Page 30 - 1963-05
P. 30
PAG 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2604
currcocnessros
- Şarja de otel ---- LITERA RA Primăvara
Veghind cuptoru-ncins, c a pe-un tezaur, Tov. GHIŢOIU I. MARIN (Orăştie). A venit azi primăvara
stăpîni pe flăcări, şi mai lari ca ele, In poezia trimisă redacţiei, intitulată Să ne primenească ţara.
pe jghiaburi clipocind d e stele, „Aurora“, v-ati propus să arătaţi prin Cu penel muiat în zori
scot oţelarii şipote de a ur. mijlocirea versurilor căile neasemuit Pe cîmpii pictează flo r i;
de luminoase deschise omenirii de Cuşma de omăt pe munţi,
Dogorile, ca jarul ard în piele, istoricele salve ale Crucişătorului Ea o saltă de pe frunţi,
dar nu-1 clintesc pe oţel arul-faur. „Aurora“, viaţa demnă, fericită pe Şi întinde mari covoare
Pe frunte, mai de preţ c a orice laur, care o duc popoarele ce au păşit pe De verdeaţă la izvoare.
sudoarea pune diamante grele. aceste căi, popoarele ţărilor socialiste Iar copiii, cu alai,
iubitoare de pace. Nu aţi reuşit însă Zburdă-n soare peste plai.
...Sub jerbele de ploaie siderală, pe deplin acest lucru. Folosiţi in ver
o nouă şarjă îşi detună-n hală surile dv. unele expresii uzate (Doar O fărîmă, atîtica, Regizorul Gyfirgy Palâsthy este cunoscut publicului nostru din filmul „Alba Regia"
cascada fulgerelor de o ţel spre apus mai plutesc norii / Şi glas E furnica.
purtînd, în clocotul de mii de grade, de ciori croncănitoare), uneori ale Dar e tare gospodină. unde figurează ca autor al scenariului şi coregizor. In filmul „Toată lumea e nevinovată“,
avîntul care naşte noi b alade, geţi imagini neadecvate ideii (Copiii De cum zorii se lumină
sub roşul steag al unicu Iui ţel. vremii au început zidirea / Palatului Hrană de pe cîmp adună regizorul dovedeşt e că ştie să realizeze situaţii 1ncord ate şi să mînuiască în acelaşi timp
măiestru pe pămînt), aveţi multe scă Pîn’dă soarele s-apună.
CALIN NICOARA pări de rimă. Şi de-o fi iarna geroasă, cu dibăcie şi arma satirei şi a umorului.
cercul literar „Flacăra“ Fumicuţei nici că-i pasă. Filmul, îtttr-o s enie de secvenţe pline de nepxevăz ut/ relatează cum, ou ajutorul unul
Cu mai multă muncă pe fiecare
Hunedoara vers, pentru şlefuirea fiecărui cuvint, G H IC IT O R I grup de cetăţeni, organele de miliţie dau de urmele u nei bande de spărgători care a pră
căutînd cu atentie haina artistică
F u rn a lu l siou cea mai potrivită ideii pe care do Pe sub soare,
riţi s-o transmiteţi, veţi izbuti cu- Călătoare,
Zidire cu contur masiv de-oţel, rind să publicaţi. Dovadă în acest Zboară-o floare.
Pe soclu de lumină ridicată. sens slnt o serie de versuri izbutite Cine-i oare ?
In trunchiul ei giga nt am încrustat ale poeziei.
Geometria vremii-n flăcărată. (fluturaşul)
Tov. IOAN BORDEANU (Lonea). Cu sprîncene
In universul termic din cuptor, Poezia dumneavoastră „Cuvîntul pa De poiene,
In undele metalice, albastre ce“ are unele versuri ce reuşesc să Cu cosiţe
Svîcneşte-al inimilor grav ecou — transmită cititorului mesajul puter De mlădiţe
Imensul puls al inimilor noastre. nic al luptei pentru pace. Reţinem Şi cu flori la cingătoare
tn acest sens prima strofă: „/Ce pu A sosit în toată ţara
I. DRAGĂNESCU ternic e cuvîntul a ce sta : Pace !/ ros O fetiţă. Cine-i oare ?
cernii literar „Flacăra"
tit de omul simplu, de rînd, / Deve (primăvara)
Hunedoara nit cu vremea singuru-i gîud / La
auzul căruia tunul greu tace 1“.
dat un magazin de bijuterii.
