Page 26 - 1963-05

PAG. 2
qa«M»^as!ag5ffl«p.aa2!
'¦ Biblioteca clubului !sindicatelor din Lupenl este vizitată zilnic de zeci de oameni ai muncii Biblio-
tecara Olivia Bucur le oferă ultimele noulă|i din literatura politică, tehnică şi beletristică. Aceasta a făcut
ca numărul cititorilor să crească, ajungînd în ultimul timp la peste 1.200.
Creşterea efectivului de animale—
preocupare a consiliului agricol raional
La îndrumarea consiliului agri­
col raional, membrii fiecărei
gospodării colective din raionul
Ilia şi-au planificat ca în acest
an să sporească numărul ani­
malelor proprietate obştească.
Aceasta, atît din prăsilă cît şi
prin cumpărări din fonduri pro­
prii şi cu credite acordate de
stat. Colectiviştii din Burjuc, de
exemplu, vor mări numărul va­
cilor şi junincilor de la 85 la
152 capete, iar al porcilor cu
încă 155 capete. Pentru aceasta
ei au hotărît să cumpere cu
credite 15 vaci, 10 scroafe şi 200
oi, iar din fonduri proprii 10
vaci şi 100 oi. La fel colectiviş­
tii din Dobra, Hărău, Sălciva şi
din alte gospodării îşi vor mări
efectivul de animale atît prin
cumpărări, cît şi din prăsilă pro­
prie. Pe întregul raion, numă­
rul bovinelor va creşte pînă la
încheierea anului cu 1.219 cape­
te, al porcinelor cu aproape 700,
al ovinelor cu peste 200 cape­
te, iar al păsărilor matcă cu
6.892 capete.
Pentru a asigura cumpărarea drumat conducerile G.A.C. să
numărului de animale planificat, depună comenzi pentru necesa­
Se lârgeşte activitatea cooperativei
Cooperativa de consum „Sălă- mestru al anului lucrătorii aces­
şana" din Sălaşul Superior, ra­ tei unităţi au vîndut mărfuri în
ionul Haţeg, a obţinut realizări
de seamă în ceea ce priveşte
îndeplinirea planului de aprovi­
zionare şi de desfacere, ceea ce
a permis ca în prezent ea să se
autofinanţeze. In primul tri­
Lucrăiort din cooperafle evidenţiaţi
De curînd a avut loc la Pui
o consfătuire a lucrătorilor din
cooperaţie, pe centre de coope­
rative, organizată de U.R.C.C.
Haţeg. Cu această ocazie au fost
evidenţiaţi, printre alţii, gestio­
narii Gavril Mohora de la coo-
Cum instruim şi educăm tineretul şcolar
Practica în producţie— etapă însemnată
a unei temeinice pregătiri profesionale
Materialele publicate în ziar la
rubrica de discuţii au ridicat pro­
bleme importante privind munca
instructiv-educativă desfăşurată
în şcoli, eforturile depuse de co­
lectivele cadrelor didactice în sco­
pul formării unui tineret temei­
nic pregătit pentru producţie,
pentru viaţă. In articolul de faţă
aş dori să tratez o problemă deo­
sebit de însemnată, legată de for­
marea viitoarelor cadre de mun­
citori calificaţi, şi anume, pregăti­
rea profesională a ucenicilor în
practica de producţie.
Pornind de la faptul că practica
în producţie a ucenicilor stă la
baza unei temeinice pregătiri
profesionale, ne-am străduit să
facem totul pentru ca aceasta să
se desfăşoare în cele mai bune
condiţii, să dea rezultate cît mai
bune.
