Page 31 - 1963-05

Nr. 2604
Form© eficace
de educare com unistă
a tineretului
împreună cu ceilalţi muncitori,
tinerii din secţia a IlI-a metalur­
gică de la fabrica chimică din
Orăştie desfăşoară larg întrece­
rea socialistă, participă la mişca­
rea de inovaţii şi la diferite ac­
ţiuni obşteşti. Din cei peste 200
de tineri am putea da numeroa­
se exemple de conştiinciozitate,
perseverenţă, dragoste pentru me­
serie. Strungarul loan Ioaneş şi-a
cîştigat stima şi aprecierea între­
gii secţii. întotdeauna el îşi de­
păşeşte sarcinile de plan, piesele
ce le execută sînt de o bună ca­
litate. In timpul său liber citeş­
te cărţi politice, beletristice, vi­
zionează filme, spectacole, sau
participă la acţiunile patriotice
iniţiate de organizaţia U.T.M. Fa­
ţă de cei vîrstnici are o atitu­
dine de respect, ascultă de sfatu­
rile şi îndrumările lor. Asemenea
lui sînt şi tinerii Remus Prodan,
Elena Voicu, Victor Ciceu, Şte­
fan Baicoană şi mulţi alţii.
Printre tinerii din secţia noas­
tră sînt însă şi unii tineri care
în producţie sau în societate dau
dovadă de indisciplină, au o ati­
tudine nejustă faţă de tovarăşii
lor de muncă şi de cei vîrstnici.
Organizaţia U.T.M., îndrumată
de organizaţia de partid, desfă­
şoară în rîndul tineretului o
muncă de educaţie permanentă
folosind în acest scop forme va­
riate: ajutorul acordat de către
cei mai buni utemişti fiecărui tî-
năr în parte, atragerea tuturor
tinerilor Ia acţiunile patriotice,
vizionarea în colectiv a unor fil­
me si spectacole, organizarea de
acţiuni cultural-educative în tim­
pul liber etc. __ .
Despre tinerii loan Gagiu şi
Patriciu Nastea nu se putea spu­
ne că sînt în urma celorlalţi
strungari. Nu se putea face însă
aceeaşi remarcă privind compor­
tarea lor în societate. Ţinuta lor
necorespunzătoare era dezapro­
bată de ceilalţi muncitori. _ Au
stat de vorbă cu aceşti tineri to­
varăşi de-ai lor cum sînt Mihai
Popa, loan Ioaneş, Grigore Ne­
grea. Ei le-au explicat^ ce com­
portare trebuie să aibă un ute-
mist în societate, că pentru aceas­
ta nu ajunge numai să nu rebu-
teze o piesă, ci trebuie să aiba
o conştiinţă înaintată, să ştie sa
folosească chibzuit timpul liber
de care dispune. Au fost
chemaţi şi m faţa comitetului
U.T.M. Sfaturile, îndrumările to- U.T.M,, secţia a Hl-a, fabrica chimică acest prilej, ei au vizitat ora­
vărăşeşti erau privite cu uşurinţa
Se înfăptuiesc propunerile cetăţenilor
De fiecare dată cînd deputaţii
în sfaturile populare organizea­
ză întîlniri cu cetăţenii, aceştia
discută despre diferitele aspecte
ale bunei gospodăriri din comuna
sau oraşul lor. In campaniile
electorale mai ales, cetăţenii fac
bilanţul realizărilor obţinute şi
vin totodată cu noi propuneri
de acţiuni gospodăreşti-edilitare.
Totodată ei îşi manifestă dorinţa
ca prin muncă patriotică şi con­
tribuţie voluntară să participe la
înfăptuirea propriilor propuneri,
înfăptuirea propunerilor a mobi­
lizat de fiecare dată mase largi
de cetăţeni. In felul acesta a spo­
rit încrederea cetăţenilor în depu­
taţii aleşi de ei, în organele locale înfăptuite amintim plantarea de
ale puterii de stat.
Şi pe raza oraşului regional
Deva sfaturile populare au acor­
dat o deosebită atenţie înfăptuirii
propunerilor făcute de cetăţeni.