Dar în restul poeziei n-ati reuşit In fotograiie: Scenă din filmul „Toată lumea e ne vinovată“, o producţie a studiourilor
să creaţi versuri Ia fel de mobiliza
toare, imagini artistice din oare să din R.P. Ungară. %v 1
se desprindă acelaşi mesaj. In nnele
strofe aveţi idei contradictorii. Aşa Folclor hunedorean
sint strofele a doua şi a treia. De
asemenea, uneori folosiţi comparaţii Tot mai mîndră-i
nu tocmai izbutite care crează confu
zii. Vă sfătuim să citiţi mai mult ver ţara mea
surile poeţilor noştri contemporani
scrise pe teme asemănătoare, să cău Astăzi scumpa noastră ţară
taţi cuvintele cele mai expresive pen E-o frumoasă primăvară;
tru a crea imagini artistice emoţio Astăzi ţara mea sub soare
nante şi convingătoare. E-o grădină-nfloritoare.
Tov. ILUCA PETRU (Hunedoara], Frunză verde şi-o lalea
Ati încercat să transpuneti in versuri Tot mai mîndră-i ţara mea
sentimentul de revoltă împotriva ce Şi mi-i dragă şi-o iubesc
lor oare l-au asasinat pe Julian Gri- Că-i a celor ce muncesc.
mau. Poezia dumneavoastră însă nu
emoţionează, e lipsită de imagini (auzită de la Bunea Romulus,
poetice / Nu au voit călăii, să iii în din Orăştie).
libertate / Căci au văzut în tine, o
luminoasă stea / Ce sub a tale raze Strigături
ei nu vor exista / De aceea iară milă,
ie-au condamnat la moarte/. Alte Zi-i măi ceteraş din strune
Peste ţară să răsune
ori folosiţi termeni im proprii: (Za Că, ni-i traiul luminat
Şi ogoru-mbelşugat.
darnic Ie-a fost munca, câd n-au
(auzită de la Petrice Nicolae
putut să iacă / Ca să-ţi astupe gura din salul Cioclovina)
GÄP, DE FATA.- Sculptură dc PAUL EUGEN dectt prin împuşcare/, termeni care Echipa de dansuri a căminului cultural din Pianul de Sus, raionul Sebeş, la {ara comu Frunză verde de trifoi
nală a celui de-al V11-lea concurs al artiştilor am atori, a ocupat un loc de frunte. Faină-i viaţa pe la noi;
diminuează ideea poeziei. încercaţi Cu ogor lingă ogor
IN FO TO G RA FIE: Aspect din timpul unui dans. Azi ni-i munca tot cu spor.
să refaceti poezia. Căutaţi să creaţi Partidul să ne trăiască,
Viaţa noastră să înflorească!
imagini artistice care să transmită
(auzită în comuna Dobra, ra
cititorului ideea despre care v-aţi pro
ionul Ilia)
pus să vorbiţi în versuri.
Z i mohorită de decembrie. 1944. au mai rămas decit vreo 5-500 de la confecţionarea de plăci de baracă, Ucrainei Subcarpatice, evacuaţi din di rece „gata" 'de drum. Câinii lup 15- circulau iarăşi numai pe 'dinafara „SS“-işlii s-au înfuriai şi an dese
Burniţa deasă ca pînză î\i aco oameni, ajunşi numai piele şi oase. inlr-un moment dat, cînd nu mai p u ferite lagăre. Irau furioşi. Se auzeau rafale da au curţii. Odihna ne-a întărit parcă ni chis acum foc de pistol automat asue
perea vederea. Totul era ud şi rece. tea fa ce altceva, strecura pungi cu tomat. A „fost pus la punct“ unul „in- ţel; nu ne mai dureau picioarele pli pra form afiei compacte. Rânduri în
Zgribuliţi de frig şi sleiţi de foame, In „K.Z,“ Buntzlau am regăsit ace ploşnife în plăcile de baracă, pe care Oameni noi, ştiri mai multe. Unele d is c ip lin a t “. ne de băşici şi răni. Mâneam pe furiş tregi s-au prăbuşit în sânge. DinIr-a
ne ridicam cu greu picioarele din laşi regim dc exterminare, ca în Ans- le îmbarcau în vagoane pentru front. mai îmbucurătoare, altele alarmante. S-a sfeclă de zahăr şi ne ustura tare gîtul, dată coloana s-a spart şi s-a creat o
fleşcăiala adm că a şoselei desfundate chvilz sau Birkenau. Munca grea dc (Astăzi, cînd mi-aduc aminte, acţiu răspândit zvonul că fasciştii nu lasă în S i ultimele rânduri ale coloanei au dar era hrănitoare şi ne înviora. văhnăşeală, de nu mai ştiai unde să
de vehicule grele. Urmele de roti şi 15-16 ore p e zi, tratament draconic, nea aceasta mi se pare hazlie, dar urma lor hăftlingi în viaţă. Unde mai părăsit şirul de stîlpi cu sîirma alergi. Cîţiva nc-am culcat la pământ
şenile formau gropi şi şanţuri adinei cu o alimentaţie cit se poate de şu lotuşi — credepi-mă — ca a fost ris au timp suficient îi evacuează, unde ghimpată a lagărului. Traversam cen Din podul şurii se putea vedea bine în noroi, făcând pe împuşcaţii.