In acest scop, colectivul de
practică, format din directorul
general al U. M. Cugir, inginerul
şef, şefii de sectoare, responsabi­
lul cu probleme de învăţămînt,
secretarii U.T.M., directorul şco­
lii, niaiştrii-instructori şi profe­
sorii de specialitate, a întocmit
clin timp planul lucrărilor cc ur­
mează să fie efectuate în liecare
trimestru. Planul amintit se în­
cadrează în planul de producţie,
respectînd în acelaşi timp pro­
grama şcolară. La întocmirea lui
am avut permanent în faţă sar­
cina trasată de partid, privind ne­
cesitatea îmbinării teoriei cu
practica, mai ales pentru cei ce
se pregătesc să mmuiască maşi-
consiliul agricol raional, ţinînd
seama de posibilităţile din raion
şi ale fiecărei gospodării colec­
tive în parte, a întocmit un plan
de măsuri care a şi început să
fie tradus în viaţă. In baza aces­
tui plan de măsuri s-a făcut cla­
sarea animalelor în gospodării­
le agricole colective şi în secto­
rul individual. De asemenea, s-au
identificat animalele de valoare
de la cetăţenii care doresc să le
vîndă. Cu scopul de a se cu­
noaşte în orice moment existen­
tul de animale, pe categorii, la
sfaturile populare comunale s-au
introdus registre de evidenţă a
mişcării efectivelor de bovine
din toate sectoarele, registre
care se ţin la zi.
Tot pentru creşterea şeptelu-
lui, potrivit planurilor aprobate
în fiecare gospodărie colectivă,
prin I.S.A.R. s-a asigurat în­
cheierea de contracte pentru ti­
neretul bovin care urmează să I
fie ridicat şi predat G.A.C. De
asemenea, consiliul agricol ra­
ional, prin membrii săi, a în­
va’„ e de aproape 1.000.000 lei.
In scopul lărgirii activităţii. în
cadrul cooperativei s-a înfiinţat
un chioşc alimentar la Ohaba de
sub Piatră.
perativa din Sălaşul Superior şi
Victor Mohoi-a de la cooperati­
va din Pui, pentru munca de­
pusă în vederea realizării pre­
vederilor planurilor unităţilor
respective. A. NĂSTASE
corespondent
nile moderne, la nivelul tehnicii
mondiale, cu care sînt înzestrate
uzinele noastre. Procesul de ins­
truire practică la care ne rete-
rim se desfăşoară gradat, potrivit
specificului vîrstei, cunoştinţelor
teoretice acumulate. Astfel, elevii
anului I efectuează practica în
atclierul-şcoală, dotat cu utilaj
modern, corespunzător, sub di­
recta îndrumare a maiştrilor-ins-
tructori, care le sînt totodată şi
diriginţî. Aici ei capătă primele
deprinderi de mînuire a utilaje­
lor la care vor lucra ulterior ca
muncitori, sînt învăţaţi să cu­
noască materialele, sculele, dis­
pozitivele şi maşinile-unelte lega­
te de meseria lor, îşi formează
îndemînări practice de execuţie
individuală, îşi dezvoltă spiritul
de iniţiativă, atitudinea critică
pentru tot ce este învechit şi f a ­
nează creşterea productivităţii
muncii. Datorită priceperii şi
perseverenţei în muncă a maiş-
trilor-instructori ca Gheorghe
Păunescu, Ioan Ciucurel şi alţii,
s-au obţinut în această direcţie
rezultate frumoase. O dată cu
transmiterea cunoştinţelor teore­
tice şi practice amintite, aceştia
au cultivat la elevi dragostea
DRUMUL' SOCIALISMULUI
!n a t e n ţ ia s fa tu lu i p o p u la r c o m u n a l
3^ “ ‘
ÎNTĂRIREA e c o n o m i c o -
ORGANIZATORICA A G .A .C .
