Page 27 - 1963-05
P. 27
Nr. 2603 DRUMUL SOCIALISMULUI ’•'O. 3
li] Brigada artistica
de la Turnătoria veche
Indrumlntl munca de primire in ganizaţiile de bază se îngrijesc în per Brigada artistică de agitaţie de sortimentul cazane-incălzire cen
partid a celor mai buni colectivişti, manenţă şi de educarea activului fără ia Turnătoria veche a uzinei „Vie- trală, iar al doilea la sortimentul
comitetul de partid din G.A.C. Dobra de partid. Organizarea unor expuneri loria“ din Călan este cunoscută nu piese mecanice, aceştia şi-au schim-
a indicat organizaţiilor de bază să în faţa activului Iară de partid pe numai de muncitorii uzinei dar şi bat atitudinea faţă de muncă, în
acorde cea mai mare atenţie calităţi teme ca: „Rolul activului fără de
lor politice şi morale ale colectiviş partid pe lingă organizaţiile de bază", de colectiviştii din satele din jur. prezent Iucrînd cu însufleţire pen- Maşinista Ma-
tilor care solicită primirea în rîndu- „înaltul titlu de membru de partid“ In cei doi ani şi jumătate de cînd tru realizarea sarcinilor de plan, fia Ricti, dîn
rlle candidaţilor do partid, să asigure ele. contribuie la creşterea nivelului a luat fiinţă, ea a prezentat 21 de a angajamentelor luate, folosind secţia îll-a depă
ca in partid să iie primiţi cei mai politic şi ideologic al tovarăşilor din spectacole în faţa muncitorilor din cu chibzuinţă timpul de lucru, nat a fabricii
vrednici colectivişti, fruntaşi în mun activul fără de partid. De asemenea, secţii, în sala festivă a clubului,
cile agricole, oameni înaintaţi, care activul fără de partid este invitat Ia In anul trecut brigada artistică
se bucură de stimă şl autoritate. unelo adunări generale deschise ale pe scenele căminelor culturale din
organizaţiilor de partid unde se dis Sîncral, Streisingeorgiu, Nădăştia de agitaţie de la Turnătoria veche
In organizaţiile de bază din brigă cută problemo în legătură cu realiza a participat la concursul „Cu c n
zile Stretea, Făgeţel, Dobra şi Abucea, rea planului do producţie, efectuarea
membrii de partid cu multă experien lucrărilor agricole in diferite cam Inferioară, Băcia şi la staţia dc tecul şl jocul pe plaiurile Hunc- „V i s c o za “ din
ţă şi o bună pregătire polilico-ideo- panii, organizarea muncii etc. Lupeni, obţine
iogică au sarcina de a se ocupa de radioiicare din localitate. doarei“, iilnd clasată pe locul III. lună de lună
colectiviştii cei mai buni, pentru a-i Totodată, colectiviştii din activul realizări însem
atrage în vîndurile partidului. iără de partid sînt atraşi la rezol Toate textele pregătite: „Ve- iar in anul acesta, la siîrşitul lu- nate în produc
varea unor probleme din activitatea ţie. Zilnic ea de
Colectivista Silvia Popa lucrează G.A.C. De exemplu, la formarea unor ghind la calitate, dăm produse mi- nii martie, participind In iaza pe păşeşte planul
în brigada din Stretea. Anul trecut de producţie cu
ea a efectuat 248 zile-nuincă. La orice colective din membri şi candidaţi de nunaie“, „Calitatea muncii lor întreprindere a celui de-al VlI-lea
lucrare ea dovedea multă tragere de
inimă, căuta să mobilizeze şi pe cei partid care sint chemate să studieze este lozinca turnătorilor“ şi multe concurs al formaţiilor artistice de
lalţi colectivişti la o muncă rodnică. altele, au reflectat munca şi preo- amatori, a ocupat locul I, atît pen-
La adunările generale ale colectiviş rezolvarea unor sarcini irasale de or
tilor, prin propunerile ce le făcea, ganizaţia de partid, sînt cuprinşi şi cupările lucrătorilor din sectorul tru conţinutul bogat al textului,
contribuia la o mai bună organizare turnătoriei I, militînd peniru reali- cit şi pentru interpretarea artistică
a muncii şi eliminarea unor dciicicn- colectivişti din activul iără de partid.
