Page 29 - 1963-05

-------rrc ç jn jn a ’D' ţ
umilisocialismului
AL COMITETULUI RE
Anul XV. Nr. 2604
Putem produce fonta multa Succeseie laminaforilor
cu consum de cocs scăzut
Unul dintre angajamentele
luate de colectivul nostru de
muncă în întrecerea socialistă
pe anul 1963 este şi reducerea
consumului de cocs cu 10 kg. pe
tona de fontă. Realizarea lui are
o importanţă economică deose­
bită şi presupune aplicarea unui
complex de măsuri bine gîndite.
De aceea, organizaţia de partid
şi conducerea secţiei i-au acor­
dat toată atenţia.
Rezultatele înregistrate în pri­
mele două luni ale anului însă
au fost slabe, atît la producţie,
cît şi la consumul de cocs. La
această stare de lucruri a con­
dus şi faptul că am avut de în-
tîmpinat o seamă de greutăţi o-
biective, dar am avut şi lipsuri
interne. Problema înlăturării ei
(a fost puâă în discuţia', adună­
rii generale a comuniştilor de
la sfîrşitul lunii februarie. Ei au
analizat cu multă minuţiozita­
te şi răspundere toate cauzele
/ care au generat-o şi au propus
/ măsurile cele mai eficace, me­
nite să conducă la îmbunătăţi­
rea activităţii. Printre altele s-a
propus repararea şi punerea în
funcţiune a separatorului nr. 2
pentru a se asigura o granulaţie
corespunzătoare a zgurei, cură­
ţarea canalelor de zgură, repa­
rarea sistemului de rotaţie la
gîtul furnalului nr. 4 şi altele.
Conducerea secţiei a fost însăr­
cinată să studieze cauzele care
au dus la nerespectarea grafi­
cului de descărcare şi să ia mă­
suri de înlăturare a lor, să asi­
gure o temperatură constantă a
furnalelor şi respectarea întoc­
mai a reţetelor de dozare, să
analizeze lunar felul în care se
înfăptuieşte planul M.T.O. Comi­
tetul sindicatului, a primit indi­
caţia de a confecţiona panouri
pe care să fie trecute abaterile
de la disciplina tehnologică, să
organizeze mai bine întrecerea
socialistă.
Aplicarea întocmai a măsuri­
lor stabilite prin liotărîrea adu­
nării generale s-a făcut repede
simţită. Furnalele au început să
aibă un mers mai uniform, la
o temperatură mai ridicată. A-
baterile de la graficul de des­
cărcare şi reţetele de dozare au
devenit din ce în ce mai rare.
S-a îmbunătăţit calitatea repa­
raţiilor. Drept urmare realiză­
rile noastre au început să salte.
In .lunile martie şi aprilie ne-am
depăşit planul de producţie. In
plus, în aprilie, la consumul de
cocs am înregistrat o economie
de circa 80 kg. pe tona de fon­
tă.
Avem însă posibilitatea de a
ne consolida şi îmbunătăţi aces­
te rezultate. Valorificînd din
plin rezervele de care dispunem
vom putea produce fontă mai
Diafilmele tn întreprinderi, la sate şi în şcoli
In tot mai multe întreprinderi, la
Vate, în şcoli, însuşirea diverselor cu­
noştinţe predate la cursurile de ridi­
care a calificării, la cursurile agro­
zootehnice sau la orele de clasă este
uşurată şi de proiectarea unor diafil-
m e cu teme 'din sectoarele respective.
In sprijinul mai bunei cunoaşteri a
aparaturii şi tehnicii noi de către mun­
citorii din transporturi, Studioul cine­
matografic „Alexandru Sahia“ a reali­
zat o serie"de diafilme, printre ca re:
*,Operaţiile de întreţinere ce trebuie
să le facă personalul da la locomotiva
D iesel-electrică“, „Verificarea, repa­
rarea şi reglarea r e le e lo r „ In s ta la ţia ............... ......................... ¦¦¦¦¦¦¦ w . - - ,
ide semnalizare automată la trecerea
'de nivel“, „întreţinerea liniei pe por­
ţiunile cu joan ie sudate“. Muncitori­
lor forestieri li se adresează noile dia-
film e : „Lemnul de rezonanţă“, „Pre­
venirea şi combaterea dăunătorilor de
scoarţă“, „Metoda de prevenire şi
combatere a dăunătorilor pe cale bio­
logică“ şi altele.
fo lod a tă . conferinţele de răspîndi-
rc a ştiinţei şi culturii, cursurile agro­
zootehnice, sînt însoţite deseori de
diafilm e care îi ajută pe colectivişti
să înţeleagă mai bine noile realizări
ale tehnicii, diversele fenomene ale
naturii, cele mai recente metode agro­
tehnice.
