Page 22 - 1963-05

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2.602

Atenţie cuvenită reparării utilajului

necesar în campania agricolă de vară

Practica a dovedit că succesul le de execuţie, precum şi pla­ s-a reuşit ca pînă la această da­ pentru repararea batozelor şi
tuturor lucrărilor din campaniile nul de aprovizionare cu piese lă să realizăm planul dc repa­ cu unele curele de transmisie.
agricole este asigurat în mare raţii în proporţie de 90 la sută In prezent am reuşit însă ca o
măsură de felul în care utilaje­ de schimb şi materiale. la combine, 45 la sută la bato­ bună parte din aceste materiale
le cu care se munceşte sînt folo­ După întocmirea planului ge­ ze, iar la prese pentru balotat să le procurăm, avînd posibili­
site la întreaga lor capacitate, tatea ca şi reparaţiile la batoze |
de starea de funcţionare a aces­ neral de muncă, acesta a fost în proporţie de 100 la sută. să le terminăm în cel mai scurt j
prelucrat cu întreg colectivul dc Combinelor şi batozelor repara­
tora. ingineri, tehnicieni şi muncitori timp.
Pentru a cunoaşte stadiul în care lucrează în cadrul atelie­ te a început să li se facă roda­ ÎNTREBARE : Am dori să cu- ţ
jul pentru a putea remedia din
care se găsesc lucrările dc re­ relor. Prelucrarea planului de vreme eventualele defecţiuni ce noaştem concret cînd vor fi ter- 1
muncă a constituit o mobili­
vizuire şi reparare a maşinilor zare a tuturor celor care con­ se vor ivi. minate reparaţiile ?

agricole care vor fi folosite în cură la executarea reparaţiilor, ÎN TREBARE: Din cele rela­ RĂSPUNS: Aşa cum ne-am j

campania de vară pe ogoarele lucru reieşit din cuvîntul comu­ tate rezultă că stadiul repara­ angajat, pînă la sfîrşitul acestei !
unităţilor agricole din raionul niştilor şi a celorlalţi munci­ ţiilor la batoze este rămas în luni vom termina reparaţiile la |
Sebeş, am adresat cîteva între­ tori, care s-au angajat să efec­ urmă. Care sînt cauzele ? toate maşinile agricole cc vor *
bări tovarăşului Cornel Popes- tueze toate reparaţiile înainte de RĂSPUNS : De la început noi lucra în campania agricolă dc
vară, urmînd ca la începutul
cu, directorul S.M.T. din ?Mier­
lunii iunie maşinile să fie tri- J
curea.
Iată ce ne-a relatat în legă­ C o n v o rb ire c u tov. C . P o p e s c u , mise la brigăzile din gospodă­

tură cu acestea interlocutorul d ir e c t o r al S . M. T . M ie r c u r e a riile agricole colective. Aceasta, La clubul minier din Lupe ni activează mai multe formaţii artistice de amatori. Iată-i pe
nostru: membrii formaţiei corale la o repetiţie.
pentru a avea posibilitatea ca
ÎNTREBARE : Cc măsuri a de îndată ce culturile vor da în