Se pot enumera în acest sens
numeroase realizări. Aşa de pildă,
cetăţenii satului Petreni au pro­
pus cu prilejul alegerilor din
anul 1961 să se construiască peste
rîul Strei un pod de beton. Pro­
punerea a fosf. analizată cu aten­
ţie şi Sfatul popular regional a
alocat fondurile necesare. Acum
peste rîul Strei s-a construit !un
pod din beton. Tot ca urmare a
propunerilor făcute de cetăţeni,
cu sprijinul sfaturilor populare şi
contribuţia locuitorilor, pe raza
comunei Băcia s-au construit
cîteva cămine culturale, s-a ex­
tins reţeaua electrică şi de radio-
ficare. In comuna Cristur s-a
construit un cămin cultural, un
magazin universal. Lucrări ase­
mănătoare s-au făcut în toate co­
munele de pe raza oraşului.
Alegerile de deputaţi din luna
martie a.c. au constituit prilej de
a face noi propuneri privind tot
mai buna gospodărire a comune­
lor şi oraşelor de subordonare
raională. Cu prilejul întîînirilor
cu deputaţii, cetăţenii au făcut
144 propuneri pentru rezolvarea
unor probleme de interes obştesc.
în sprijinul campaniei
agricole
Comitetul de redacţie al cen­
trului de radioficare din comuna
Vinţul de Jos, raionul A lbas-a
străduit ca emisiunile locale să vi­
nă, prin temele tratate, în spri­
jinul campaniei agricole de pri­
măvară, să mobilizeze colecti­
viştii Ia o muncă susţinută, rod­
nică. Pentru aceasta au fost ini­
ţiate rubricile „La ordinea zi-
iei", „Experienţa noastră", „Din
activitatea femeilor" şi „Tinerii
comunei" în cadrul cărora au
fost expuse materiale de schimb
de experienţă, s-au făcut infor­
mări asupra mersului lucrărilor
din campania agricolă, s-au
popularizat fruntaşii gospodăriei
colective şi metodele lor de
mtmcă etc.
MARIA VESA
*mmăS8$
de cei doi tineri. Ei continuau să
se poarte tot aşa ca înainte.
Ne-am sfătuit atunci cu tov. Va-
sile Horia, secretarul organizaţiei
de partid. Am primit indicaţia
să-i punem în discuţia adunării
generale a organizaţiei U.T.M.,
să facem o opinie de masă îm­
potriva comportării lor. Refera­
tul a lost pregătit bine, din timp.
La discuţii s-au înscris mulţi
utemişti, tovarăşi de-ai lor de
muncă. In mod principial, ei le-au
arătat lipsurile ce-i caracterizea­
ză. A fost aspră critica făcută de
Mihai Popa, I. Ioaneş şi ceilalţi
tineri. Pentru prima dată I. Ga­
giu şi N. Patriciu şi-au plecat
capetele. Le era ruşine să-i mai
privească în ochi pe tovarăşii lor
de muncă. Despre comportarea
lor a vorbit şi tov. Vasile Horia,
secretara] organizaţiei de partid,
care a luat parte Ia adunare. Pe
scurt, el a arătat condiţiile grele
de muncă şi viaţă ale tinerilor
în regimurile burghezo-moşie-
reşti. Apoi a vorbit despre con­
diţiile minunate pe care le au
tinerii de azi pentru muncă, viată
şi cultură create de partid şi sta­
tul nostra democrat-popular. A-
nalizînd contribuţia care şi-o aduc
tinerii din secţia noastră Ia crea­
rea unor relaţii tovărăşeşti, prie­
teneşti între ei, la o comportare
demnă în societate, tov. Horia a
criticat cu asprime pe cei doi ti­
neri care dau un exemplu rău
celorlalţi tineri din oraş, fac de
rîs colectivul acestei secţii din
fabrică. In timpul discuţiilor mai
mulţi tineri s-au angajat că îi
vor ajuta să se debaraseze de
aceste apucături.
