acelaşi lucru poale fi iulîlnit şi
Ia sectorul mecanică ilux. Atît anul
trecut, cit şi în acest an, numărul
muncitorilor care au urmat şi ur­
mează cursurile de ridicare a califi­
cării a fost cel mai mare din uzină.
De altfel, aici aceste cursuri au în­
ceput totdeauna înaintea celor de ia
celelalte sectoare. Materia se par­
curge conform programei stabilite,
ţilor să aprofundeze bine noţiunile
predate. Ei se străduiesc să le aplice
cu multă atenţie în practică, iar re­
zultatele au fost totdeauna bune. Prin
conştiinciozitatea cu care ei îşi în­
suşesc noţiunile predate şi Ie aplică
în practică, muncilor» Dumitru Osta-
fie, Elena Dima, Petru Bădoiu, Gri-
gore Stanciti, Ion Petruţiu şi Ion Pe-
traşcu, reuşesc să se evidenţieze luni
de-a rîndul în executarea lucrărilor
de cea mai bună calitate.
Rezultate bune au fost obţinute şi
Ia turnătorie. Productivitatea muncii
a crescut aici simţitor ca urmare a
bunei pregătiri profesionale a fiecă­
rui muncilor. Faţă de trimestrul IV
al anului trecut, la turnătorie pro­
ductivitatea muncii a crescut cu 2
Ia sută în primul trimestru al anului
acosta. Au crescut în acelaşi timp şi
cîşligurile muncitorilor. Salariul me­
diu realizat de turnătorii Gheorghe
Slmoin şi Aurel Socol, de pildă, a
crescut cu 114 şl respectiv cu 122 lei
in primul trimestru al anului în curs
faţă de trimestrul IV al anului 1962.
Toate aceste forme au ajutat ca­
drele de muncitori, maiştri şi ingineri acum, ei au terminat funda­
să rezolve mai uşor problemele prac­
tice, să sporească simţitor producti­
vitatea muncii şi să realizeze însem­
nate beneficii şi economii la preţul
de cost. Numai în trimestrul I din
acest an, colectivul uzinei noastre a
reuşit să depăşească planul produc­
ţiei globale cu 1,48 Ia sulă, să spo­
rească productivitatea muncii cu 0,16
Ia sută şi să obţină beneficii peste
calificării muncitorilor, maiştrilor şi
succesele obţinute.
MIR CEA ROTEA
inginer principal io U.M. Cugir
A
RBţfAJ W V IN HUNEDOARA
4 pagini 20 bani
forţele de care dispun, ei au
reuşit ca, pînă în urmă cu două
zile, să termine de efectuat
această lucrare pe întreaga su­
prafaţă.
Concomitent au fost prăşite
NICOLAE BARNA
corespondent
de floarea-soarelui şi sfeclă de
zahăr. Pînă la această dată s-a
executat plivitul pe o suprafaţă
de 300 ha şi s-a executat pra-
şila I pe întreaga suprafaţă de
Toate lucrările de întreţinere,
aşa după cum ne informează co­
respondentul nostru, tov. Ion
Crişan, sînt de bună calitate.
atenţie. Urmărind îndeaproape
felul în care culturile au încolţit
s-a putut trece neîntîrziat la mo­
bilizarea oamenilor în vederea
executării prăşitului.
Pînă în prezent, colectiviştii
eu sfeclă pentru furaj, 3 ha cu
cartofi timpurii, 1 ha cu ceapă
şi 1 ha cu varză timpurie.
Pe suprafeţele cultivate cu
grîu de toamnă s-a făcut plivi­
tul pe 200 ha. In aceste zile, co­
lectiviştii vor începe prăşitul la
floarea-soarelui şi porumb.
I. ILIESCU
corespondent
Lucrări ia grădina de legume
Pe cele 20 ha. de grădină,
colectiviştii din Gurasada, raio­
nul Ilia, lucrează de zor pentru
obţinerea unor producţii sporite
de legume. Pînă în prezent ei
au reuşii să planteze aproape
7 ha. cu varză timpurie, roşii
timpurii, castraveţi ele.
Asigurarea umidităţii solului
La o d ih n ă şi tratam ent
In fiecare an un număr iot
mai mare de muncitori, ingi­
neri şi tehnicieni de la F.C.
'Orăştie sînt trimişi Ia odihnă
Noi construcţii
în 0. A. C. din Ostrov
Terminind insămînţările de.
ptimăvară, colectiviştii din
G.A.C. Ostrov, raionul Haţeg,
au început construcţia unei
magazii pentru cereale. Pînă
ţia, precum şi cofrajele pen­
tru turnarea betonului. In pre­
zent. colectiviştii din Ostrov
lucrează la zidărie pentru a
termina cit mai repede con­
struirea magaziei.