Şcolarii sînt familiarizaţi cu pro­
cesul de producţie din diferite între­
prinderi industriale şi cu ajutorul dia-
Pentru înfrumuseţarea
oraşului
Comitetele de blocuri din ora­
şul muncitoresc Hunedoara des­
făşoară o vie întrecere pentru
înfrumuseţarea oraşului sub lo­
zinca „Pentru cel mai îngrijit
bloc, pentru cel mai mare nu­
măr de ore de muncă patrio­
tică". Antrenaţi de deputaţi, de
comitetele de blocuri, cetăţenii
au prestat sute de ore de muncă
patriotică, plantînd 12.350 ar­
bori ornamentali, peste 10.000
Fior'. •iar sfuprafaţa zonelor verzi
amenajate, cuprinde peste 4 ha.
' A. COSTIN
corespondent ^
Hunedoara-Deva \
p r o l e t a r i ötm t ó a t e ţ ă r il e , u n iţ i-v ă i
DUMINICA
OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO',0 0 0 0 0 0 0 OOOOOOOO
La laminorul de sîrmă al C.S.H. au avut loc consfătuirile de
§ producţie pe schimburi. Cu această ocazie s-a arătat că pe luna
!5aprilie, sarcina de plan a fost depăşită. Cele mai bune rezul­
multă cu un consum de cocs şi ţi tate le-a înregistrat schimbul condus de inginerul Pandelis Zia-
mai redus. De altfel, în acest
scop, biroul organizaţiei de bază ^tas, care şi-a realizat planul lunar în proporţie de 100,38 la
a stabilit noi măsuri. Se va § sută şi a înregistrat cel mai mic rebut. Schimbul condus de in-
acorda o atenţie sporită ridi­ Iglnerul Atila Zoltan şi-a realizat şi el planul în proporţie de Metoda de ridicare a blocurilor de locuinţe prin cofraje glisante este însuşită tot mai bine de construc­
cării gradului de calificare a 1 100,38 la şută, iar cel al inginerului Alexandru Lupu în pro- torii şantierului IV al I.C.S. Hunedoara. Uneori in activitatea ce o desfăşoară constructorii, se ivesc şi uncie
oamenilor. Intre furnaliştii de probleme noi. De cele mai multe ori ei apelează la sfatul tinerei inginere Ileana Mihalache.
la încărcare şi descărcare se «porţie de 100,12 la sută. ^
vor organiza schimburi de ex­ Toate aceste succese sînt rod al muncii însufleţite a între- < In fo to g ra fie: Inginera Ileana M ihalache explicînd unui grup, de fierari belonişli modul cum trebuie mon­
perienţă. Se va pune un accent tat fierul beton la planşeelc prefabricate.
mai mare pe ridicarea tempe­ |gului colectiv. Un aport deosebit l-au adus tînărul maistru de 1
raturii aerului cald, mai ales la L A ÎN T R E Ţ IN E R E A C U LTU R ILO R
furnalele nr. 1 şi nr. 2. Se vor s schimb Mihai Mircea, laminatorii Traian Ţabrea, Aron Emil, |
aplica noi măsuri pentru ca în­
trecerea socialistă să devină cît gNuţă State, manevranţii Petru Blaga, Mihai Petrilă, electricienii <
mai mobilizatoare.
§ Gheorghe Resiga, Ioan Toderici şi alţii.
Dar, pentru ca eforturile noa­
stre ,să aibă rezultatele scontate 8 ’ GHEORGHE TAMAŞ \
avem nevoie şi de sprijinul con­
ducerii combinatului în rezolva­ § manevrant j
rea unor probleme ce depăşesc
nivelul secţiei. Bunăoară, la fur­ OOOOOOOO OOOOOOOO COCOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO ' Ş p rin g executat praşila întîia pe o supra­ nică tov. Ioan Petrescu, preşedin­
nalele ,nr. 1 şi 2, ne sînt nece­ faţă de 4 ha culţi vate cu ceapă, pă­ tele gospodăriei — aici s-a plivit
sare 8 ventilatoare, deoarece, ce­ Vagoane reparate peste plan Cunoşcînd faptul că efectuarea trunjel şi morcovi şi au început întreaga suprafaţă cu grîu (345
le existente nu mai corespund. la timp şi de calitate a lucrărilor prăşitul culturii de cartofi care ha), 10 ha cu secară şi 7 ha cu
Cu cît .le vom primi mai repede, Planul la reparaţia va­ compresoare Ştefan So- s-a făcut înlr-un timp de întreţinere a culturilor consti­ ocupă 40 hectare. orz.