luat conducerea S.M.T. din Mier­ termen şi de bună calitate. Apoi, ne-am orientat în aşa fel for­ pîrgă să putem trece neîntîrziat
curea pentru buna desfăşurare acesta a fost defalcat pe luni şi ţele, îneît să asigurăm repara­
decade, fiind afişat la locurile rea în prima urgenţă a combi­ la recoltarea lor şi la efectua­ m/ AL V II-L E A C O N C U R S A R T IŞ T I C
a reparaţiilor la maşinile şi uti­ de muncă în aşa fel ca fiecare nelor, care de fapt reprezintă
lajele care vor fi folosite în muncitor să poată urmări zil­ ponderea maşinilor agricole ne­ rea arăturilor adînci de vară. W sO
campania agricolă de vară ? nic situaţia realizării lui. cesare la recoltarea păioaselor.
Dacă ţinem seama că avem un Sîntem siguri că vom reuşi t
RĂSPUNS : Lucrările de repa­ Antrenaţi în întrecerea socia­ număr de 60 de combine, faţă
raţii la maşinile şi utilajele ce listă, muncitorii din cadrul ate­ de numai 26 batoze, apare şi mai ca recoltatul păioaselor de pe j
lierelor reuşesc să-şi respecte
vor fi folosite în campania agri­ atît sarcinile de plan, cît şi an­ clar de ce am acordat mai întreaga suprafaţă contractată să
colă dc vară, au început încă gajamentele luate.
multă atenţie reparaţiilor Ia îl terminăm în circa 10 zile. !
din luna februarie, imediat după ÎNTREBARE: In ce stadiu se
ce au fost terminate reparaţiile combine. Spunem aceasta bazaţi pe fap- j îmtSlsriSre Ba f a z a concurs prin numeroşi solişti vo­ inlercomunală jocurile „Invîrtita“,
la maşinile şi utilajele folosite află acum S.M.T. din Miercurea cali, printre care amintim pe Eu­ „Ilaidăttl“ şi „Haţegana“ s-au bu­
în campania de primăvară. Pen­ cu reparaţiile ? In plus, trebuie să arăt că am tul că în prezent S.M.T.-ul Mier­ raso raaH â genia Manoilă, Emilia Zinca, curat dc un deosebit succes. Dar
tru buna desfăşurare a repara­ Achim Voina, Maria Lupa, Vasile dansatorii din Stremţ vor ca in
ţiilor s-a trecut mai întîi la ve­ RĂSPUNS: Ca urmare a bu­ întîmpinat şi unele greutăţi în curea dispune de 60 combine, la Sala căminului cultural din Şi- Hcrlca, Nicolae Moga şi alţii. faza raională să dea şi mai multă
rificarea tuturor maşinilor, sta- bot s-a dovedit a fi neîncăpătoare viaţă jocurilor. De aceea la re-
nei organizări a muncii şi a ela­ ceea ce priveşte aprovizionarea care se vor adăuga încă altele pentru numărul marc de specta­ Nivelul artistic ridicai, varieta­ petiţii oamenii uită parcă dc oho-
bilindu-se pentru fiecare în par­ nului cu care oamenii lucrează, tori veniţi să ia parte la întrece­ tea bucăţilor prezentate, interpre­ scală şi se-avîntă-n jo c de parcă
te gradul de reparaţie, termene­ cu materialul lemnos necesar 20 pe care le vom mai primi rea dintre formaţiile artistice ale tarea lor plină de vigoare tinereas­ ar fi pc scena concursului. \
căminelor culturale din Blandiana, că şi de voie bană au făcut ca 1
pînă la data începerii recoltării Romos, Aurel Vlaicu şi Cioara, laza raională a concursului cc a Cu fiecare repetiţie taraful exe­ |
1
cerealelor păioase. M. R.

ce s-an înlîlnit în faza raională a avut loc Ia Şibot să se transfoime cută mai bine bucăţile pe care le J
are în repertoriul de concurs. Pro- *
La G. A. C . din salul Ruşi SPO RT concursului. Ei au primit cu vii într-o adevărată sărbătoare a cîn- fesorul Ovidiu Tarnu — dirijorul J
aplauze corurile din Blandiana — lecu/iii şi jocului.