pline da apă, prin care treceam a bredă : dimineaţa 150 gr. de pîine cu cantă şi a avut un înţeles foarte se nu-i pot evacua îi împuşcă pe top. trul orăşelului Buntzlau. Atunci r:e-am comuna. Populaţia era gata de evacua
unsprezecea zi de la evacuarea K.Z.1- 20 gr. dc margarina, la prîtiz o supă rios). Sabotajul a luat jrroportn mai Mai tîrziu zvonul s-a adeverit. Cău dat seama că ne-au ataşat de alic re. Au fost aşezate cuiburi de mitra La împuşcături şi ţipete a apărut
uliei Biintzlau. Bocancii de pînză cu cu ceva fiertură d e diferite zarzava mari spre sfârşitul anului 1944. cînd tam să combatem zvonurile demorali coloane şi mai mari. venite dinspre lieră în diferite colţuri de stradă. comandantul, şi luând la cunoştinţă că
talpă de lemn împiedicau mersul nor turi, amestecate cu un fel de tărîfă. din lipsă de maiştri suficienţi, în in zatoare şi să ne îmbărbătăm, arătând răsărit. Se săpau şanţuri de apărare. Apăra „ne-am răsculat“, a ordonat îndată
mal ; trebuia să-li ridici picioarele din iar seara o altă supă. că vom scăpa şi vom fi eliberaţi. Săgeata galbenă cu margini negre rea locală form ată din „S.A."* se pre sancţionarea „vinovaţilor". Am fo
genunchi, spre a nu te poticni. Căde teriorul locurilor de muncă suprave a indicatorului de pe şosea arăta „Spre gătea de luptă. Simţeam că sovieticii din nou aliniaţi Ia repezeală şi
rea din coloană se solda cu un glonte Lagerfuhrcrul3 Gărlner ne-a prezen gherea şi-a pierdut intensitatea. Ris Spre sfârşitul lunii noiembrie 1941 G örlitz“ . se apropie şi că şubreda apărare nu pluton întreg de „SSn-işli zmulgea
trimis de cel mai apropiat element dc tat din prima zi situaţia: ...„de aci cul era foarte mare. împuşcarea in la Buntzlau fasciştii au devenit ner va rezista. Gălăgia frontului se apro din rândurile noastre pe ciţi putea şi
pază ,.SS“. sau în cel mai h m caz cu nu veţi putea ieşi numai pe acolo“... ceafă, — speţă de asasinat frractical voşi, Se intensificase alarma aeriană ; 7 oaia ziua eram in mişcare. Spre pia tot mai mult. îi împingea spre zidul grajdului din
cileva muşcături pe fată. d i n i i lup. arăta sus la un horn. Se înţelegea că de „S.ST-işti— le aştepta. Unii dintre sirenele urlau zi şi noapte. Se ştia că seară am ajuns la vreo ÎS km. de faţă, muie îi executa prin împuşcare
înrăifi şi aţâţaţi mereu împotriva liiift- numai prin hornul crematoriului. tineri au fost foarte curajoşi şi inge împrejur se bombardează. Din depăr fostul nostru lagăr. Avansam greu din A treia zi de la sosirea noastră în
lingilor", lălrau gălăgioşi, aştcplîn- nioşi în acţiune. Kolan A dalbert (zis tare se auzeau bubuituri de lunuri, au cauza priorităţii trupelor de fascişti, care comună, un grup dc hăftlingi am ho Tânărul Zapak Uladimir s-a '.muls,
du-şi prada nervoşi. Dc mult nu se Fală dc situaţia extrem de grea prin de noi Beţii) electrician, originar din apărut trupe de nemţi în retragere d e se retrăgeau în aceeaşi direcţie. A stfel — tărât, să ne ascundem în grajduri, din mâinile călăilor „SS“ şi s-a întors