Totodată, lingă saivanul oi­
lor s-a executat construcţia
unei case in vederea păstră­
rii şi preparării laptelui in
bune condiţiuni.
O muncă intensă la aceste
lucrări au depus colectiviştii
Toteşleanu Ionel, Vîrvoni Io-
sif şi mulli alţii.
Foto ; TEREK
Ziua independenţei de stat a Romî-
Borza, membri supleanţi ai biroului romini şi sovietici căzuţi în luptd
Comitetului regional de partid, împotriva fasaismulul hitlerist.
Fedoranici Ladislau, prim-secretar al
Urmează depunerea coroanelor de
lui german — a avut loc solemnita­ Comitetului orăşenesa de partid flori la cimitirul eroilor romînî şi
tea depunerii de coroane la eimiti- Deva, Cornel Stoica, vicepreşedinte sovietici: din partea Comitetului re­
rul eroilor din oraşul Deva.
al Comitetului executiv al Sfatului gional de partid, a Comitetului exe^
La ora 9 şi 30 de minute, din faţa
Sfatului popular regional, reprezen­ popular regional, Ion Roş, secretar cutiv al Sfatului popular regional*
al Comitetului executiv al Sfatului Consiliului regional al sindicatelor,
tanţi ai organizaţiilor de partid şi popular regional, Mircea Lucaci, Comitetulu’ orăşenesc de partid şi
de masă, ai întreprinderilor şi insti­
tuţiilor din oraşul Deva, s-au îndrep­ prim-secretar al Comitetului regional a Comitetului executiv al Sfatului
tat spre cimitirul eroilor. U.T.M., Ion Irimie, preşedintele Co­
mitetului executiv al Sfatului popu­ popular al oraşului Deva, din partea
Aici, sosesc apoi tovarăşii Gheor­ redacţiei ziarului „Drumul socialis­
ghe Vuşdea, secretar al Comitetului
lar al oraşului Deva. mului", a Comitetului regional
regional de partid, Ioachim Moga, U.T.M., a Trustului minier Deva,
Ioan Pipoş, Aron Colceru, membri Fanfara intonează imnurile de stat U.R.C.G, U.R.C.M., Staţia C.F.R. şi
ale Republicii Populare Romîne şi din partea celorlalte întreprinderi şi
ai biroului' Comitetului regional de U.R.S.S.
Se păstrează un moment de
partid, Vlcliente Bălan şi Elena reculegere în memoria ostaşilor instituţii ale oraşului.
-n
In memoria ostaşilor căzuţi în lupta împotriva fascismului
Cu prilejul Zilei Victoriei, jo i 9 lupta împotriva fascismului, la Cimi­ riei, ambasadorul Uniunii Sovietice’
mai, în Capitală au fost depuse co­ tirul Eroilor romini de la Ghencea la Bucureşti, I. K. Jegalin şi mem­
roane de flori la Monumentul Eroi­ şi Ia Cimitirile Eroilor Sovietici brii Ambasadei au depus o coroană
lor Patriei, Monumentul Eroilor So­ din comunele Herăstrău şi Jilava. de flori la Monumenlul Eroilor So­
vietici, la Cimitirul Militarilor bri­
tanici căzuţi pe teritoriul Romîniei în ? vietici.
Joi, 9 Mai, cu prilejul Zilei Victo­ (Agerpres)
Brigada îşi realizează planul
Tot anul, Aron Poienar de la sec­ — V ezi-fi d e treaba ta fi tului Ion Muntean. De la începui,
torul 150 al minei Musariu a fost lasă-mă-n pace. De ce te lot legi e l a pus accent pe executarea în
necăjit. Echipa lui nu reuşea să-şi de mine ? fiecare schimb a ciclului complet
îndeplinească planul. Nu era con- — Pentru că ne-ai făcut pe lo(i să de lucrări. N iciodată nu s-a intîm-
sfătuire de producţie în care să nu rămînem in urma altor sectoare. De plal să lase pentru schimbul urmă­
a u d ă : „Slab. Aroane, slab“ sau „Ei. la sectorul nostru se aşteaptă mult tor minereu neevacuat. Ba de mul­
cum o să te lauzi la sjîrşilul lunii ?“¦ mai mult şi dumneata nu (ii pasul te ori au reuşit să facă şi două
Ba unii i-o ziceau ori unde îl întîl- cu noi. puşcăliiri pe schimb.