ţe. Comunista Elena Şindea, observlnd zarea sarcinilor de plan, sporirea aleasă. peste 30 kg. fire.
aceste calităţi la colectivista Silvia Noi ne-am convins din proprie ex producţiei şl calitatea produselor. i n prezent membrii brigăzii, in- In clişeu: Ma-
Popa, s-a ocupat îndeaproape de
perienţă că muncind permanent cu Aşa, de pildă, într-unul din spec- slruiţi de iov. Budiu Gavriiă, se ria Ricti la lo
educarea Şi creşterea el. Astfel, ea a lacolele brigăzii au fost populariza- pregătesc cu seriozitate pentru iaza cul de muncă.
activul iară de partid, pot fi reali te schimbul condus de comunistul orăşenească a celui de-al VlI-lea
fost atrasă la îndeplinirea unor sar zate cu mai mult succes o serie de
cini trasate de organizaţia de partid Joldescu Gheorghe, de la sorti- concurs artistic.
probleme curente din munca G.A.C. mentid radiatoare, care, in mai Militînd permanent pentru rldl-
şi ajutată să cunoască mai bine multe luni la rînd s-a situat la loc
şl in acelaşi timp, organizaţiile de de frunte în întrecerea socialistă carea producţiei şi calitatea produ-
politica partidului nostru, prevederile bază au ocazia să constate concret, selor, pentru iarmarea atitudinii
Statutului P.M.R. Cu aceeaşi perseve prin Iapie, calităţile şi posibilităţile şi schimbul condus de Iov. Duba- noi, socialiste faţă de muncă, com-
ru Nicolao, care luptă în pernia- bătînd tot ceea ce este vechi, bri-
renţă a fost îndrumată să lectureze fiecărui colectivist din activul fără
de partid. nenţă pentru elaborarea la cubi- ţjada artistică de agitaţie de la
cărţi privind unele lucrări agricole
Desiăşurlnd o muncă permanentă lou a unei fonte lichide corespun- Turnat0rla veche a devenit un fac-
şi presa do partid. Iată de ce, cind a de educaţie în rindul activului fără zătoare turnării de piese numai de ^ important Jn educarea „ raob i--
fost discutată cererea colectivistei de partid şi în organizaţiile U.T.M., una c a i a c . Uzarea muncitorilor in procesul de (
Silvia Popa de a ii primită in rindul în acest an, 25 de colectivişti au In alte texte au fost popularizaţi producţjc. J
candidaţilor de partid, toţi comuniş cerut să iie primiţi în rindul candi membrii echipei conduse de Iulian ELENA RUSAN
Sîrbu de la sortimentul vane-băi, corespondentă
tii, apreciindu-i munca depusă, buna daţilor de partid. Ei sînt oameni des
toinici, ataşaţi partidului nostru. Tot care, do asemenea, s-a situat prin-
pregătire politică, au votat în unani
în acest an, pentm aportul pe care Ire cele mai bune echipe în ce
mitate primirea ei in rindurile can
şl l-au adus la munca în G.A.C. şi priveşte calitatea şi depăşirea pla
didaţilor de partid.