Au trecut mai bine de două luni
de îa această adunare. Opinia co­
lectivului, ajutorul tovărăşesc au
dat roade. Cei doi tineri şi-au
schimbat atitudinea şi comporta­
rea în societate. Acum ei sînt ade­
văraţi prieteni. împrumută unul
de la altul cărţi, merg la specta­
cole şi cinematograf, iau parte şi
la acţiunile patriotice ce le ini­
ţiază organizaţia U.T.M. In ace­
laşi timp loan Gagiu şi-a îmbună­
tăţit şi situaţia la învăţătură. Cu
alte cuvinte ei au revenit în rîn­
dul celor mai buni tineri din sec­
ţia noastră.
PETRU SEBEŞTEAN
secretar al comitetului organizaţiei
Orăştie
Propunerile au fost studiate de
comitetele executive respective şi
s-au stabilit termene şi respon­
sabilităţi de îndeplinire a lor.
Periodic, în şedinţe de comitet,
se analizează stadiul lor de reali­
zare.
In urma măsurilor luate, a
grijii şi preocupării manifestate
S FA T U R ILO R
faţă de propunerile cetăţenilor,
pînă în prezent au fost înfăptuite
o mare parte dintre ele. Merită
a fi relevată preocuparea comi­
tetului executiv al Sfatului popu­
lar comunal Rapolt,\unde din
cele 37 propuneri au şi fost în­
făptuite 11. Printre propunerile
salcîmi şi tei pe dealul din Ra-
polţel pentru a împiedica eroziu­
nea solului. Tot aici se continuă
lucrările de construcţie la noua
şcoală de & ani.
Locuitorii din satul Totia au
hotărît să electrifice satul, pro-
Drumeţind prin Ţara de sas
Regiunii aşezate in 'partea "de nord
ti ţării, răsfirată p e văile Bistriţei
şi Moldovei, p e şesurile Sucevei şi
Şiretului, oamenii n mai zic şi „Tara
’d e sus". Să străbatem împreună o
parte din acest ţinut in care mun­
tele se îmbină cu şesul şi pădurile
cu holdele aurii de grîu, unde toam­
nele sînt bogate şi iernile viforoase,
unde abundă apele minerale şi ozo-
nuL Să poposim în faţa neasemui­
telor frumuseţi pe care natura le-a
creat aici şi apoi în faţa vestigiilor
care vorbesc despre viaţa şi lupta
străbunilor,
Spre Rarăit
şi Pietrele Doamnei
Pe. şoseaua "de p e valea pinului
Izvorul Alb, serpentinele urcă şi a-
poi coboară pe valea Bistriţei pînă
dincolo de gura cheilor. Nu departe
de aici încep cărările spre caba­
na Rarău. L a o înălţime de 1653
m., spintecînd văzduhul cu crestele
lor semeţe, ne apar în toată splen­
doarea „Pietrele Doamnei", albe, sfîr-
lecate în blocuri şi turnuri, cu fo r­
me şi dimensiuni nebănuile, rosto­
golite haotic sau sfidînd semeţ bă­
laia vîntului şi a ploii. Întreg ma­
sivul Rarău este form at din „clipe“,
cum li se spune p e aici blocurilor de
calcar. Nicăieri însă ca in Pietre­
le Doamnei, forţele naturii n-au mo­
delat din aceste roci uri relief m ai
caracteristic: peşteri întunecate, pră­
păstii, crăpături adtnci unde zăpa­
da întirzie pînă fa mijlocul verii,
A’ ici,. 'Sfi 'aceste, p ietre, am . ascultai la
DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 3
jgP>3gp ------------------------ţ P E M POSTUL
Vinţul de Jos P E C O R E S P O N D E N Ţ I
------------------------1 V O LU N TA R I
S u c c e s e le ceferiştilor
Muncind cu entuziasm pentru vagoane cu tranzit a fost redu­
a obţine rezultate cit mai bune să cu 0,03 la sută. O contribu­
in întrecerea socialistă, colecti­ ţie deosebită la obţinerea aces­
tor succese au adus-o impiegaţii
vul staţiei C.F.R. din Vinţul de de mişcare Nicolae Apolzan, Spi-
Jos a înregistrat în ultima pe­ ridon Silvestru, acarii Teodor
rioadă noi succese. Astfel, nu­ Pienar, Mircea Albu, Ilie Avră-
muţ, Sabin Balosin precum şi
mai în primele şapte zile ale turele conduse de impiegaţii dc
lunii în curs, din staţia amin­ mişcare I. Almdean, I. Balsar
şi alţii.