„ C u p a P ă c ii“ la ru g b i dirijor tov. loan Miţaru şi Ro- ŞTEFAN GAL1CEANU formaţiei — nu lasă să-i scape nici |
mos — dirijor iov. Ştefan Cornel metodist principal al Casei
regionale a creaţiei populare Io greşeală. A ltfel cum ar putea fi
După terminarea însâmînţăribr In acest an federaţia de spe­ nul Siderurgistul din Hunedoara — caro au interpretul cînlcce în­
cialitate a luat hotărîrea ca o va avea loc întîlnirea dintre chinate partidului, patriei noastre S e p a re g r e c e s c bine executate cînlecele „Dragă mi-i
La G-.A.C. „Unirea“ 'din salul strucţiilor planificate, de munca la echipele R. S. Cehoslovace şi dragi, zilelor însorite pc care Ic leliţa-n joc", „Cînd vii bade pe la
Ruşi, raionul Haţeg, însăminfatul grădină, de întreţinerea culturilor serie de meciuri din cadrul com­ R. P. Polone. In ziua de 22 mai «Se !!!or noi“, „Hai flăcăi din multe sale“
culturilor de primăvară s-a ternii- de toamnă ele. petiţiei internaţionale de rugbi pe stadionul „Cetate" din Deva j trăim. şi altele, care vorbesc despre viaţa
nat demult. Acum, colectiviştii dc privind se va disputa întîlnirea dintre ţ De succes s-au bucurat şi dan­ Scară de seară, căminul cultu­ nouă a salului. Alături dc membrii
aici se îngrijesc de ridicarea con- Iată cîtcvu amănunte dotate cu „Cupa Păcii" să sc R. S. Cehoslovacă şi formaţia j ral din Stremţ cunoaşte o anima­ tarafului se pregătesc intens şi
preocupările lor actuale. desfăşoare în cîteva oraşe din satorii. Cei „cinci căciulari“ din lic deosebită. Aici se întâlnesc la soliştii vocali şi instrumentişti. Ma­
ţară. Unele din aceste jocuri se de tineret a R.P.R. Tot la Deva, ; salul Acmariu — comuna Btan- repetiţii, după o zi de muncă pc ria Ungur va duce pe scena con­
L a secto ru l zo o teh n ic vor desfăşura şi pe stadioane­ în ziua de 24 mai se va disputa J diana — care au prezentat intr-un ogoarele gospodăriei, membrii for­ cursului frumoase cîntece populare
meciul dintre formaţia de tine- | ritm viu, tineresc, „Căluşarul" şi maţiilor artistice de amatori. Raza dc pe Valea Geoagiului, la fel
Efectivul 'de animale proprietate Asigurarea unei bune furajări a le „Cetate" clin Deva şi „Side- „Romana", jocuri specifica satu­ raională a celui dc-al VII-lca con­ ca şi instrumentiştii loan Pătrînjan
rurgistul" din Hunedoara. Ast­ ret a R.P.R. şi R. P. Polonă. lui, au fost aplaudaţi cu deosebita curs trebuie să găsească bine pre­ si Irimie loan care vor executa la
fel, în ziua de 20 mai pe stadio­ căldură de către publicul specta­ gătite atât form aţia corală, echi­ piston şi clarinet melodii populare
( tor. O bună impresie au produs şi de prin părţile locului.

De la Comisia regională de dansatorii din comuna Cioara care, pa dc dansuri, taraful, cil şi pc

obştească aflat la cele două brigăzi animalelor stă şi ca în centrul preo- îmbrăcaţi în frumoasele lor costa Mai sînt doar cîteva zile pînă I

ale gospodăriei din Ruşi şi Ocoliş, cupării colectiviştilor. In acest scop Analizind incidentele petrecute la — jocurile de campionat din cele me, au interpretat cit vigoare jocu­ soliştii vocali. Cei 70 de corişti, citul artiştii amatori sc vor pre­

cuprinde 229 capele dc bovine, 50 întreaga suprafaţă de păşune (115 meciul de fotbal Minerul Ghelar — două etape, echipa Minerul Ghelar rile „Invîrtita“ şi „Haţegana“ în­ conduşi dc profesorul loan Vere;, zenta în faza raională a concursu­

capete porcine, 114 găini matcă şi ha) a (ost curăţată. C.F.R. Simeria, desfăşurat la Ghe- le va disputa la Sebeş. delung aplaudate de cei prezenţi pregătesc pentru concurs cîntccc lui. Acum sc fac ultimele retuşări,

400 pui de găină, un mare număr Pentru lirăniroa animalelor în lar in ziua de 28 aprilie, Comisia •k in sală. închinate partidului („Părinte drag, sc dau ultimele indicaţii. Nu-i sea­

de ovine ele. perioada de primăvară s-au semă­ regională de fotbal a hotărît urmă­ In urma analizei desfăşurării cam­ Dintre brigăzile artistice de agi­ partid iubit"), patriei noastre ră în care la repetiţii să nu parti­

Anii trecuţi, la Ruşi a [ost con­ nat 10 lia. cu secară furajeră care toarele : pionatului regional dc fotbal juniori taţie o jrumoasă comportare in (..Republică măreaţă vatră“), pre­ cipe şi cadrele didactice din sat,