Comitetul executiv al Sfatului
popular comunal Mihalţ şi-a o-
rientat activitatea înspre creş­
terea continuă a producţiei agri­
cole vegetale şi animale, înspre
întărirea economico-organizatori-
că a G.A.C. Pe raza comunei
noastre se găsesc două gospodă­
rii colective : una la Mihalţ şi
cealaltă la Cistei. Comitetul exe­
cutiv al sfatului popular şi-a în­
dreptat atenţia mai mult spre
gospodăria din Mihalţ, ca fiind
j mai tînără. A luat fiinţă în anul
; 1959. In primăvara anului 1962
! în gospodăria colectivă din Mi-
|halţ a intrat întreg satul. De a-
tunci, comitetul executiv a acor­
dat o atenţie deosebită activi­
tăţii acestei gospodării. In se­
siunile sfatului popular comunal
şi în şedinţele de comitet exe­
cutiv am analizat posibilităţile
de realizare a sarcinilor ce re­
vin gospodăriei şi am luat mă­
suri corespunzătoare care să du­
că la îmbunătăţirea muncii. De
pildă, la începutul campaniei de
toamnă am analizat unele pro­
bleme privitoare la bunul mers
al lucrărilor. Ţinînd cont de ma­
şinile pe care le-a pus la dis­
Foto : V. ONOIU poziţie S.M.T. Alba Iulia şi de
posibilităţile din cadrul gospo­
dăriei s-a asigurat o bună re­
partizare a forţelor de muncă
îneît însămînţarea griului din
soiurile de mare productivitate :
rul de animale pe care doresc Bezostaia, Ponka şi Scorospelka
să le cumpere din fonduri pro­ precum şi a secarei pe o supra­
prii sau cu credite acordate de faţă de peste 900 ha. să se facă
stat. în epoca optimă. Paralel cu se­
mănatul, în urma măsurilor lua­
In anul care a trecut, rezul­ te, s-a efectuat recoltarea cultu­
tate bune în identificarea si pro­ rilor de toamnă şi s-au făcut a-
curarea de animale au dat mai rături adînci pe aproximativ 80
cu seamă tîrgurile de vite or­ la sută din totalul suprafeţei
ganizate pe centre de comună. arabile.
De aceea şi în acest an, Con­
siliul agricol raional Ilia, con­ In campania agricolă de pri­
form planului de măsuri, va or­ măvară din acest an, comitetul
ganiza asemenea tîrguri de vite executiv s-a preocupat îndea­
proape de modul cum se desfă­
în fiecare centru de comună. şoară lucrările. In acest sens tov.
Breazu Onu Victor şi Matei Cîr-
Măsurile luate pînă în prezent naţ, membri ai comitetului exe­
cutiv, au primit sarcina «ă în­
dovedesc grija pe care o au to­ drume şi să urmărească mersul
varăşii din Consiliul agricol ra­
ional Ilia pentru îndeplinirea
planului privind mărirea efecti­
vului de animale.
In fiecare seara, după terminarea lucrului în cîmp, la G.A.S. din Petreşti, trupul Clinic, se analizeaza
modul cum s-au desfăşurat lucrările şi se stabilesc sarcinile pentru a doua zi.
In fotografie: Şeful de trup Bulkescher Mibai, împreună cu brigadierii şi alţi lucrători la o astfel
de şedinţă de lucru.
spre exemplu, Allman Ovidiu,
Virgil Barna (cl. II-B) şi alţii au numai note de 9 şi 10.
şi reuşit să-şi însuşească mînui-
rea maşinilor la care lucrează.
Cunoaşterea utilajelor şi a ope­
pentru meseria aleasă, dorinţa şi raţiilor se realizează în bune con-
hotărîrea de a deveni buni mun­ diţiuni folosindu-se practica prin
citori. In acest sens, maiştrii-di- rotaţie, conform graficului întoc­
riginţi acordă o deosebită aten­ mit de colectivul de practică.
ţie dezvoltării la elevi a discipli­
nei în muncă: punctualitatea, co­ Experienţa şi cunoştinţele teo­
rectitudinea în execuţia dispozi­ retice şi practice acumulate de
ţiilor date de organele tehnice, elevi de-a lungul primilor doi ani
respectarea normelor de tehnica le p erm it-în anul al treilea - să
lucreze singuri, direct în produc­
securităţii ctc. Ca urmare, nu­ ţie. Sprijiniţi de organizaţia de
meroşi elevi ca Mircea Vasilcan partid şi de conducerea uzinelor,
şi Ioan Mărculescu — strungari, am putut asigura fiecărui elev
Pavcl Tica şi Vasilc Iacob — lă­ d'r> anul al treilea maşină liberă
cătuşi şi alţii şi-au însuşit în orele
la care să lucreze singur. Lăcă­
de instruire practică cunoştinţe tuşii au fost chiar încadraţi în
bogate, şi-au format deprinderi echipe de muncitori cu sarcini
temeinice de muncă. După for­ precise care urmăresc realizarea
marea deprinderilor practice in planului uzinei. In urma acestui
atelierul-şcoală, elevii anului al fapt, elevi ca Frantz Florin, Ionel
IT-lea iau contact direct cu pro­ Carasca, Sabin Munteanu, Pelri-
şor Ştefan, Cornel Bucur, lu-
ducţia în uzină. In această nouă crînd pc cont propriu au dat pie­
perioadă de instruire practică, se de bună calitate. Ei au exe­
are loc adîncirea şi perfecţiona­ cutat machete în stare de func­
rea deprinderilor formate, fami­
liarizarea cu utilajul, încadrarea ţionare cum sînt: maşină de fre­
treptată în normele de lucru ale zat universală (scara 1 : 5), ma­
uzinei, însuşirea tehnologici de şină de găurit cu trei axe, ma­
şină de cusut şi altele.