tită au plecat cu destinaţia Si-
meria-Triaj, în pauzele de circu­ ION APOLZAN
laţie, cinci trenuri facultative, secretar al organizaţiei de bază
trenurile locale marfă au fost
formate cu supratonaj de 400 P.M.R. nr. 1 — Staţia C.F.R.
tone, iar media de staţionare la
Brigadă fruntaşă pe gospodărie
Terminînd însămînţările de început praşila I la cartofi şi
primăvară, colectiviştii au por­ sfeclă de zahăr pe suprafeţele
nit cu toate forţele pentru exe­ repartizate brigăzii, de 12 şi res­
cutarea la timp şi de bună cali­ pectiv 5 hectare.
tate a lucrărilor de întreţinere
Pe parcela de porumb a bri­
a culturilor. Organizîndu-şi mai găzii, mecanizatorii din brigada
a Vil-a de tractoare de la S.M.T.
bine munca, colectiviştii din Alba Iulia au început, zilele a-
brigada I au terminat de curînd
plivitul griului şi mazării pe cestea, praşila cu sapa rotativă.
suprafeţele planificate. Ei au ter­ DICU POMPILIU
minat, de asemenea, praşila Ja inginer agronom
bob şi floarea-soarelui şi au
La locul de muncă al colectiviştilor
In perioada muncilor agricole tiviştilor din raion şi regiune în
de primăvară, căminul cultural actuala campanie agricolă, audi­
şi biblioteca comunală au orga­ ţii colective la radio etc. De
nizat o serie de acţiuni cultural- asemenea a fost prezentată re­
educative la cîmp, la locul de cenzia cărţii „Cultura griului"
muncă al colectiviştilor. Astfel, din care apoi au fost lecturate
în orele de repaus de la plivi­ în colectiv capitolele „Lucrările
de întreţinere la grîu", „Plivi­
tul griului şi orzului, precum şi tul" şi altele.
de Ia plantatul cartofilor, s-au
făcut informări politice, lecturi MARIA BACILA
din presă privind munca colec-
bibliotecară comunală
înainte şi la ieşirea din schimb, minerii iau şi predau ne­ A G E ND A
lipsitele lămpi. <7?ad?&
In fotografie: Tov. Doina Angliei şi Maria Marcu de la
13 MAI 1963
E.M. Lupeni, distribuind lămpi minerilor. Programul I : 5,07 Polci şi ma­ gramul I ) ; 10,00 ,-f 12,00 ; .14,00 ; Făclii — cinematograful „Flacăra";
zurci ; 5,20 Emisiunea pentru 16,00; 18,00; 21,Oţ); 23,00; 0,50 , H A Ţ E G : T e iubesc viaţă — cine­
in e x c u r s ie sate ; 5,30 Muzică populară; 6,35 (programul I I ) ; 21^00. (programul m atograful „Popidar“; BRAD : B a ­
C întece; 7,10 .Muzică de estradă; III).
7.30 Sfatul medicului; 7,45 Jocuri lada husarilor — cinematograful
populare; 9,00 Tinereţea ne e (Cinema „St. roşie“ ; L O N E A : Sub cupola
dragă; 9,20 Cîntece patriotice ; albastru — cinematograful „Mine­
9,35 Solişti instrumentişti de mu­ 13 MAI 1963 rul“ ; TEIUŞ : Moara diavolului
Numeroşi oameni ai muncii ra, Cluj, Hunedoara, Deva şi zică populară; 19,00 Mici forma­ DEVA : O călătorie spre centrul — cinematograful „V. Roaită"
din Valea Jiului au îndrăgit tu­ altele. ţii de muzică uşoară; 11,05 So­ pămînlului — cinematograful „Pa­ ZLATNA : Flăcări şi flori — cine­
rismul. Ei îşi petrec timpul li­ lişti ai teatrek)i muzicale din tria“ ; Laşul '— cinematograful „F. matograful „Muncitorul“ ; ILIA :
ber vizitând diferite oraşe sau De asemenea, la sfîrşitul fie­ ta ră ; 12,30 Cintece de dragoste Sîrbu“ ; María Candelaria — cine-, Duelul n-a avut loc — cinemato­
locuri pitoreşti din ţară. Astfel, cărei săptămîni, pot fi întîlniţi şi jocuri populare; 13,10 Muzică malograful ,,Grădina de vară“ ; graful „GJi. D oja“ ; APOLDUL
de la începutul anului şi pînă în HUNEDOARA : Cîmele sălbatic DE S U S : Vals pentru un milion
prezent, peste 2.000 de oameni numeroşi mineri împreună cu Dingo — cinematograful „Victo­ —¦ cinematograful „23 August".