struit un grajd pentru o sută dc zilele trecute a început să fie recol­ — meciul de folbal Minerul Ghe­ s-a constatat că din partea unor aso­ concurs au avut cele din comune­ cum şi bucăţi inspirate din folclo­ secretarul comitetului comunal dc
tată şi administrată în hrana vaci- lar — C.F.R. Simeria se omologhea­ ciaţii lipseşte preocuparea pentru le Aurel Vlaicu şi Cioara curcan rul nou (..Hora colectiviştilor, ,.“Ţa- partid, tov. Ştefan Crislca, care se
vite. Cu timpul, acesta a devenit lor cu lapte şi a tineretului. Pe ză cu rezultatul de pe le re n : 1—0 prezentat textele „Primuvara-n sat rina de Ia Găina“ şi „Nu fi bade
măsură ce se eliberează de secară, prezentarea echipelor la jocuri. Dc la noi“ şi „La noi in gospodărie“, supărat“). îngrijeşte de pregătirea artiştilor
w să neincăpatcr. Acum, la brigada terenul va fi însamînţat cu porumb pentru Minerul G helar; aceea, Comisia regională de fotbal in care au vorbit despre munca amatori.
furajer. dă un ultim avertisment asociaţii­ entuziastă a colectiviştilor pentru Pregătiri intense fac şi membrii
din Ocoliş se construieşte cel dc-al — pentru lipsa de organizare în obţinerea unor recolte bogate, des­ formaţiilor de dansuri. La faza EMIL PUŞCAŞU
Or .rrr./a p<e care o manifest,ă, can­ bune condiliuni a meciului respec­ lor sportive Parîngul Lonca, Rete­ pre viaţa nouă a salului
doilea grajd, care va avea aceeaşi zatul Haţeg, C.F.R. Toluş, C.F.R. Si­ corespondent
capacitate. Zidăria lui a şi fost ter- ,l"cn ea gospodăriei colective din tiv, se ridică dreptul de organizare meria, Dacia Alba Iulia şi Dacia Cînlecul inspirat din folclorul
Ruşi fnţă de sectorul zootehnic va Orăştie, penlru neprezentuiea echi­ nostru nou a fost şi el prezent în
mi.nin. pa.trăn..naSv-aara terminat, şdi.e s-aasemd,aetnema, acasă a meciurilor de campionat, pelor de juniori la jocurile de cam­ / % IE N \
aceasta, asociaţiei sportive Minerul Ghelar,

folosinţă o crescătorie de porci.

Construită din prefabricate, acoperi-

tă cu ţiglă şi prevăzuta cu 10 boxe asigura atît dezvoltarea acestuia pe timp de două etape ; pionat. CQndifl 13,00; 17,00; 20,00; 22,00; 23,50
pentru scroafe şi 5 pentru porcii (efectivul de bovine va ajunge pînă (programul I); 10,00; 12,00; 14,00;

aflaţi la îngrăşate, ea oferă condi- la sfîrşitul anului la 273 de capete) 11 MAI 1963 16,00; 18,00; 21,00; 23,00; 1,50
fii optime dezvoltării creşterii por­ cît. şi obţinerea celor 119.000 Ici ve­ Programul 1 : 5,07 Prelucrări co­ (programul II) ; 21,00 (programul
cinelor. Tot la Ruşi se mai lucrea­ nituri planificate a se realiza din rale ; 5,20 Emisiunea pentru sale; 111). ‘
ză la amenajarea unui grajd desti­ sectorul zootehnie. 5.30 Melodii populare; 6,07 Pro­
nat viţeilor. gram de p olci; 8,35 Cînlecc din @inema

O exp erien ţă c a re va reu şi folclorul nou ; 7,10 Muzică de es­ 11 MAI 1963
tradă interpretată la mandoline ,- DEVA : Inelele gloriei — cine­
Cu 'prilejul multor şedinţe avute de răsadniţe. Dar. interesul faţă 'de 7.30 Sfatul medicului; 8,08 Muzi­ matograful „Patria“ ; Dă-i înainte
că uşoară ; 8,30 Muzică de balet;
la raion, tov. Aurel Negcscu, prc- soarta grădinii nu se rezumă doar 9.00 Roza vinturilor ; 9,25 Lucrări fără grijă — cinematograful „P.