m ai cunoştea altă sancţiune decit îm care am trecut, moralul nostru a fost Saht Mare — împuşcat in drum spre zordonată. Intr-un moment dat. curgeri deşi ne întorceau cu fufa spre cîmp poduri, în paie şi să rămânem în co spre coloană. Un plutonier s-a repe
puşcarea. Teama continuă dc răscoa lotuşi mult ridicai. Ştiam cu topii, că Bcrgen-Belsen — • strecura conducte lotul spre apus. — aveam ocazia, oarecum, să ne con mună aşteptând acolo eliberarea. De zit asupra lui, ca o fiară, i-a scos
lă transformase lanţul de escortă momentan nemţii au nevoie d e noi şi electrice, pregătite de el în aşa fel, ca vingem dc situaţia extrem de proastă Ia plecarea din Buntzlau nu s-a mai
„SS“ — gradaţi şi ofiţeri —r intr-n de aceea ne-au adus din Auschvitz in după montare să se întrerupă: Slalzky Simţeam că se apropie deznodămin- in care se găsea soldatul „Marelui făcut a p e l; dc zile întregi morţii nu ochii cu im stilet şi l-a iîrît numai
bandă mare de asasini, de o feroci Bimtzlau. A telierele de reparai tancuri, losef, lăcătuş — originar din Katovitz tul. Eram tăcuţi. Ne uitam unul Ia Reich“ al lui A dolf Hitler. au mai fost luaţi în seamă şi astfel
tate rară. uzina de fabricat piese de avioane şi — ars în crematoriul din Nordhaiisen altul, parcă aştcplînd răspuns lu un speram in scăpare. prin lovituri şi împunsături până la
construcţiile începute nu aveau braţe — risipea plăcile dimensionate de dur uriaş semn de în trebare: ce se va Precum s-a auzit mai tîrziu, oraşul
Ca o omidă uriaşă, cu mii de picioare, de muncă. Se strecurau în' lagăr ştiri aluminiu destinate pieselor de avioa întâmpla cu noi ? ’/... vom supravieţui Biintzlau a. fost eliberat a doua zi de 7 oală noaptea nu am dormit de zid, unde l-a executat prin mai mul
sură şi aburindă dc sudoarea trupu privitoare !a marile victorii repurtate ne. Făcea acest lucru cu oliţa dibă nare ? 1 la plecarea noastră. Sovieticii au in emoţionaţi ce eram. Ascultam bubui
rilor, coloana înainta greoi pe şo de armata sovietică. cie şi curaj incit le uimea. Parcă nu trat după un scurt duci de artilerie. tul prelung al tunurilor grele. te focuri de pistolet.
seaua nesfîrşită. Cadavrele în haine cunoştea teamă de loc. Zapak Vladi Au apărut avioane sovietice în re Eram foarte amărâţi că nu am pulul Măcelul a mai durat câtva timp. Du
vărgate, de o parte şi de alta a şo Ştirile acestea — care ajungeau cu mir — originar din Varşovia — stre cunoaştere. Au aruncat câteva bombe rămâne acolo. Rafia dc mâncare a Spre 3-4 dimineaţa Jurelt Duinsky
selei ne indicau că nu sîntem primo foarte multă greutate la noi — aveau cura alice de plumb în conductele dc incendiare asupra uzinei de repara „ţinui“ în loc de trei, patru zile. A — originar din oraşul L em berg; tinăr pă aceea comandantul a ordonat,
coloană care a trecui pe aci. Capul un efect de neînchipuit. N e fortificau lubrefianfi ale carelor de luptă. Acest ţii. Uzina s-a aprins şi ardea cu flă patra zi seara am mai primii cile 3 foarte inteligent — a venit la fiecare strângerea şi îngroparea morţilor. Ciţi
coloanei se contopea cu zarea închisă ca cea mai concentrată vitamină. Ima tinăr înalt, frumos, cu o privire bla cări. luminând cerul. Antiaeriana nu cartofi, iar a cincea zi dimincafa aRi şi ne-a comunicai că trebuie să amâ au fost ucişi acolo, nu se ştie, dar