ai muncii din bazinul carbonifer ria“ ; SIM ERIA : Aventurile lui
familiile lor la cabanele turisti­ Kross — cinematograful „I. Pinti- Q iaid h t
al Văii Jiului au plecat în ce unde îşi petrec timpul liber
în mod plăcut şi recreativ. Nu­
excursii organizate de filiala
O.N.T. Carpaţi Petroşani. Cu mai în primele patru luni ale
acestui an, cabanele au găzduit
peste 5.000 turişti.
I. CHIRAŞ uşoară de compozitori sov ietici; lie“ ; PETROŞANI: Milionul — meteorologie.
corespondent 14,00 Concert de prînz; 14,30 cinematograful „AL Sabia“ ; Va­
şele Bucureşti, Braşov, Timişoa­ Muzică populară din Banat; 15,00 canţă la mare — cinematograful PEN TR U 24 ORE
Solişti de muzică uşoară i 16,15 .Vreme nestabilă cu cerul variabil.
Vorbeşte M oscova; 16,45 Melodii „7 Noiembrie" ; ALBA IU LIA : <Vor cădea ploi locale mai frecvent
populare interpretate la vioară de Fecioara — cinematograful „Victo­
ria“ ; Omul cu două feţe — cine­
punere la care îşi aduc cu toţii viaţă. Aşa bunăoară s-au plantat Horea C ioacă; 17,50 Muzică matograful „23 August“ ; SEBEŞ : - în regiunea de murite. Vîntul va
contribuţia. Este semnificativ cîteva mii de arbori ’şi arbuşti populară din Noua Zeelandă; Dacă (ii la mine —; cinematografid ' sufla potrivit la început din sud
faptul că chiar în cadrul adunării ornamentali, s-au transportat şi 18,02 Melodii orchestrale de es­ „Progresul“ ; Circuí fără cupolă —
unde s-a discutat această proble­ împrăştiat mari cantităţi de ma­ tradă ; 19,45 Cintă Ana Bălăci şi cinematograful M - Sadoveanu“ ; apoi din vest. Temperatura sta­
mă, deputatul Zallaría Petrău a teriale la repararea străzilor şi Nicolae Bob-Stănescu; 20,15 Mu­ ORĂŞTIE: Crimă fără pedeapsă ţionară ; maximele vor fi cuprinse
achitat 500 lei din contribuţia trotuarelor şi alte lucrări. zică uşoară de Florentin Delmar; — cinematograful „V. R oailă" ; între 20 şi 25 grade, iar minimele
voluntară. Acesta a fost un bun 20.30 Noapte bună copii; „Răs­ între 7, şi 14 grade.