cu atît se va rezolva mai cu- goanelor de m arfă cu şi potnic a fost deosebit. mult mai scurt şi s-a tuie o cale importantă de sporire
fără detaşare, la revizia Acesta, din proprie ini­ evitat manevrarea specia­ a producţiei agricole la ha, co­ G hirbom Incepînd de vineri, 10 mai, s-a
rînd problema aerului cald. A- de vagoane din Petro­ ţiativă, a modificat apa­ lă a vagoanelor pentru lectiviştii din satul Şpring, raio­ trecut şi la prăşitul florii-soare-
vem nevoie de bandă de cauciuc şani, a fost depăşit în lu­ ratul de sudură electri­ sudură. Cu alte cuvinte nul Sebeş, dau o mare atenţie Cu multă însufleţire muncesc lui cultivată pe 16 ha şi a sfeclei
pentru furnalele nr. I şi 4, în na aprilie cu 8 la sută. că, făcîndu-l portativ. a crescut simţitor produc­ îngrijirii plantelor. Astfel, la cul­ zilele acestea la întreţinerea cul­ furajere. Participarea în număr
vederea îmbunătăţirii muncii la La acest succes au con­ Montînd la fiecare stîlp tivitatea muncii. turile de păioase s-au făcut lu­ turilor şi colectiviştii din satul
încărcare. Este necesară apoi, tribuit toii lăcătuşii. Dar de curent prize, sudarea crări de plivit pe mai mult de Ghirbom. mare a colectiviştilor la lucru
terminarea construcţiei benzii I. CRIŞAN 200 ha, iar la culturile prăşitoare,
peritru transportul cocsului nu­ aportul mecanicului de corespondent cum sînt sfecla de zahăr şi floa- Pînă la 9 mai a.c. — ne comu­ asigură terminarea acestei lu­
că de la silozul vechi la staţia rea-soarelui s-a aplicat prima
de ciuruire. Prin aceasta s-ar praşilă. crări în cel mult 4 zile.
crea posibilitatea înlăturării in­
troducerii prafului în furnale şi Oaspeţii militari indonezieni şi-au încheiat, Paralel cu aceasta s-au început In grădina cole clinei
deci, a preîntîmpinării agăţări­ vizita în ţara noastră şi lucrările de întreţinere la cul­
lor şi mersului deranjat. In tura porumbului. Pînă acum s-a
plus, s-ar reduce o mare canti­ Sîmbătă dimineaţa au părăsit Ca­ ral de armată Leontin Sălăjan, mi­ aplicat o lucrare cu sapa rotativă Axente Viţioncscu, brigadier le­ Colectiviştii Lăscuţ Mihăicsc şi
tate de muncă fizică. pitala, îndreptîndu-se spre Belgrad, nistrul forţelor armate, Eduard Me- pe mai mult de 50 ha, iar prăşi- gumicol la gospodăria colectivă Viorel Vlăiconi, marcau cu plugul
generalul-maior Ahmad Jani, minis­ zincescu, adjunct al ministrului afa­ tul mecanic cu cultivatorul pe U fara Haţegului“ din Haţeg, e terenul pentru plan tări; Marin
De asemenea este bine să se tru, comandantul suprem al trupelor cerilor externe, de adjuncţii minis­ aproape 20 ha. De asemenea, co­ prezent la grădină o dată cu zo­ Slobodaş cu Armina Munteanu,
manifeste mai multă grijă pen­ de uscat ale Republicii Indonezia, şl trului forţelor armate, de generali lectiviştii, mobilizaţi şi îndrumaţi rile. Maria Neidoni şi Lucrcţia Andraş
tru aprovizionarea secţiei cu si- soţia sa, precum şi ofiţerii superiori şi ofiţeri superiori. de către organizaţia de partid, smulgeau ceapa cu foile ei mari
derită de o calitate corespunză­ indonezieni care au făcut o vizită au terminat sapa mare pe cele — E foarte sîrguincios si are şi groase ce fusese plantată din