pentru modul în care şi-au îndeplinit nului, lăcătuşii Muntean Carol şi Pentru ca fiecare echipă O faptă obişnuită
La iei procedează şl comuniştii Muntean Gheorghe, electricienii
sarcinile primite pe linie de partid,
Ioan Negrilă, Ioan Varga, Olivia la 10 candidaţi de partid li s-a re Voica Malei şi Budiu Gaşpar care / '/—i/—>/—>/—»i—i,— ,,—,,— —. /—*,—1/—»/—'r^r
au muncit cu răspundere la repa I
Josan, Elena Andreşescu, Lldia Ghlară dus stagiul de candidat cu 6 luni. [ Ionel Gonea se afla acasă. 'Avea C.F.R. A iad. De cum a ajuns aca- ")
să-şi realizeze sarcinile de planrarea şi întreţinerea agregatelor. ' [ musafiri, Tocmai dădea indicaţii să, a dat un aviz telefonic. A doua j
şl mulţi alţii care se ocupă de creş Cele mai bune rezultate în ceea ce [ unor pionieri din cercul de foto zi s-a prezentat din nou la poştă, j
Popularizînd tot ceea ce este { Una din sarcinile importante odată cele două brigăzi artistice 1
terea şi educarea a 1—2 colectivişti priveşte munca de primire in partid bun, înaintat, promovînd atitudi-j ce revin comitetului sindicatului de agitaţie ce îşi desfăşoară ac grafi amatori ce ii conduce in ca — Tovarăşul Ganea are Aradul 1
le-au obţinut organizaţiile de bază nea nouă faţă de muncă, membrii tivitatea în cadrul clubului mun drul Casei pionierilor din Deva. la cabină, l-a anunţat telefonista. 1
din activul fără de partid pentru brigăzii au combătut In acelaşi de la exploatarea noastră minie Deodată, ţîrîitul prelung al sone A urmat apoi o scurtă convorbire. 1
P.M.R. din Dobra şi Stretea care au citoresc să-i evidenţieze în pro riei le-a întrerupt discuţia. S-a în
atragerea lor în rindurile candidaţi timp aspectele negative din sec ră, este aceea de a desfăşura o dreptat spre uşă. A deschis-o. In — Aflindu-mă ieri la Arad, am ^
primit în acest an 12 candidaţi de ţie, au criticat pe cei rămaşi în faţa sa se a fla un bărbat brunet, găsit un porlmoneu şi acte pe nu j
lor de partid. urmă, abaterile de la disciplina activitate susţinută pentru ca gramele lor pe acei mineri care de vreo 32 ani. mele dumneavoastră. Să vi Ie tri
partid şi respectiv 8. toate echipele care lucrează în au reuşit să ajungă la nivelul mit pe adresa depoului sau doriţi
Munca de atragere In partid a celor muncii şi alte aspecte care frînau subteran să ajungă la nivelul sar — Aici locuieşte tov. Ganea ? să-mi comunicaţi adresa de acasă?
Creşterea rindurilor organizaţiilor bunul mers al producţiei. cinilor de plan şi chiar la nivelul fruntaşilor şi să-i critice pe acei — Da. Eu sînt.
mai buni colectivişti nu se rezumă celor fruntaşe. Acţiunea aceasta care se menţin încă sub plan. — Soriţău... Mă numesc Vasile — N u ! Vă mulţumesc mult.
de bază din G.A.C. Dobra, face ca Criticind, brigada a urmărit în noi am început-o din anul trecut Soriţău, a spus acesta. Voi veni eu după ele.
numai la această activitate. Cele pa permanenţă şi efectul criticii re- şi o susţinem în continuare. Incepînd din acest an am tre — Poftiţi înăuntru.
acestea să cuprindă o sferă mai largă luînd, cînd a fost căzui, acele as cut Ia formarea de brigăzi com In prag, cei doi şi-au strîns — Nu este nevoie, o să vă coste
tru organizaţii de bază, îndrumate Intrucît la secţia Musariu nu mina ca doi prieteni deşi nu s-au drumul.
de probleme, să aibă o înrîurire mai pecte ale muncii unde nu s-a mărul echipelor rămase sub plan plexe, prin contopirea a două mai văzut niciodată. Apoi au in
de comitetul de partid, s-au îngrijit simţit o îmbunătăţire evidentă. Aşa era cel mai mare pe întreaga ex sau mai multe echipe care lu trat în sufragerie. — Vreau să vă cunosc personal...
mare asupra activităţii tuturor colec au fost rezolvate multe probleme ploatare, la indicaţia comitetului — N-am să vă reţin. Văd că ...Si iată că Vasile Soriţău a so
să-şi creeze un larg activ fără de crează în apropiere, sub condu aveţi treabă. Am venii să vă cu sit la Deva. Tov. Ionel Ganea i-a
tiviştilor, să determine în gospodă de partid, corni- cerea celor mei pricepuţi mineri. nosc personal şi să vă mulţumesc predat porlmoneul. Acesta nu ştia
partid care cuprinde 85 de colecti privind calitatea produselor, disci tetul sindicatului din suflet. cum să-i răsplătească gestul.