exemplu pentru restul cetăţeni­ Sînt însă . şi unele propuneri plata florilor“ ; 23,28 Concert de
lor. Pînă acum s-au achitat aproa- pe care unele întreprinderi şi noapte. H = H = | | = ll= :il= II= :il= ll= II= ll= !l= H = II= U = !l= ll= II= H = ll= H = D = H = ll= H = l| U
instituţii ce trebuie să le rezolve
a&fw nu le dau suficientă atenţie. Astfel Programul I I : 10,10 Muzică din H întreprinderea OlneiatografleB Regională =
depozitul Competrol Deva nu s-a operete; 10,45 Melodii populare;
POPULARE străduit să asigure o mai bună 12,05 Muzică uşoară; 13,00 Mu­ de Stat hunedoara
zică populară romînească şi a
pe 40.000 lei din contribuţie aprovizionare cu butelii de ara­ minorităţilor naţionale; 13,37 Mu­ cu sediul în Deva, sft’. dr, P. G re sa nr. 5
voluntară. gaz, iar LA.P.L. Deva nu s-a ocu­ zică distractivă interpretată de
pat de amenajarea unei grădini orchestre de mandoline; 15,31 angajează imediat
O propunere a cetăţenilor din de vară pe lingă bufetul din Solişti şi formaţii artistice de
comuna Băcia a fost şi aceea de Cristur. amatori; 18,47 Muzică populară; m 2 conducători auto
a transforma unul din cele două 19,10 Cîntece; 19,40 Muzică de m 2 operatori proiecţiosiişti
cămine culturale în dispensar. Pentru ca şi în viitor propune­ dans; 20,30 Din muzica popoare­
Comitetul executiv a luat măsuri rile oamenilor muncii să fie so­ lor ; 22,30 Muzică uşoară inter­ Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii
şi acum aici se execută lucrările luţionate în modul cel mai ope­ pretată de orchestre de coarde;
de amenajare a 9 camere pentru rativ Comitetul executiv al Sfatu­ 24:00 Muzică de dans. ==4l=ll=UI=!lll=ll==:ll=l!=ll=:|| =!I=ii=:u=im=ll==:a=ll=tl=;illl=ll==K=:]î
dispensarul respectiv. Un deose­ lui popular al oraşului regional
bit aport la această lucrare l-a Deva va îndruma şi controla în­ Programul III (statia 4,16 m sau [ţj5SSE5E5E5i2SE5ESESE5iHSeES5E5E555E5ESS5E5HSH5E5E5E5S5î!SE52535H525H555E5E5E[ţ;
depus deputatul comunal Cornel deaproape activitatea sfaturilor 72:03 ' MI-TZ) : 21,15 „Ioana pe
Stoica. populare comunale in această rug'“ ; — oratoriu dramatic pen- 1ÎNTREPRINDEREA plante medicinale1
problemă. In felul acesta se va tru recitator, solişti, cor de copii,
Şi în oraşul Simeria multe din păstra o legătură şi mai strînsă cor mixt şi orchestră de Arflmr j _______ PRAŞTIE_____ S
propunerile făcute de alegători între sfaturile populare şi masele H onegger; 22,30 Muzică de ca­
în campania electorală au prins de oameni ai muncii. meră. g str. 1. C . Frimu nr. 52 felef&n 252
IOAN ROŞCA Buletine de ştiri şi radiojurnale:
5,00; 6(00 ; 7,00; 11,00; 13,00;
secretar al Comitetului executiv al 17,-00; 20,00; '22,00 ; 23,50 (pro-
Sfatului popular al oraşului regional
Deva
| A N G A JEA Z Ă |
| ingineri dhimsşti pentru posturile: |
un foc de tabără străvechea legendă care piciorul se afundă pînă aproape niciodată. Urmele zidurilor, lespezile jjj — şef secţie uleiuri eterice volatile jjj
a locurilor. 0 spunea un păstor bă- de genunchi. Oare clic feluri dc de piatră, şanţurile de apărare au | — şef producţie |
înfruntat parcă dinadins vrăjmăşia
Irin. Aşa, sfătos, în lumina roşia­ plante şi animale trăiesc în această
tică a focului, părea a fi rimtl din­ minunată pădure ? Intr-un studiu timpurilor ca să amintească vitejia
tre vitejii plăieşi ai lui Ştefan ccl monografic am găsit nn'ate TOS spe­ străbunilor care au luptat pentru ffi?25H5E5ESES251ESESEHS2SS5E5E5B5EL?a5EEi!5SLE5E5TK5iaai5E5E5E5B5ESE5E5E5a5ES
Mare. Se zice că Elena, soţia voie­ cii şi forme de muşchi fără frun­ independenţa Moldovei. Tot ce con­
vodului moldovean Petru Rareş, ple- ze, şi 343 feluri de muşchi frun- tribuie la cunoaşterea civilizaţiei din
cînd în pribegie, s-ar fi ascuns prin­ zoşi. Adeseori oameni de ştiinţă vin trecut este păstrat cu grijă. îndru­
tre slînci, în grote, ca să scape dc să studieze şi să cerceteze tainele maţi de oameni de ştiinţă, construc­
urgia turcilor. Şi de alunei aceste faunei şi florei acestui codru. torii fac lucrări de consolidare a
slînci poartă numele de Pietrele Cetatea de scaun ruinelor. Mereu se îmbogăţeşte colec­
Doamnei.