şedinţele gospodăriei auzise vorhin- la atita. „Acum studiem posibilita­ Pe malul de compozitori sovietici pentru Sîrbu“ ; In căutarea comorii —
<d u s e 'despre veniturile mari pe tea irigării in mod natural a 3 ha. orchestră de instrumente popu­ cinematograful ,,Grădina de vară“
care le aduce grădina de legume. din grădina noastră", nc-a informat lare ; 10,00 Muzică de estradă ; H U N ED O A R A : Cîinele săl­
Ce-ar fi să încercăm şi noi ? — loan Morarii, unul dintre brigadie­ 10,15 Cîntece pentru cei mici ; batic Dingo — cinematograful „Vic­
'puse el întrebarea intr-o şedinţă a rii gospodăriei. 10.30 Muzică uşoară; 11,05 Mu­ toria“; SIMERIA: Povestiri despre
zică populară rominească şi a mi­ revoluţie — cinematograful „l. Pinti-

'consiliului de conducere, Şi membrii La grădină s-au semănat d eja Mureşului norităţilor naţionale ; 12,20 In săli lle“; PETROŞANI: Pace noului venit
consiliului au fost de acord, iar ceapa, conopida, varza de vară şi şi pe stadioane; 13,10 Muzică — cinematograful „Al. Sahia"; Va­
'inginerul s-a angajai să den iot s-au plantat o serie de răsaduri de simfonică; 14,00 Muzică de es­ canţă la mare — cinematograful „7
sprijinul şi îndrumarea necesară. alic legume. Colectiviştii din Ruşi tradă ; 15.00 Concert de prînz ; Noiembrie“ : ALBA IU L IA : Patru
16.00 Muzică uşoară ; 16,45 Mu­ inimi — cinematograful „Victoria“;

Aşa se face că acum, zilnic, co­ sînt hotărîţi nu numai să reuşească zică populară interpretată de Ma­ Centrul înaintaş a murit în zori —
cinematograful „2 3 A u g u s l" ;
lectiviste cum sînt Viorica Mir, Ma­ cu experienţa lor în ale grădinări­ ria Badiu şi Alexandru Titruş la SEBEŞ: Vară romantică — cine­
rin Văleanu, Victoria Timişan şi vioară; 17,50 Valsuri; 18,20 Pro­ matograful ..Progresul“ ; Fii aten­
tului. dar chiar să depăşească veni- gram muzical pentru fruntaşi în tă bunicuţa ! — cinematograful
multe altele pot fi găsite lucrhul tarile stabilite iniţial in planul de producţie din industrie şi agricul­ ...Yf, Sadoveanu"; ORĂŞTIE : Cinei
pe întinderea celor cinci hectare dc producţie. tură ; 19,20 Romanţe; 19,40 Mu­

gradină. Pentru răsaduri gospodăria P. FĂRCAŞ1U zică de dans; 20,10 Seară dc oameni la drum — cinematograful
a confecţionat şi semănat 40 m.p. dans cu Radu Zaliarescu şi Horia „V. Roailă* ; O zi de odihnă —
corespondent Serbănescu ; 21,25 Pentru fiecare cinematograful „Flacăra“; I1ATEG:

melodia îndrăgită — în program Partea la de vină — cinematogra­
ful „Popular“ ; BRAD: Tinerii —
A: Mm Mm a» /am tm ?zm m s Mtstw b muzică populară ; 22,25 Muzică cinematograful „St. roşie" ; LO-
de dans
Programul I I : 10,38 Selectiuni NEA : Soare şi umbră — cine­
matograful ..Minerul“ ; T E IU Ş :
Culturi timpurii de castraveţi în răsadniţe din operete; 11,30 Muzică de es­ Prietenul nostru comun — cine­
tradă; 12,05 Jocuri populare; matograful „V. Roailă“ ; ZLAT-
12,15 Tineret, mîndria ţării —
N A : Preşedintele — centru îna­
In scopul obţinerii de legume după ce s-a scos răsadul din ele udă cu circa 3 litri apă călduţă doua ramuri crescute după ciu- Dacă soluţia a ajuns pe frunze, program de cîn tece; 12,35 Muzi­ intaş — cinematograful „Munci­
timpurii în cantităţi cit mai mari să plantăm răsadul de castraveţi de 18—25 grade Celsius. Răsadni­ pirea răsadului, se cîrnesc după acestea se spală prin udare cu că din opereta „Frumoasa Elena“ torul" ; ILIA : Experienţă prim ej­
este necesar ca în acest an să se — pentru a obţine o producţie ţa se acoperă apoi cu geamuri a 7-a sau a 8-a frunză. Pe aceste apă curată. de Offenbach; 13,15 Cîntece şi dioasă — cinematograful „Gh.
mai timpurie. Soiurile de castra­ peste care se pun rogojinile. jocuri populare din Moldova ; D oja“ ’APOLDUL DE S U S : Car-
folosească toate răsadniţele eli­ veţi cele mai indicate sînt: „De ramuri lăstarii se ciupesc tot la Cultura se îngraşă o dată pe 13.40 Muzică uşoară ; 14,35 Al­ mella — cinematograful „23 Au-
berate de răsadul care se plan­ Arad", „Bistriţa" şi „Reform”. Lucrări de îngrijire. Tempera­ 2 frunze peste primul rod. Cu săptămînă, alternînd îngrăşănle bum de melodii ; 15,00 Din fol­ gusti«.
tează în cîmp. Folosirea răsad­ tura este indicat să se menţină ocazia ciupirilor se înlătură toţi cu must cu cele minerale. Cînd clorul popoarelor; 16,10 Program
niţelor pentru culturi timpurii Intrucît răsadniţele sînt gata în răsadniţe — ziua în jur de 24 lăstarii sterili, toate fructele di­ frunzele ajung la geam se scot distractiv susţinut de orchestre (B u letin
amenajate, răsadul produs în grade Celsius, iar noaptea la 20 forme şi frunzele îngălbenite. tocurile. de mandoline; 18,57 Muzică
de castraveţi, conopidă, ardei, prealabil se plantează la 40—50 grade Celsius. Niciodată să nu La nodul frunzei a 3-a sau a populară cerută do ascultători ; m eteo ro lo g ic
pătlăgele roşii, pătlăgele vinete cm. unul de altul pe un rînd la ajungă însă la peste -! 35 grade 4-a ramurile de schelet se acoperă Combaterea bolilor şi dăunăto­ 19.40 Muzică uşoară de Ion Va-
etc. — nu numai că aduce bene­ mijlocul răsadniţelor în care pă- Celsius. La udările de început se cu pămînt pentru a da răsaduri. rilor. Contra ciupercilor (făinării, silescu ; 20,00 Muzică de d ans; PENTRU 24 ORE
ficii mari gospodăriilor colecti­ mîntul trebuie să aibă grosimea evită stropitul plantei. Umbrirea Această lucrare sc face însă nu ciuruirii frunzelor etc.) şi împo­ 20.30 Noapte bună copii : „Acul,
ve, dar permite şi o amortizare de cel pu(in 18 cm. după udare este obligatorie, în mai cînd pc vrej sînt cel puţin 6 triva dăunătorilor animali, cultu­ fusul şi suveica“ ; 20,40 Cînlă Vreme schimbătoare cu cerul
rapidă a cheltuielilor făcute cu special cînd s-au udat şi frunzele. frunze formate. Lucrarea se exe­ ra se stropeşte săptămînal cu Ku- clarinetistul II iutăi Rudăreanu ; mai mult noros ziua, după-amiaza
ocazia construirii lor. Intre nu­ înainte de plantare cu 4—5 ore, întotdeauna este bine să udăm cută după ce s-a prăşit pămîntul niulus sau sulf muiabil şi Eca­ 21,10 Muzică dc dans. favorabilă ploii. Vint slab a i in­
răsadul sc udă bine (în cazul cînd răsadurile cu apă călduţă atunci in răsadniţă şi s-a acoperit cu tox sau Nicotox. Sc dau 400 gr. tensificări din est şi sud-est.
meroasele culturi care se pot nu a fost produs în ghivece), se sulf muiabil sau Kumulus cu 100 Programul III: (U.U.S'.) 21,10 Temperatura staţionară ; minime­