producţie, a mijloacelor tehnice
avansate de muncă etc. In acest Prin împletirea strădaniei ca­
scop, elevii au fost repartizaţi să drelor didactice, a muncitorilor
efectueze instruirea practică pe şi a elevilor, precum şi datorită
lingă cei mai buni muncitori şi condiţiilor bune de muncă, şcoa­
la noastră asigură an de an ab­
la cele mai moderne maşini exis­ solvenţi cu o înaltă calificare.
tente în uzină: maşina de frezat Dintre absolvenţii anilor prece­
denţi, numeroşi sînt astăzi munci­
universală, de copiat, maşina de tori care fac cinste uzinei ca
frezat cu program ctc. Sub în­
Eugen Ţica, Dumitru Plitca, Va­
drumarea atentă a acestor mun­ silc Preja, Gheorghe Vasilcan etc.
citori, între care amintim pe Dă- Exemplul lor este urmat de mulţi
ian Ioan, Virgil Urbăncscu, Iacob elevi ai şcolii noastre. Astfel ti­
neri cum sînt Ioan Tibirean, Du­
Apolzan, Emil Mărginean, Dicu mitru Radu, Ioan Cibu, Nicolae
Aohixn, o serie de elevi cum sînt. Todoran, Florin Durigă, Virgil
Niţu, Gheorghe Stănilă, Mircea
Dobrotă, Ştefan Petrişor şi alţii,
lucrărilor. De asemenea s-a ur­
mărit ca cele 14 tractoare de la
S.M.T. Alba Iulia să fie reparti­
zate în aşa fel îneît munca să
se desfăşoare din plin.
In baza indicaţiilor primite de
la organele de pârtie) şi de stat,
sfatul popular comunal a reco­
mandat consiliului de conducere
să dezvolte şi alte ramuri de
producţie, mari aducătoare de
venituri. Ca urmare, suprafaţa
destinată culturii legumelor a
fost extinsă de la 60 ha la 80 ha.
încă din timp s-au asigurat 1.200
m.p. tocuri şi restul materialelor
necesare confecţionării răsadni­
ţelor. La fel s-a procurat întrea­
ga cantitate de seminţe de legu­
me, ceea ce a permis gospodă­
riei să-şi asigure din vreme în­
treg materialul săditor. Dezvol-
tînd această ramură de produc­
ţie gospodăria şi-a planificat să
realizeze venituri băneşti în va­
loare de 1.045 900 lei, asigurind
pe această calc şi sporirea sim­
ţitoare a veniturilor băneşti re­
partizate colectiviştilor la ziua-
muncă.
G.A.C. a fost îndrumată să a-
corde atenţie şi dezvoltării sec­
torului zootehnic. La începutul
anului 1963 în proprietatea ob­
ştească erau 416 taurine, 650 oi,
250 porci, 227 gîşte, 267 găini şi
1.000 pui. Pentru taurine s-au
construit încă din anul trecut un
grajd pentru 100 capete şi două
de cîte 50 capete fiecare. In
acest an, conform planului de
producţie, numărul taurinelor va
spori la 666 capete, vor fi 700
oi, 575 porci şi 2.500 de păsări.
Numărul de animale va fi spo­
rit prin prăsilă proprie, prin
cumpărări din credite acordate
de stat şi din fonduri proprii.