ria colectivă o muncă rodnică, en plina în producţie şi buna gospo a organizat aici o Avantajele noului — Lucram în tura de după-masă
vişti. Pe lingă sarcinile concrete ce ...Tovarăşul Ionel Ganea fusese cînd le-am pierdut. Am fost pe la
tuziastă. dărire în secţii şi sectoare. . sistem constau Ia Arad cu treburi de serviciu. Se gară cu treburi şi nu ştiu cum s-a
le primesc membrii de partid mai IMurtca sincsacaîa jn m aj bunaor- înserase. Urma să se întoarcă aca intîmplat. Poale cînd am ajutat în
GH. POPA 1i consfătuire în ca- j n sprijinul produefiei ganizare a lucru să. După ce şi-a cumpărat bilet dc mod voluntar la o încărcătură. Nu
vechi de a se ocupa de 1--2 colec secretar al comitetului de partid In urina criticilor aduse de bri- s drul căreia con călătorie, s-a îndreptat înspre ştiu... Banii erau pregătiţi pentru
lui, asigurarea gară. La o extremitate a peronului cumpărarea unui aparat de radio...
tivişti din activul fără do partid, or din G.A.C. Dobra gadă muncitorilor Marcu Dănilă şi ducerea secţiei nu se afla nimeni. De jos i-a ...De la această vizită au trecut
conducerii califi atras ceva atenţia. S-a aplecat. puţine zile. Tot intr-o după-masă,
Cocrlu Teodor, primul turnător la a prezentat un referat cuprinzînd cate a brigăzilor şi a unui număr „Un porlmoneu. Cine l-o fi pier Ionel Ganea auzi din nou ţîrîitul
.' cauzele rămînerii în urmă'a unor mai mare de fronturi de lucru, dut ?“ — s-a întrebat el. L-a ri soneriei. De data aceasta se afla
_ echipe. Cu acest prilej au fost aprovizionarea judicioasă cu ma dicat şi s-a îndreptat înspre sec poştaşul. Scrisoarea venea de la
scoase la iveală o serie de lip teriale şi evitarea risipei acestora, ţia de miliţie. Insă chiar atunci Arad şi expeditor era Vasile So-
suri, mărunte la prima vedere, folosirea la maximum a timpu a sosit şi acceleratul. S-a ur riţău. A deschis scrisoarea. ..Vă
dar cu influenţă directă asupra lui de lucru şi a capacităţii uti mulţumim încă o dată pentru ges
realizării sarcinilor de plan : lajelor. Dacă înainte, de la fie cat în vagon. Numai cînd tre tul dumneavoastră. Vă rugăm mult
slaba organizare la locurile de care echipă pierdeau timp pre nul a plecai din gară a desfăcut de lot ca în perioada concediului,
muncă, nefolosirea integrală a ţios cîte doi muncitori pentru a- porlmoneul din curiozitate. înă sau cind sosiţi la Arad cu familia,
timpului de lucru, gradul de ca provizionarea cu materiale şi apă untru se aflau 1.618 Iei şi unele să fiţi oaspetele nostru. N e-ar face
lificare mai redus al unor şefi de la locurile de muncă, în prezent, acte apărtinind lui Vasile Soriţău, mare plăcere...“.
echipe, multe absenţe nemotivate. la o brigadă complexă formată muncitor încărcător Ia depoul
Faţă de această situaţie comi din trei echipe, operaţiile respec P. JURCOM
tetul sindicatului a indicat comi corespondent
tetelor sindicale de secţii şi sec tive sînt făcute în aceleaşi con
toare să ceară maiştrilor infor diţii tot de doi muncitori dar C o n cu rs — t \— I <— t \— f i_ /«— r , — /«— f _/w
mări zilnice la sfîr.şitul schimbu
pentru trei echipe. m oto de în d em în are
lui asupra echipelor care nu şi-au Procedînd astfel, rezultatele
realizat planul, pentru ca îm
sînt mai bune de la o lună la
preună cu grupele sindicale res alia. Faţă de luna ianuarie, nu
pective să analizeze cauzele ră mărul echipelor rămase sub plan
mînerii în urmă şi să ia măsuri
pentru ziua următoare. a scăzut cu 25 la sută în luna
martie, iar în luna aprilie numă
rul lor a fost şi mai mic.