toare, pentru a putea fi prăjită în ţara- noastră. Au fost prezenţi Sukrisno, amba­ 55 ha ocupate cu viţă de vie. De multă, bunăvoinţă, ni l-a caracte­ toamnă, o spălau şi o făceau le­
în bune condiţiuni. sadorul Republicii Indonezia în R. P. curînd s-a început şi plantatul rizat în cîtcva cuvinte tov. Marin gături. pentru a o trimite spre
La plecare, pe aeroportul Bănea- Romînă şi membrii ambasadei. tutunului pe cele 20 ha planifi­ Medrea, inginera gospodăriei. vînzare la chioşcul gospodăriei co­
Pe viitor, biroul organizaţiei sa, oaspetele a fost condus de gene­ cate a se cultiva cu această lective din piaţa- oraşului Haţeg,
de bază îşi va intensifica şi mai (Agerpres) plantă. La grădină am sosit pe la vre­ sau a o livra la U.R.C C. Mai
mult munca cu activul fără de mea primului. Brigadierul nc-a spre mijlocul grădinii, o echipă de
partid, antrenîndu-1 la rezolva­ Plecarea în Ifalia a delegaţiei R. P. Romîne Cu deosebit interes au muncit hitîmpinat bucuros, nc-a condus colectiviste lucru la prăşitul unor
rea celor mai arzătoare proble­ care participă la cea de-a 13-a sesiune a F. A . O . la executarea lucrărilor amintite peste lot şi, spre satisfacţia noa­ răsaduri, Intre ele se afla Leon-
me ale producţiei. Ajutorul tov. Ion Marcu, Ion Cotîrlea, Pa- stră. am avut ce vedea. lina Moisnni şi Marin Vniconi.
colectivului de agitatori şi af Sîmbătă dimineaţa au plecat în tutului central de cercetări agricole raschiva Aluas, Ioan 'Fleaca, care sini nelipsite de la muncă.
tuturor comuniştilor va face ca Italia Eugen Alexe, vicepreşedinte al pentru a participa la lucrările celei Gheorghe Cotîrlea şi alţii. — Uitaţi, aici sînt mai bine de Brînduşa Prejban, Norica Ştefoni
fiecare om să se simtă mobili­ Consiliului superior al agriculturii, de-a 13-a sesiuni a Comisiei euro­ două hectare cu cartofi timpurii. şi Marin Puşcaşii fac parte din
zat pe deplin la înfăptuirea preşedintele comitetului naţional al pene de agricultură a organizaţiei D rîm b a r I-am pus iutii la iarovizat, apoi alte echipe şi sînt lot atît de har­
sarcinilor de plan. Conducerea R.P. Romîne pentru F.A.O. şi Alexan­ pentru alimentaţie . şi agricultură i-am semănat. Acum au răsărit şi nice.
secţiei la rîndul ei va lua toa­ dru Covor, director tehnic al Insti­ (F.A.O.) a O.N.U. La G.A.C. din au crescut bine, aşa că i-am şi
te măsurile pentru a asigura un .Drîmbar, raionul ...O dală cu amurgul, peste întin­
mers cît mai constant al agre­ (Agerpres) Alba, cele două prăşit! derea grădinii se aşternu liniştea.
gatelor, o temperatură optimă a brigăzi conduse — Mai aveţi si alte legume la Freamătul zilei a încetat o dată cu
aerului cald insuflat, respecta­ de Dumitru Mag- plecarea colectivistelor din brigada
rea întocmai a instrucţiunilor da şi Nicolae care aţi aplicat praşila ? legumicolă. Doar brigadierul mai
tehnologice la încărcare şi des­ Hărmănaş, după Brigadierul s-a oprit locului şi dădu o raită pe la parcelele unde
cărcare — condiţii esenţiale în ce au terminat s-a lucrat peste zi.
obţinerea unei producţii spori­ plivitul a 240 ha ne-a arătat întinderea altor cinci
te de fontă cu un consum de sau şase hectare plantate cu varza ¦S-a terminat o zi de lucru la
cocs cît mai scăzut. cultivate cu grîu grădina colectiviştilor din Haţeg.