neau. Nu spunea nimeni că echipa
lui baci-Poienar nu lucra. Uneori, .,B ăieţii" lui Poienar continuau să Pentru prima d ală oamenii din
lucreze la voia intîmplării, fără or­ fosta echipă a lui Aron Poienar s-au
dacă-i vedeai pe ortaci, ziceai că-s ganizare şi ca uramre, tot sub plan convins cil de uşor se poate reali­
primii în întrecere pe întreaga ex­ rămîneau. Aşa i-a prins sfîrşitul za planul dacă munca este bine or­
p lo a t a r e D a r asta nu se intîmpla anului trecut. Au promis atunci că ganizată şi dacă fiecare munceşte
întotdeauna. Fi lucrau cam pe apu- altfel vor munci în acest an. Dar cu răspundere. A trecut şi luna fe ­
c a t e ; cînd veneau unii la lucru, nu ţn prima lună a anului planul n-a bruarie. Noua brigadă şi-a depăşit
veneau alţii... fost realizat decît în proporţie de planul de producţie in această lună
Aron Poienar îi avea ca vecini 93 la sută. Echipa lui Muntean in cu 54 la sută...
schimb a încheiat luna cu o depă­
la locul de muncă pe Muntean Ion şire de 24 la sută. Acesta a fost însă doar începutul;
lui Ilie, împreună cu echipa lui. Aici fiindcă brigada respectivă a reali­
Situaţia aceasta îl frămînta me­ zat depăşiri mari de plan şi în lu­
însă iotul mergea strună. Ce făcea,
ce nu făcea tînănd ăsta voinic şi reu pe Ion Muntean lui Ilie. El se nile următoare.
gîndise la un lucru, însă nu avea ...Sfîrşitul lunii aprilie. Graficul
inimos, că totdeauna echipa lui era curajul să-l spună. Şi-ar fi luat răs­
punderea pentru conducerea am be­ de producţie reflectă activitatea fie­
în fruntea întrecerii. Şi totuşi aveau lor echipe, dar ce avea să zică Poie­ cărei echipe. Prin faţa lui trec zil­
aceleaşi condiţii de muncă... nar ? Problema aceasta a fost dis­ nic zeci şi sute de mineri. Mai toţi
cutată de comitetul sindicatului şi se bucură.
— Condiţii nefavorabile — se scu­
za de fiecare dată Aron Poienar. de organizafia de partid. S-a apre- Se bucură şi ortacii lui Ion Mun­
tean ; de data aceasta, mai mulţi la
Pe Ion Muntean îl frămînta me-
reu răspunsul lui Poienar. „In defi- c{ai ca binevenită iniţiativa tînăru număr. Dar cu cît se bucură mai
nitiv, despre . ce condiţii nefavorabi­ lui miner. Aşa că de la 1 februarie, mulţi, cu atît. şi bucuria este mai
din cele două echipe s-a constituit mare...
le poate fi vorba ? Sîntem doar ve­
cini şi cunosc locul de muncă...". o brigadă sub conducerea comunis­ I. GIOBANU
Nu s-a putut stăpîni şi într-una din (
zile i-a zis, ¦
— Hai baci Poicnare să facem Program artistic la Geoagiu-Băi
schimb. Să lucri în locul meu, iar _
eu în al dumitale. Primeşti ? Taraful de muzică populară Programul, Ia care şi-au cjăf
„Lele de la Orăştie" a Casei ra­ concursul şi so liştii, vocali Da-
ionale de cultură, dirijat de Tu- miau Ioan, Taftctt Mariana, Ro-f
dorică Munteanu, a prezentat moşan Anuţa, Bendea Elisabeta,
ieri, 9 mai, la Staţiunea Geoa­ s-a bucurat de un succes deo’J
se obţine cu ajutorul unei mo­ giu-Băi, pentru şefii formaţiuni­ sebit. '•
topompe amplasată pe malul lor de pompieri din regiune, un 1* 1 I. POPA
Mureşului. bogat program artistic.
!? corespondent
Acum, colectiviştii din briga­
da legumicolă continuă planta­ încă o sală de spectacole
tul altor legume şi zarzavaturi.
De curînd, la clubul siderur- şi umbre" de St. Berciu. t
AUGUSTIN ANDRICA giştilor din Hunedoara a fost
corespondent inaugurată o nouă sală de spec­
tacole. Cu acest prilej, colectivul
teatrului „Siderurgistul" a pre­ Spectacolul, Ia care a pârtie*
zentat premiera piesei „Oameni
pat un numeros public, s-a bucu­
rat de succes.