Paralel cu sporirea efectivului
de animale gospodăria a fost în­
drumată să-şi îndrepte atenţia şi
spre asigurarea unei baze fura­
jere corespunzătoare. Cu spriji­
nul deputaţilor, toţi colectiviştii
au fost mobilizaţi ca prin mun­
că patriotică să efectueze lucră-
rartaiasrmgaaaTOtmeimwmKmKtmmmm m Bţam sm
au obţinut la pregătirea practică
La aceste rezultate a contribuit
şi faptul că instruirea teoretică
a fost în cele mai multe cazuri
strîns legată de practica în pro­
ducţie. O serie de teme ca „uti­
laje moderne" sau „metode spe­
ciale de prelucrare" au fost pre­
date chiar la locurile de muncă
respective din cadrul uzinei, pe
baza demonstraţiei practice. In
acest sens, o preocupare deose­
bită au avut-o tovarăşii ingineri
Ioan Bota, Petru Marta şi Dorin
Goţea.
Trebuie să mai amintim că
majoritatea diriginţilor sînt in­
gineri din producţie care predau
materii de specialitate şi se pre­
ocupă în mod special de pregăti­
rea practică a elevilor. O preocu­
pare atentă în acest sens a do­
vedit şi conducerea uzinei care
a însărcinat muncitori de înaltă
calificare să urmărească cu deo­
sebită atenţie desfăşurarea prac­
ticii elevilor.
In vederea formării unor ca­
dre cit mai bine pregătite din
punct de vedere profesional, con­
ducerea şcolii cît şi profesorii di-
riginţi se preocupă de felul cum
se desfăşoară practica la locul de
muncă, ţinînd o permanentă le­
gătură cu maiştrii şi muncitorii
care se ocupă de instruirea prac­
tică a elevilor.
Toate eforturile noastre sînt
şi vor fi şi în continuare în­
dreptate spre o cit mai bună pre­
gătire teoretică şi practică a uce­
nicilor, spre formarea la aceştia
a unor deprinderi temeinice de
muncă pentru ca la absolvire
să-şi poată aduce la cel mai înalt
nivel aportul în activitatea de
producţie.
CONSTANTIN MAXIM
Directorul grupului şcolar
U. M. Cugir
rile de întreţinere şi îmbunătă­
ţire a păşunilor. Astfel, pe 600
ha s-au efectuat curăţări de mă­
răcini şi s-au împrăştiat muşu­
roaiele înţelenite. De asemenea,
s-au grăpat 300 ha şi s-a îngrăşat
prin tîrlire suprafaţa de 87 ha.
Pentru asigurarea furajelor ne­
cesare unei hrăniri raţionale în
timpul iernii a animalelor, comi­
tetul executiv a recomandat con­
siliului de conducere al gospodă­
riei să extindă şi să rea menaje­
ze gropile de siloz existente.
Potrivit prevederilor planului
cu privire la sporirea număru­
lui animalelor, gospodăria şi-a
prevăzut să construiască două
grajduri a 100 capete pentru
bovine, o puierniţă pentru 2.000
păsări care s-a terminat, un
complex pentru creşterea porci­
lor cu o capacitate de 500 cape­
le. Ţinînd seama de importanţa
acestor construcţii comitetul exe­
cutiv a îndrumat consiliul de
conducere al gospodăriei să ia
măsurile necesare pentru termi­
narea unui grajd de 100 capete
la data de 15 mai. In acest sens
a fost elaborată şi o decizie.
Rău este însă că comitetul exe
cutiv n-a mai urmărit cum tov
Gheorghe Bedelean căruia i-a re
venit sarcina să urmărească în
deplinirea prevederilor decizie
s-a achitat de obligaţiile asu­
mate. Nici noi nu am manifestat
destulă preocupare. De aceea,
grajdul n-a fost ridicat decît în
proporţie de 90 la sută în roşu.
Deşi campania de întreţinere a
culturilor a început, consiliul de
conducere al gospodăriei n-a
luat măsuri ca prăsitoarele cu
tracţiune animală să fie repara­
te. Vina revine şi comitetului e-
xccutiv care n-a urmărit modul
cum acest lucru se înfăptuieşte,
cum consiliul de conducere al
gospodăriei îndrumă şi urmăreş­
te activitatea ce se desfăşoară
la atelierul de fierărie.
Pentru viitor, în vederea în­
tăririi continue a gospodăriei
colective comitetul executiv va
depune tot mai mult interes.