timpurie şi cu ceapă. Mîine dimineaţă va începe alta. Şi
ION POSTOLACHE au început pră- — Şi lor şi altor legume le-a
din nou se va lua temperatura so­
secretar al organizaţiei de bază şitul sfeclei fu­ fost făcută prima praşilă. Acum
urmează cea de-a doua. lului, din nou va fi dat la o parte
P.M.R. rajere şi lucră­
Am vizitat o bună parte din în­ învelişul de polietilenă, se va prăşi
ing. ALEXE DOBOI rile în grădina tinderea celor 30 de ha ale gră-
dinii. Intr-o parte a acesteia, echi­ iarăşi şi din nou freamătul muncii
şeful secţiei I-a furnale a de legume. Pînă pa condusă de Marin Jujoni lu­
cra la biloanele pe care urmat să va pune stupinire pe toată întinde­
C. S. Hunedoara în prezent co­ se planteze diferite răsaduri. Echi­
pa condusă de Florica Vlăiconi era rea grădinii din „Lunca de Jo s “i
lectiviştii au reu­ in parcela unde s-a însămînţat
ceapa şi morcovii — unele pliveau PETRE FĂRCAŞIU
şit să termine iar altele săpau. Echipa condusă corespondent
de Ana Viţioncscu lucra la între­
praşila I pe 11
ţinerea răsadniţelor.
ha sfeclă pen­
tru furaj, au
Siluetele zvelte ale noi­
filmelor. De asemenea, orele de isto­ lor blocuri de locuinţe dau Deficienţe ce pot fi înlăturate
o înfăţişare modernă nou­
rie, şi de matematică devin mai inte­ lui oraş Brad, In sutele de
resante prin ilustrarea lor cu diafilme. apartamente date în folo­
sinţă numai în ultimii ani,
Din anul 1959, Studioul cinemato­ locuiesc, confortabil, nume­ In aceste zile şi pe şantierul caraua turn care deserveşte blo­ au venit instalatorii şi au înce­
roase familii de mineri. de locuinţe din centrul oraşului curile respective a stat defectă. put să spargă pentru a-şi mon­
grafic „Alexandru Sahia“ a realizat Deva este o vie animaţie, speci­ lucru s-a trecut la organizarea I-au lipsit două pinioane şi din ta piesele. Tot din lipsa unei
fică unei munci susţinute. Con­ muncii în două schimburi. Ca această cauză nu s-a putut mişca mai strînse coordonări între sta­
aproximativ 500 de diafilm e din di­ structorii sînt hotărîţi să-şi în­ urmare, la unele blocuri lu­ pe calea de rulare. Ca urmare, ţia centralizată de beton şi
deplinească şi chiar să-şi de­ crările s-au desfăşurat în mai ales la blocul 12, lucrările punctele de lucru, se simte dese­
verse domenn. păşească sarcinile de plan. Lor bune condiţiuni, s-a trecut s-au desfăşurat într-un ritm ne­ ori lipsa de betoane. De alt­
îe revine sarcina de a construi la atacarea tuturor lucrări­ corespunzător. Răul a constat fel în cadrul staţiei respective
(Agerpres) şi da în folosinţă în acest an lor şi a celor de finisaj. Pe însă în faptul că pentru a în­ nu s-au luat cele mai corespun­
255 apartamente şi să înceapă măsura executării lucrărilor de lătura defecţiunea macaralei nu
lucrările în continuare la încă „roşu" s-au început tencuielile s-au luat măsuri urgente re- zătoare măsuri ca ea să func­
şase blocuri. Totodată la înce­ interioare şi instalaţiile de încăl­ curgîndu-se doar la adrese şi
putul anului constructorii şi-au zire, apă şi canal. telefoane. Tot din cauza proas­ ţioneze la întreaga capacitate şi
luat un angajament de a da pes­ tei funcţionări a macaralei şi lu­
te sarcinile de plan încă 40 de In vederea desfăşurării unei crările la blocul 7 sînt rămase continuu.