face în răsadniţe se află şi cul­ aleg numai plantele sănătoase, mraniţă în grosime de 3—4 cm. 1. apă în care, pînă la formarea Simfonia a IX-a în re minor dc le între 7 şi 14 grade, iar maxi­
tura castraveţilor. bine dezvoltate şi se tratează con­ fructelor, se adaugă 50 cm.c Eca­ Anton B r u k n e r 22,09 Pagini mele intre 20 şi 26 grade.
tra bolilor şi dăunătorilor, prin Important este ca o dată cu tox 20, iar după aceea 50 cm.c. alese din opere.
Cultura castraveţilor are faţă scufundare în zeamă bordeleză udările să se execute şi îngrăşa- Nicotox. Recoltarea castraveţilor
de căldura din sol şi aer, mari ce­ 0,5 la sulă în care sc mai adaugă SFATUL rea suplimentară a plantelor. La se face numai dimineaţa prin tă­ Buletine de ştiri şi radiojur­
5 cm.c de Ecatox 20. iere de pe vrej, cu 1 cm. codiţă. nale: 5,00; 6,00; 7,00; 11,00;
rinţe, castravetele fiind o plantă ipeeidliif.a o săptămînă după ce a apărut pri­ Cu această ocazie se înlătură
foarte sensibilă la frig. Seminţele Pc locurile unde se plantează mul fruct, în 10 1. de apă pentru fructele şi frunzele bolnave.
încolţesc şi plantele cresc bine se fac gropi cu mîna, apoi ră­ udat se pune 1 litru de soluţie
cînd temperatura solului se men­ sadul se aşează în poziţie oblică, B n a a a a c u a n a a a u c i B HODB i i f i He de bălegar de vacă. Cu cei 10 După recoltare castraveţii se M =|l=iiril=ll=ll=tl^il=ll=ll=ll=[l=:H =:lI=ll=ll=ll=!I=!l=U r:!l=:!l=l!=l!=:u=
ţine la 25°C..Curenţii reci de aer, culcai spre partea unde va creşte aşează la umbră în loc ferit de
vrejul, cu vîrful rădăcinii la 8— cînd temperatura este în jur de litri de preparat sc pot uda 3 vînturi — pentru a nu se deshi­ întreprinderea Cinematografică Regională u
variaţiile mari de temperatură şi 10 cm. deasupra patului de bă­ +20 grade Celsius. Cînd se udă plante. Cinci apar florile feme­ drata. ii
umiditate au efecte negative asu­ legar. Apoi se trage în jurul plan­ cu apă neîncălzită, această lu­ de Stat Hunedoara II
pra acestei culturi. Castraveţii tei pămînt mărunt pînă sub pri­ crare trebuie făcută numai dimi­ ieşti, plantele se îngraşă cu must Ţinînd seama de faptul că aceas­ ii
ccr un sol bogat, uşor şi bine a- mele frunze si se face un mic neaţa. de bălegar în amestec cu găi­ tă cultură aduce însemnate ve­ cu sediul în Deva, sfr. dr. P, Groza nr. 5 II
fînat. In general în răsadniţe, muşuroi, iar în jurul muşuroiu­ naţ de păsări şi cenuşă. nituri, este recomandabil ca în II
după cum se ştie, se fac culturi lui un şănţuleţ mic. Pentru evi­ fiecare unitate toate răsadniţele anga jea z ă imediat II
timpurii şi semitimpurii. Culturi­ tarea bolilor şi dăunătorilor se Castraveţii sînt mari iubitori Indicat este însă ca să fie folo­ să fie folosite în scopul produce­ II
le timpurii se fac prin plantarea de umezeală. De aceea, ei se udă site şi îngrăşăminte minerale. In rii de cît mai multe legume tim­ H 2 conducători auto II
răsadului între 20—28 ÎT, iar cele presară cenuşă de lemn pe o des şi cu apă puţină. Incepînd 10 litri apă se dizolvă 10 gr. azo­ purii. f| 2 operatori prosecţionişti
semitimpurii în a III-a decadă tat de amoniu, 20 gr. superfosfat Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii ÎT
rază de 10 cm. în jurul muşuroiu­ din luna iunie castraveţii se udă şi 10 gr. sare potasica. Această . Ing. N. CÎNDEA
din luna martie sau în prima de­ cu 3 litri de apă la fiecare tufă.
lui- ' ¦ Pentru obţinerea de recolte cît soluţie se foloseşte pînă la înce­ şeful secţiei hortlvlticole
cadă din luna aprilie. Intrucît în
regiunea noastră suprafeţele de , s M §e. mai timpurii o importanţă deo­ perea recoltării cînd se dublează din cadrul Consiliului
sebită o prezintă lucrările de cantităţile de îngrăşăminte. Cu
răsadniţe deţinute de gospodării agri/.ol regional

«iilBks QSg-Ouiate ia tjsjp. Cele 10 1, s o lu ţ ie s e în g r a ş ă 5 p la n t e . wStiiwiiwUsitwiirâiiştUwiisnwiijlwiisiisHM iisiiwâiisHrâHîsHsnsnsiisnsii