de ceata lăptoasă. ginaţia le mai completa, le mai înfru jină, a fost. ucis bestial la Florsdorf. mai funcţiona. Nu s-au luat nici ma 4. Ziua mergeam, iar noaptea, adunaţi năm evadarea, pentru că în dosul am pierdut pe foarte multi în ."'ia
museţa. Se răspândeau din gură în Daun Stephan, mecanic auto, originar luri de stingere a incendiului. intr-un loc deschis şi formând careu curţii nemţii an construit întăritiiri, aceea. Gropi adinei au fost săpate în
Răpăitul pistoalelor automate, poc gură, cu marc viteză. din Köln, a supraveţirit 10 ani în di împrejurul nostru, ne lăsau să ne că aici se vor da lupte şi vom arde fota curţii. Acolo zac şi astăzi ose
nituri dese de carabină, comenzi ferite lagăre. A ajuns încă prin 1934 In noaptea de 1 spre 2 decembrie „odihnim“ câteva orc. N e culcam unul ca şoarecii sau vom ajunge pe mina
scurte, înjurături furioase, lătrat de Speram cu topii că vom rezista in lagăr, împreună cu tatăl său, pe 1944 s-a dat alarma în „K.Z.“. Până peste altul în noroi. De oboseală ador „ S A .“-ului, care nu ne va cruţa. mintele celor ucişi la Florsdorf...
d in e, ţipete disparate, iar din depăr până la eliberare şi în condiţiile ace care l-a pierdut în Dachaii. S-a specia să ne dezmeticim, am fost înconjuraţi meam. aşa uzi şi îngheţaţi cum eram. Nc-am convins, că prilejul, intr-ade
tare eroul prelung de bubuit de tu lea extrem dc grele. In această pri lizat în distrugerea sculelor şi a p ie de „SS“-işli. Spre orele 3 a apărut Mulţi nu s-au mai trezit niciodată. văr, nu e cel mai potrivit şi deocam ic
nuri. alcătuiau simfonia lugubră, care vinţă făceam eforturi enorme. N e îm selor de maşini unelte. A fost ars în lagerfuhrerul cu alţi ofiţeri necunos Alţii, pierzîndu-şi puterile în mers, dată am renunţai.
ne acompania în mers şi de care nu bărbătam reciproc şi ne ajutam. Nr ..K.Z.“ N ordhausen; şi mulţi alţi ti cuţi. Se ordonase apelai. Vreo câţiva se naniiau, cădeau din coloană - şi llă încolonare, alt apel...
puteam scăpa : ne obseda mereu... ascundeam răn ile: ne ascundeam bo hăftlingi adormiseră înlr-o baraca erau împuşcaţi, spintecaţi de dini. Unele grupe s-au holărit lotuşi să ...Ploaia <ece dc decem brie ne
lile, spre a nu fi selecţionaţi pentru neri, adevăraţi eroi, care au rămas rămână. uda piuă <la piele. Coloana avansa
ic gazare. necunoscuţi, dar pe care îi văd parcă dosnică a bucătăriilor şi nu au ieşit Zilele treceau foarte încet, iar noi şerpuind. încet, printre dealurile în
H n mai 1944 am ajuns, cu un nu şi astăzi în coloana, nesfîrşită a mor pentru apel. Au fost împuşcaţi pe loc ne împuţinam vertiginos. Mâncarea dc A patra zi, dimineaţa, s-a 'dat alar tinsa ale Silcziei, acompaniată dc o-
De la începui am căutat cu toţii să ţii... şi îngropafi la repezeală. Au sosit în cartofi — numai — şi apa infectă ma pentru apel şi s-a împărţit raţia bişnuita com andă: „Direcţia Nord-
măr de 2.500 de tineri, sănă ne împrietenim cu veteranii lagăru dată „SS“-işti cu câini lup dresaţi şi s-an şi-au făcut efectul. A început diareca de cartofi de plecare. V est“...