Spre deosebire de anii trecuţi, In aceeaşi perioadă numă
cînd abaterile de ia disciplină c- rul absenţelor nemotivate a scă
rau sancţionate unilateral de că zut cu aproape 40 la sută. Toate Recent, asociaţia sportivă „Ar 350 cm.c. De asemenea el a
tre conducerea administrativă, acestea ne-au permis ca în pri deleana" din Alba Iulia împreu realizat şi cel mai bun timp de
în prezent asemenea abateri se mele patru luni ale anului să de nă cu U.C.F.S. raionul Alba au parcurgere a distanţei. La cla
discută de către tovarăşii de mun păşim planul pe exploatare la organizat un concurs popular sa motorete a cîştigat Ilie Băr-
că ai celui în cauză. Ei îl trag minereu cu 1,1 la sută, iar la moto de îndemînare. La acest bănţan, scutere — Petru Gavri-
la răspundere pentru faptele sale metal cu 8 la sută şi să reali
şi propun măsurile de sancţiona zăm în primul trimestru econo concurs au participat oameni ai lă, clasa 125 cm.c — Nicolae Fc-
re avînd în vedere comportarea mii peste nlan Ia preţul de cost muncii din oraş. In urma des
anterioară şi gravitatea abaterii de 330.000'lei. făşurării concursului cel mai kete, iar Ia categoria 175 cm.c
bun rezultat a fost obţinut de
comise, urmăresc activitatea ulte DORIN BULIGA concurentul Ion Gherman care victoria a revenit concurentului
rioară a celui sancţionat. Comi preşedintele comitetului sindicatului
tetul sindicatului a îndrumat tot- a reuşit să se claseze primul Nicolae Cordoş.
de Ia E. M. Barza atît la clasa 250 cm.c., cît şi la
ADAM DRĂGOI
corespondent
Echipa de furnalişti de la furnalul nr. 5 al C.S. Hunedoara, Pe Bistriţa, maijos de
condusă de prim-furnalîstul Alexandru Olaru, obţine realizări
însemnate în producţie.
In fo to : Membrii echipei, după ieşirea din schimb.
Un început bun ..Pe valea riultii, din sălciile zu- constructori de pc şantierele deschi lor. ferindu-le astfel de degradare, — Lacul din spatele barajului — scama de graba brigadierului; după
lufalc sc cerne uşor o ninsoare dc se pe cursul inferior. Planul com au reparat defecţiunea şi lucrul a spune el — se va întinde pină sus un sunet prelung de sirenă, a ră
Cu citeva zile in urmă in oraşul vedind o pregătire mai bună au reuşit fulgi p u fo şi; prin zăvoaie, in căuşul plex de amenajare a Bistriţa pre putut reîncepe. la Viişoara, pe mai bine de 8 ki sunat o explozie puternică, semn că
Bocşa Romină s-a desfăşurat prima ca, in ambele întilniri susţinute, să mic al frunzelor de brusture prind vede instalarea a încă 12 hidrocen lometri ; mai este un lac şi la ieşi a reînceput excavaţia în stînca mun
etapă a campionatului republican de obţină victoria cu 24—8. a luci bobiţe de rouă... trale pe porţiunea dintre Bicaz şi De la Pingăraţi pină la barajul rea Bistriţei din Piatra Neamţ. Noi telui.