ţia celor 40.000 de piese din dome-
In zilele noastre masivul Rarău es­ „Tara de Sus“ e presărată de râul istoriei generale, arheologiei, et­
te străbătut de sute şi sule de tu­ locuri şi monumente istorice. Voronc-
rişti, însetaţi de frumuseţile n aturii; ţul şi Succviţa, vechi de o jumătate nografiei, ştiinţelor naturii, artei., păs­
cabanele îi găzduiesc cu ospitalitate ; de mileniu, cu vestitele lor fresce —
culmi ale artei monumentale romî- trate în muzeul oraşului — vizitai
prin întinsele păduri de molid şi dc n eşli; mormîntul lui Ştefan ccl Ma­
brad străbate zumzetul fierăstraiclor rc de la Putna; satul luceafărului numai anul trecut de peste 50 de mii
mecanice ale forestierilor; de cîţiva poeziei romîneşli Mihail Emincscu
ani funcţionează aici o staţiune m e­ — Ip oleştii; uliţa Rădăşenilor din de turişti. Punind faţă în faţă urme­
teorologică de mare înălţim e; în la­ Fălticeni, in care a trăit şi a creat
boratoarele noului canton pastoral în tinereţe Mihail Sadoveanu, Şlefă- le trecutului cu realitatea de azi
din apropierea staţiunii, cercetătorii neştii lui Ştefan Luchian, Livenii lui
studiază vegetaţia şi solul ca să George Enescu, Stupea lui Ciprian îţi dai mai bine seama că lupta
stabilească cele mai bune metode Porumbescu...
pentru ridicarea productivităţii păşu­ poporului n-a fost zadarnică. El a
nilor alpine.
învins, trăieşte liber, este stăpfaul a-
cestci minunate „Ţări de Sus“. Pe
meleagurile istoricei Suceve pătrund
din plin viaţa modernă, înfăptuirile
socialism ului: 'două mari combina- {
te care transformă lemnul în pro- ^
Se caută şi se găsesc noi şi noi duse superioare, iabrici 'de încălţă- 1
Rămăşiţă a unor arhaice păduri minte, de industrializare a lapte- J
virgine de molid, celebrul codru se­ mărturii ale trecutului eroic al po­
cular de la Slătioara se întinde pe porului. L a Suceava este un fapt o- lui şi a cărnii, 'de conserve, nenu- i
mai mult de 650 de hectare. Molizii bişnuit să întîlneşti numeroase săpă­ măiratc blocuri de locuinţe noi, ele- î
de aici, cu trunchiurile invadate de turi arheologice chiar în inima, unor gante, frumoase. Se înfăptuiesc pla- |
muşchi, licheni sau ferigi, au o vîr— şantiere unde se ridică blocuri noi. nuri îndrăzneţe care transformă Su- ţ
stă respectabilă, mulţi din ei numă­ Cetatea de scaun este desigur cel ceava într-un oraş nou fa care glo- \
ră peste 500-600 de ani. Şi — f e ­ mai important monument istoric. rîei din trecut i se alătură măre- i
nomen interesant — alături rd e a- Spre dealul acoperii de cetina veş­ fia vremurilor 'de azi — a le con­
ceşti arbori străvechi creşte spon­ nic verde a brazilor se îndreaptă strucţiei socialiste.
tan un arborete tînăr care se mereu oameni. Ii atrage 'dorinţa 'de
hrăneşte cu rămăşiţele căză­ a vedea de-aproape legendarul loc ELENA TUIGU
corespondent Agerpres pentra
turilor. Buturugile sînt acoperite d e­ ce aminteşte gloria lui Ştefan cel
regiunea; Suceava
seori 2« !un 'covor, "des 2». muşchi fa Marţ. t-a 'cetatea «sg ft-d fosţj învinsă