toşi. selecţionaţi pentru muncă grea lui, care aveau multă experienţă. îm T oamna anului 1944. Din efecti aliniat d e-a lungul şoselei. Dc aici am şi apoi dezinlcria. M ortalitatea a d e
in JK .Z T Buntzlau, filială a- lagăru preună sabotam repararea tancurilor, v ele noastre nu au mai rămas dedus că vor să ne evacueze. Când s-au venit din ce în ce mai mare. Ofiţerii „SS“ au observat că sin- ic
lui „Gros-Rosen“. aparţinând dc re astupam ţevile de lubrefianfi, tăiam decît vreo 55-60 la sulă. restul au împărţit raţiile d e mâncare p e trei zi tem parca prea puţini. Nu era greu
ţeaua vestitului lagăr de exterminare conductele electrice, distrugeam ma pierit. Au mai fost aduse efective noi le, convingerea noastră în evacuare Aşa am ajuns a unsprezecea zi sea de ghicit ce s-a întâmplat. Povestea aceasta, tristă dar
Auschvitz. Am fost aduşi şi noi din terialele şi sculele ; le risipeam în fel din alte lagăre, desfiinţate din cauza s-a întărit, . dar siguri nu eram nici ra intr-o comună mai mare şi anu adevărată, pe care o descriu
Auschvitz, spre a completa efectivul şi rin '' mutării permanente a frontului dinspre acum. me, în Florsdorf. După semne, s-a Am fost încolonaţi înlr-o parte mai cu, fostul hăftling nu s-a
„epuizat". Din cei 4.500 de (incri cehi răsărit spre apus. A stfel au sosit la plănuit a ne fine cîleva zile spre a liberă a curţii, înconjuraţi cu pază, început aci — precum aţi vă
şi polonezi — vechiul efectiv — mi U n re grupe aveau posibilitate să Bimtzlau. mulţi ardeleni din părţile Fasciştii făceau uneori diferite „fi ne recu leg e; „SS ‘-iştii vroiau să sc apoi vreo 30-40 de sergenfi şi ofi zut — şi nici nu s-a terminat
facă m ai mult. altele mai puţin. Dar guri“ sfrre a ne duce în eroare, spre odihnească. ţeri „SS“ au şi început „vânătoarea“ aci. Pînă la „K.Z.“ Bergcn-
-1) 'Lagăr de concentrare nazist fă ră acţiune nu putea trăi nimeni Clujului, Bihorului, Martzmuraşului, a ne abale atenţia de la adevăratele după cei ascunşi. Mulţi au fost îm Belscn, unde nc-au purtat fas
dintre noi. lor planuri. .Ne-au evacuat. Sperau — Ne-au minat într-o uriaşă curte puşcaţi p e loc, în culcuş, unde i-au ciştii, drumul a fost foarte
*1 Deţinut în lagăr „K.Z/'i 4p .!Huit # . !?fe* tarüpdiMt aşa se vede — să mai stoarcă ceva boierească. înconjurată de ziduri înal găsit. Cîinii lup au început să târas lung. Din toată coloana eva
O grupă dc hăftlingi, care a lucru1 vlagă din noi. Nu aveau braţe dc te. hi curte se găseau şire de paie. că prin gunoiul curţii cadavrele celor cuată în noaptea dc 1 spre 2
şuri mari, încărcate cu sfeclă de za împuşcaţi. S-a creat o zarvă m ate. O decembrie 1944 din „K.Z."
*), Comandant de lagăr. muncă. Au primii ordin să ne trimită hăr, cotefe ele porci şi păsări, g raj parte 'din cei ascunşi, căutînd să sca Biintzlau, am supravieţuit doar
duri goale, unelte agricole şi foarte pe 'de m oartea sigură cc-i aştepta, în- 24.
spre nord. « mult gunoi. N e-am culcat in paie. tr-un iureş s-au repezit la coloane spre
Paiele erau umede dar ne-am simţit a se amesteca, spre a scăpa astfel 'de — 18 ani şi ceva au trecut
Escorta era dublată. Feste lot ţevi foarte bine. urmărire. de atunci...
de arme automate se îndreptau asupra Am 't*H tăiaţi, fa &&*.• *) „STi." 1 trupe alcătuite din Rîndurile acestea le închin
vîrstniri, ţinute în spatele fron- mcanţudei tovarăşilor mei că
nenorocitului de hăftling, care, echi zuţi în acele zile groaznice. Nu
i-am uitat şi nu-i voi uita.
p a t “ in nişte ţoale de pînză vărgată, niciodată.
fără cămaşă p e dedesubt, in buzuna
re cu 300 gr. de pîine şi vreo 150 gr. E. BAN
'de eţflttifc ¦TM.f.ts fa PJ&Aa d e& ă p