calificare la lupte intre echipele Me Bacău ; producţia lor anuală va. d e hidrocentralei următoare — Vaduri, ii spunem dc pe acum centrului
talul Bocşa Romină şl Constructorul PAUL KLUSCH — Apă multă curge primăvara păşi cu 250 de milioane klVIt. pc e o distanţă de cîţiva kilometri. Clă nostru raional „oraşul dintre lacuri“. îmi continui drumul spre celelalte
Hunedoara. Luptătorii hunedoreni do- corespondent asta din straşina munţilor — îmi cea dată dc mina hidroelectrică direa uzinei se află însă mai jos, pe II întreb dacă primeşte veşti de la hidrocentrale de pe cursul Bistriţei.
spune şoferul autobasculantei care mă „V. I. Lem n “ Bicaz. Pe lingă tinde partea dreaptă a Bistriţei, la capă prietenii săi aflaţi pe şantierul hi Roznov I, Roznov II, Zăneşli, Cos
„ C u p a s p e r a n ţe lo r “ la a tle tis m duce spre şantier. din noile hidrocentrale se creează drocentralei de pe Argeş. Observ tişa... De fapt ele nu sini amplasate
lacuri dc acumulare, se construiesc tul unui canal de fugă. Aici, la pe faţa lui o tresărire. chiar pe cursul rîului, ci pc canale
La Petroşani, peste 120 copii, elevi (Lupeni) ,200 m. plat băieţi şi greutate Pîraicle coboară în fugă de pc baraje, canale, diguri etc. punctul numit Stînca, lucrează pe un prin care au fost abătute apele. Pan
al şcolilor de 8 ani, s-au înlrecut în — Ioan S'ălăjan (Petroşani); 300 m. creste, se umflă in albia lor, şi pină excavator trei oameni, în schimburi — Vezi, spune el,- să nu crezi că glica lor de beton pare o linie nes-
cadrul etapei orăşeneşti a „Cupei plat fete — Iuliana Mariş (Lupeni) ,- la urmă se înclină smerite riultii Dar să-i vedem pe vrednicii con d iferite: Constantin Onofraş, condu- nici, pe şantiere mai mici, greutăţile firşilă trasă cu o riglă uriaşă. Am
speranţelor“ la atletism. La întreceri 500 m. plat băieţi — Constantin Coman mai mare — B istriţa; iar Bistriţa structori la lucru. sînt mărunte. Dacă am pleca cu aflat că prin această aşezare, care
au participat elevi din Lupeni, Vulcan, se supune slăpînuhii naturii — Omul, Reportajul zilei toţii... Mi-au trimis form e de trans in termeni de specialitate sc numeş
Aninoasa, Petroşani, Petrila, Lonea (Petroşani); Înălţime băieţi — Nicolae care o obligă să-şi siringă undele •k fer, se destuinuie Baltag. Numai că te „in cascadă“, se rezolvă o pro
Paveliu (Petroşani),- înălţime şi lun între pereţii strimţi dc beton ai ca Pc şantierul hidrocentralei dc la ctitorul echipajului, ‘Teodor Vicru şi mai am nişte datorii pc locurile blemă deosebii de însemnată pen
şi Oimpa. gime fete — Cristina Florea (Petrila) ,• Piţigăiaţi, a doua murgea sclipitoare, Anton Imbrc. Dc la comunistul Onu- astea de baştin ă: să mai ajut la tru construcţia hidrocentralelor şi
lungime băieţi — Iosif Drumuş (Pe nalelor, să acumuleze putere in după Bicaz, înşirată pe firul argintat fraş au învăţul şi ceilalţi doi exca- încă vreo uzină, să mai cresc ceva anume, obţinerea unei căderi mai
In urma desfăşurării concursului troşani) ; ştafeta 4X60 m. plai băieţi tacuri şi să capete astfel mai multă al Bistriţei, a început montarea uti valorişli să elimine pe loc orice de cadre... Nu mai insist cu întrebările. mari a apei. Una dintre unităţile de
Şcoala de 8 ani Petrila. energie pe care s-o cedeze omului lajelor. Aici, ca şi pc celelalte şan fecţiune a utilajului. Aşa explică ci Recunosc in biografia acestui om acest lip — Roznov l. produce ener
iată învingătorii probelor : 60 m plat prin intermediul hidrocentralelor. tiere similare, munca n-a încetat mărirea randamentului excavatorului gie electrică de citeva lu n i: la alta
S. BALOI nici în timpul iernii. In rezolvarea cu 30 ta sulă. multe elemente comune constructori — Roznov II. sc montează turbinele,
băieţi — Horia Siemaschevici (Petro corespondent Pe harta ţării, „rial plutelor“ apa unor situaţii grele, constructorii an lor cu care am vorbit. Acum 10 încă două — 7,uneşti şi Costişa —
re ca o ramură a unui copac falnic săvîrşil adevărate fapte dc eroism. ...L destul de greu să discuţi cu ani era plutaş, ca şi tatăl său, azi se găsesc intr-un stadiu înaintat dc
şani),- 60 m plat fete — Rodica Huch — Şiretul. Importanţa Bistriţei a Mi s-a povestit despre un asemenea constructorii în timp ce se află în pensionar... A început cu Bicazul. lucru.