mai susţinute munci politice în mult în urmă. După grafic tre­
apartamente semifinisate. cadrul şantierului, s-a luat mă­ buia să se lucreze la ultimul ni­ Deficienţele amintite, care au
sura pe linie de organizaţie de vel de zidărie, or, acum se lu- frînat munca din şantier, sînt
Fără îndoială că sarcinile sînt partid de a se forma trei grupe
de partid, pe loturi. De aseme­ crează de-abia la etajul II. Aici cunoscute de conducerea şantie­
mari, iar angajamentul asumat nea s-a pus un accent mai marc macaraua a stat o săptămână fă­
pe agitaţia vizuală. Ea populari­ ră cablu de forţă ca apoi din rului. Ele au fost dezbătute în
deosebit de mobilizator. Pentru lipsa unei reţele electrice de ali­
zează angajamentele constructo­ mentare corespunzătoare să se consfătuirile de producţie. Dar
îndeplinirea lor, conducerea şan­ rilor şi-i mobilizează la îndepli­ înregistreze multe stagnări. La
tierului sub în­ nirea lor. acelaşi bloc se observă o lipsă pentru remedierea lor s-a făcut
de coordonare a lucrărilor de
drumarea orga­ Toate acestea au făcut ca dulgherie cu cele de zidărie. In puţin. Conducerea şantierului şi
multe din lucrările de aici să se prezent lipsesc dulgherii care să
nizaţiei de bază desfăşoare în bune condiţiuni, să monteze cofrajul pentru grinzi şi comitetul sindicatului se ocupă
se înregistreze un ritm bun de centură. slab de rezolva­
a luat o serie de muncă, iar calitatea să facă
progrese. In cadnd şantierului se mani­ rea propunerilor
măsuri care să festă o slabă coordonare a lu­
Analizînd însă stadiul actual crărilor. Astfel, la blocurile 10 şi făcute de conJ
asigure un ritm al lucrărilor faţă de posibilită­ 11 s-a montat o macara „Pio­
corespunzător de lucru şi să ţile şantierului şi raportîndu-lc nier" de mică capacitate care nu structori. Este şi
conducă la continua îmbunătăţi­ la angajamentele luate se con­ face faţă nevoilor, în timp ce la
re a calităţii lucrărilor. Aşa de stată că nu s-a făcut totul, că construcţia P.C.I. s-a montat o normal să fie aşa
nu s-a atins nivelul scontat. Şi macara de o capacitate mult prea
La exploatarea minieră din Vulcan, în primul trimestru al anului cu­ pildă, la indicaţia organizaţiei de aceasta pentru că în activitatea mare pentru lucrările ce le are atîta vreme cît
şantierului şi-au făcut loc încă o de făcut. Slab sînt coordonate pregătirea consfătuirilor de pro­
rent, s-au prezentat la cabinetul tehnic 14 inovaţii dintre care, pînă în pre­ partid, s-a stabilit ca echipele serie de deficienţe de organizare, lucrările şi între echipele de zi- ducţie lasă de dorit. Aceasta şi
pentru că nu s-au folosit din plin dari-tencuitori şi instalatori. La pentru că tovarăşii din conduce­
zent, au fost aplicate 6. şi brigăzile de constructori să toate rezervele interne. Să luăm blocurile 13,14 după ce s-au exe­ rea şantierului, mai ales inginerul
de pildă lucrările la blocurile 13, cutat tencuielile şi chiar gletul şef al şantierului tov. T. Filimon,
Inovaţiile puse in aplicare aduc economii antecalculate în valoare de fie permanentizate pe obiective. 14 şi mai ales 12. Ele sînt ră­ nu are o legătură strînsă cu locu­
mase în urmă. Cauza ? Timp de rile de muncă, vine rar pe la ele,
29.739 lei. Astfel, brigada lui Ioan Ghenea mai bine de trei săptămîni ma­ stînd mai mult în birou unde re­
zolvă lucruri puţin importante.
In fo to : Tovarăşii Ştefan DuMuc, maistru, Eugen Nistor. lăcătuş, şi a preluat în acord global lucră­ Din această cauză îndrumarea
tehnică este slabă.
Viorel Paşca, lăcătuş, care se numără printre cei mai activi inovatori, slu- rile de zidărie şi tencuieli de la
Pentru faptul că se mai ma­
UitpiS Ie ’cabinetul (gftntpj Epţo .: I. TEREK blocul 14, cea a tov. Ştefan Sem- nifestă încă deficienţe în mun­
ca şantierului o vină îi revine
ciuc cele de la blocul 13, cea şi organizaţiei de bază. Ea nu a
avut preocupare mai susţinută
a lui I. Roşitoru la blocul 7 şi pentru întărirea răspunderii per­
sonale a fiecărui constructor.
altele.
Toate acestea demonstrează
In acelaşi timp s-au întocmit că în cadrul şantierului sînt în­
i la fiecare bloc în parte grafice că posibilităţi largi de îmbună­
calendaristice, în care s-a pre­ tăţire continuă a muncii.
văzut stadiul fizic şi volumul IOAN PETRAŞCU
de lucrări ce trebuia efectuat activist al Comitetului orăşenesc
săptămînal. Graficele sînt o oglin­ de partid Deva
dă fidelă a întregii activităţi a
şantierului.
^ Tot pentru a grăbi ritmul de