PETRU TRUŢA
preşedintele comitetului executiv
al Sfatului popular comunal
Mihalţ, raionul Alba
• \ C* E
(R adio-
12 MAI 1963
PROGRAMUL I : 6,00 Cîntecc
şi jocuri populare ; 7,10 Concert
de dimineaţă ; 8,10 Muzică popu­
lară romînească şi a minorităţi­
lor naţionale ; 8,30 Clubul voio­
şiei ; 8,50 Valsuri ; 9,20 Ghid mu­ fără grijă — cinematograful
zical ; 10,00 Melodii distractive; Sirbu“ ; In căldarea comorii —
10.30 Formaţii artistice de ama­
to ri; 11,00 Program muzical de­
dicat fruntaşilor de pc ogoare ;
11.30 Vorbeşte Moscova; 12,00
Muzică din opere cerută de ascul­
tători ; 12,20 Interpreţi de muzică
uşoară ; 13,10 De toate pentru — cinematograful „Al. S abia'; Va­
toţi ; 14,00 Concertul florilor ; 14,30 cantă la mare — cinematograful „7
Melodii populare cerute de ascul­ Noiembrie" : ALBA IU L IA : Patru
tători ; 15.00 Din viaţa satelor pa­ inimi — cinematograful ..Victoria";
triei ; 16,10 Din repertoriul cîntă- Centrul înaintaş a murit în zori —
reţului Ion Luican; 19,00 Roman­
ţe ; 19,35 Melodii... melodii — c-
misiunc de muzică uşoară romî­
nească ; 20,00 Teatru la microfon
„Vizită pc o mică planetă“ ; 20,54
Muzică populară ; 21,30 Muzică de
dans.
PROGRAMUL I I : 7,00 Ciulă
Fanfara reprezentativă a Armatei ;
7,35 Cîntece din folclorul nou ce­ ful ..Popular" ; BR A D : Balada hu­
rute de ascultători ; 8,30 Cîntece ; sarilor — cincmalograful „St. ro­
9,00 Muzică populară cerută de
ascultători ; 9,30 Piese de estradă
interpretate dc mari orchestre ;
10.30 Revista presei străine ; 10,3S cinematograful „IA Roaită"; ZLA T-
Muzică uşoară; 12,00 Emisiunea
„Cinema“ ; 12,15 Program muzical
pentru oamenii muncii aflaţi la
odihnă ; 13,00 Din cele mai cu­
noscute melodii populare ; 13,30
Vitrina cu noutăţi de muzică u-
şoară; 15,00 Interpreţi ai operei
„Rigolelto“ de Verdi ; 15,45 Mu­
zică uşoară; 16,30 Jocuri popu­
lare interpretate dc orchestra „Bar-
bu Lăutaru“ a Filarmonicii dc
stat „Gcorgc Enescu“ ; 16,45 Mu­
zică de estradă; 17,25 Muzică u-
şoară cerută de ascultători ; 18,00
Teatru la microfon pentru copii :
„Motanul încălţat“ ; 19,30 Din fol­
clorul popoarelor ; 20,30 Doine şi
jocuri ardeleneşti ; 23,10 Muzică
dc dans.
PROGRAMUL U i : 19.00 Seară
dc operetă; 21,30 Muzică dc es­
tradă ; 22,10 Muzică dc cameră.
BULETINE DE ŞTIRI ŞI RA­
DIOJURNALE: 7,00; 13,00;
19.30 ; 22,00 ; 23,50 (programul I).
^ ţe ‘u;c-.-j.u.e.g: : i f e z . g . » v <
!S P IT A LU L UN IFICAT D EVA!
f»i
î'i ---
A ngajează
IZ
V*
— suro ri m e d ica le
— a siste n ţi m ed icali
Vi — o ficianţi san itari
Vi
— 1 zugrav
— 1 m e ca n ic auto
— 1 şe f de garaj
S a la rizarea esfe conform H .C .M 1611962. Nu $ e:â
| poate asigura cazarea.
x*
Nr. 2603
IN EDITURĂ POLITICĂ
au apărut:
S. HARTIA:
SĂ FOLOSIM
CU CHIBZUINŢĂ
TERENURILE AGRICOLE
Broşura scrisă într-o iormă
accesibilă şi ilustrată cu nu­
meroase fotografii, înfăţişea­
ză aspecte din munca desfă­
şurată de colectivişti şi lucră­
tori din G.A.S. pentru redarea
in circuitul agricol a noi su­
prafeţe de teren, pentru îm­
bunătăţirea fertilităţii solului.