şi tratament in cele mai fru­ N. PANAITESGU
moase şi pitoreşti staţiuni
balneo-climatcrice din ţară. De corespondent
la începutul anului şi pînă acum,
Construiesc un nou magazin
au plecat, prin grija comitetu­
lui sindicatului, la diferite sta­ De curînd locuitorii din satul lectivişti mobilizaţi de către de­
ţiuni, printre care Herculane, l'.iLz-iv2, raionul Haţeg, au înce­ putatul Ardelean Paulin au exe­
Sovata, Călimăneşti, Olăneşli, cutat un număr însemnat de ord
Buziaş, Govora, Predeal ş.a., put construcţia unui nou maga­ de muncă patriotică Ia lucrările
31 de tovarăşi, iar pînă la zin sătesc. La ridicarea acestei de zidărie.
sfîrşitul tr'mestrului II, vor construcţii o contribuţie însem­
mai pleca încă 73. nată şi-o aduc . şi colectiviştii. AUREL ANCA
Astfel, duminică 5 mai, 30 de co­
ŞTEFAN POP corespondent
corespondent
PRODUCne BE FURAJE
iabm t& M
jF u r a je v e r z i în cantităţi îndestulătoare
Pentru realizarea sarcinilor ridicate şi bogate în substanţe de pe care l-am organizat mai
f stabilite cu privire la sporirea nutritive. fac parte şi alte plante, cum.
sînt borceagul, lucerna şi bos-
ţ efectivului de animale şi a pro- Experienţa ne-a dovedit că tănoasele, cărora le-am destinat
< uuctivităţii acestora, conducerea cultura de bază care întruneşte suprafeţe întinse de teren. La
' gospodăriei agricole colective din aceste calităţi este porumbul se­ amplasarea culturilor care alcă­
mănat în cultură principală şi tuiesc conveierul am ţinut sea­
Galcla de Jos, avînd sprijinul şi dublă, după recoltarea secarei ma ca ele să fie situate cît mai
îndrumarea organizaţiei de furajere şi a orzului. El este fo­
partid şi a specialiştilor, a acor­ aproape de grajduri şi pe te­
dat o mare atenţie asigurării u- losit în hrana animalelor înce- renuri bine fertilizate.
nei baze furajere îndestulătoa­ pînd din a doua jumătate a lu­
nii august, cînd se resimte o In mod obişnuit, masa verde
re. In acest scop s-a destinat o oarecare lipsă de iarbă pe pă­
suprafaţă de peste 300 ha pen­ şuni. Pentru a ridica valoarea se administrează la iesle, deoa­
tru cultura plantelor de nutreţ. rece am constatat că prin pă-
Din suprafaţa amintită, în pri­ nutritivă a porumbului, în a- şunatul liber se înregistrează
măvară am însămînţat 103 ha cu cest an am introdus în cultură pierderi însemnate. Păşunatul
borceag, mazăre, ghizdei, trifoi şi 3 ha. de soia, care va fi dată este permis numai după recol­
şi lucerna în cultură ascunsă. De în hrana animalelor în amestec tarea masei verzi.
asemenea, am extins simţitor cu porumbul.
suprafeţele ocupate cu culturi Prin introducerea conveieru-
Cunoscînd faptul că secara es­ Iui verde pentru completarea
te o plantă valoroasă, deoarece necesarului de nutreţuri verzi
Ţinîncl seama de faptul că ea poate fi folosită ca nutreţ rezultate de pe păşunile natura­
prin lucrările agrotehnice de su­ verde primăvara de timpuriu, în le, am creat condiţii prielnice
prafaţă aplicate, producţia de toamna trecută am destinat a- pentru o bună hrănire a ani­
masă verde pe o mare parte din cestei culturi o suprafaţă de 16 malelor. Acest lucru ne va ask
suprafaţa păşunii se menţine ha. Semănatul s-a făcut în 3 gura obţinerea unor sporuri im­
încă la un nivel scăzut am luat etape pentru a putea fi consu­ portante la producţia de carne,
măsuri pentru organizarea con- mată în întregime în diferite pe­ lină şi îndeosebi de lapte, deoa­
veierului verde. Avem astfel po­ rioade de timp. Cele mai bune rece s-a constatat că prin hră-
sibilitatea să hrănim animalele rezultate le obţinem prin folosi­ nirea animalelor cu furaje verzi
cu furaje verzi din primăvară şi rea secarei în hrana animalelor se poate prelungi perioada de
pînă toamna tîrziu. în amestec cu alte furaje, care lactaţie cu pînă la 40 de zile.
singure nu sînt valorificate în
La alegerea culturilor pentru întregime. POPA PARTENIE
conveier am avut în vedere ca
ele şă dea producţiile cele mai Din schema cjynyeieruliţi ver­ vicepreşedintele G.A.C. din Galde
, 4 4.e Jos, r.iipţnrt Alb'a