fapt. Inlr-una din seri, viului a rupt schimb. Remus Baltag, conducătorul Iucrînd ca miner şi belonist la tu-
De la Comisia regională de fotbal crescut enorm, îndeosebi după ce a reţeaua electrică, provocînd întreru unei brigăzi de pe şantierul hidro nel-intrare ; apoi a plecat pe Bistri k
fost pusă în funcţiune hidrocentra perea curentului; electromotoarele — centralei ce se construieşte lingă ţa, la vale, de data asta nu ca plu
In ziua de miercuri, 15 mai au:., luntari ai asociaţiilor sportive ce au la electrică de la B icaz; de atunci inima agregatelor, încetaseră să mai Piatra Neamţ, la Bitca Doamnei, taş, oprindu-se la Pingăraţi, unde a întrerup deocamdată aici, la Cos
orele 16,30 Ia sediul Consiliului re echipe in campionatul regional de Bistriţa a devenit afluenl al unui alt funcţioneze; s-au oprit şi pompele s-a oprit citeva minute din treburi, turnat barajul cu brigada jir caic tişa, călătoria pe cursul injerior al
gional U.C.F.S. va avea loc o şedinţă rin. mult mai ramificat, care sc cu care sc scotea apa din locurile invitindu-mă sus. pe creasta bara o conduce şi a z i; acum e aici lingă Bistriţei. Celelalte hidrocentrale din
cu toţi antrenorii şl instructorii vo fotbal. Se vor face comunicări impor numeşte sistemul energetic naţional. unde se turna betonul. Electricianul jului, de unde sc deschide o prive Piatra Neamţ ; curînd va merge mai constelaţia luminoasă a Bistriţei vor
tante.- Prezente aste -obligatorie. Jenicu Surda, care tocmai ieşise din lişte minunata. Cu vorba lui domoa- fi construite în anii următori, in-
Bistriţa vine acum la vărsarea în schimb, s-a întors repede pc şantier lă de moldovean, începe să poves departe pe cursul inferior al riultii. cliegînd astfel un puternic complex
şi, împreună cu Vasile Condurat şi tească cum vor arăta lucrurile de Iar mai pe urmă ? Baltag nu mi-a hidroenergetic. Fluviul de foc al
Şiret, murmurind din unde un ra 7 ănase Dumitru, îmbrăcaţi în echi aici cind lucrările vor fi complet putut expune amănunţit planul lui energiei electrice va avea astfel şi
port solem n : „Am pus în mişcare pament de protecţie, au intrat în încheiate. de „om al şantierelor“. Din fugă mai midii afluenţi, trimiţînd pe în
turbine care trimit in toată ţara mai apa rece şi adîncă pină la briu. Ei îmi z ic e : „la revedere pe alt şan tinsul ţării tot mai multă lumină
mult de 300 milioane kW h. pc an". au demontat electrom otoarele pom pe tier !“. Peste citeva minute. cind
părăseam şantierul, aveam să-mi dau M. CORUŢ
Dar rial acesta nu şi-a spus încă redactor al Agerpres
ultimul cuvînt; el dispune încă de
multe rezerve de energie pe care as
tăzi luptă să i-o smulgă miile de