Autorul prezintă metodele
de sporire a suprafeţei de te­
ren prin recuperarea terenu­
rilor inundabile şi mlăştinoa­
se, sărăluroase şi nisipoase,
combaterea eroziunii solu­
lui etc.
E CASA TA,
INGRIJEŞTE-O
Lucrarea scrisă intr-o forma
atractivă, tralează numeroase
probleme privitoare la gospo­
dărirea şi întreţinerea în bune
condiţiuni a locuinţelor, avut
obştesc.
Materialele cuprinse în bro­
şură redaa numeroase metode
şi forme folosite de grupele
de partid, deputaţi şi comitete
de bloc în a face viaţa loca­
tarilor mai frumoasă, mal feri­
cită, de a închega relaţii lo-
vărăşeşli între locatari.
MIHAI GHEORGHE
ANDRIEŞ :
ONEŞTI —
CE >ATEA PETROCHIMIEI
In amplul său reportaj lite­
rar despre marele Complex
petrochimic Oneşti, autorul
demonstrează, pe baza realiză­
rilor din Valea Troluşului,
forţa înnoitoare, transforma­
toare a politicii partidului de
ridicare a regiunilor în trecut
inapoiale, înfăţişează succesele
obţinute de oamenii muncii in
producţie, în ridicarea nivelu­
lui lor de calificare şi în con­
tinua îmbunătăţire a condiţii­
lor de trai.
POP SIMION :
OAMENI
AI ZILELOR NOASTRE
Autorul prezintă în lucra­
rea sa muncitori înaintaţi ai
zilelor noastre, oameni pentru
care interesele producţii, ale
colectivului sînt mai presus
de orice, căutători neobosiţi
şi promotori ai noului, pă­
trunşi de năzuinţa de a în­
văţa, de a se perfecţiona. Toa­
te acestea, ca şi forma intere­
santă de prezentare, fac ca
lucrarea să aibă un rol edu­
cativ deosebit.
ND \
7,50; 14,00; 20,00; 23,00; 0,50
(programul II), 22,00 (programul
III).
(Cinema
12 MAI 1963
DEVA : Inelele gloriei — cine­
matograful „Patria“ ; Dă-i înainte
cinematograful . Grădina dc vara‘
H U N E D O A R A : d in ele săl­
batic Dingo — cinematograful „Vic­
toria"‘ ; S1MERIA : Aventurile lui
Kross — cinematograful „/. Pinti-
lie“: PETROŞANI: Pace noului venit
cinematograful .,2 S A u g u s t" :
SEBEŞ: Vară romantică — cine­
matograful ..Progresul" ; Fii aten­
tă bunicufo ! — cinematograful
,.M. Sadoveanu"; ORĂŞTIE : Cinci
oameni la drum — cinematograful
„V. Roaită" : O zi de odihnă —
cinematograful ..Flacăra"; HAŢEG:
Partea la dc vină — cinematogra­
şie“ ; LONEA : Sub cupola albas-
slră — cinematograful „Minerul“ :
T E IU Ş : Prietenul nostru comun —
NA : Flăcări şi flori — cinemato­
graful „Muncitorul" ; ILIA : Expe­
rienţă primejdioasă — cinemato­
graful „Gh. Doja" : APOLDUL DE
SU S: Carmela — cinematograful
„23 August“.
(Buletin
meteo-roloqie
PEN TR U 24 O R E
Vremea se menţine nestabila <u
ierul mai mult noros după-amia-
ză. Local se produc averse do
ploaie însoţite de descărcări elec­
trice. Vînt potrivit din sud-vest
şi vest. Temperatura staţionară ;
ziua va ii cuprinsă intre 20 şi
26 grade iar noaptea intre 5 şi
12 grade.
PENTRU TJRMATOAR ELE
3 ZILE
Vremea se menţine nestabilă cu
temperatura in uşoară scădere la
siirşitul intervalului.
r*>
im ed iat:
§î
3