Page 32 - 1963-05
P. 32
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2604
mpsâKtatSăsmuvm
Complot antiguvernamental de inspiraţie
colonialistă descoperit în Guyana Britanică
GEORGETOWN 11 (Agerpres). — rea armatei şi stabileşte comandanţii
Agenţia Associated Press relatează acestei armate. Cheddi Jagan a dez
că la 10 mai in cursul sesiunii ex văluit, de asemenea, existenţa altor
traordinare a Adunării legislative a documente de aceeaşi natură.
Guyanei Britanice, care dezbate insti Referiri 'u-se Ia greva declanşată
tuirea stării excepţionale de către acum 21 de zile in ţară, ca urmare
guvern, primul ministru al ţării, a propagandei antiguvernamentale
Cheddi Jagan, a dezvăluit existenţa dezlănţuită de partidele de opoziţie
IN P E R IO A D A 15 MAI - 15 IULIE Vizita iui Fidel Castro Rezoluţii anticolonialiste unul complot, urmărind răsturnarea legate de interesele engleze în Guya
guvernului pe care îl conduce. na Britanică, ei a afirmat că aceasta
Uniunea Sovietică va experimenta în unele în U.R.S.S. adoptate la O. N. U. Primul ministru a dat citire unui do urmăreşte, de fapt, tot răsturnarea
cument confiscat sîmbăta trecută cu guvernului. Potrivit agenţiei Associa
regiuni ale Oceanului Pacific rachete IRKUSK 11 (Agerpres). NEW YORK 11 (Agerpres). — de apartheid promovată de guvernul prilejul unei percheziţii la sediul ted Press el a precizat că va lua „toa
Primul ministru al Cubei, Fidel Cas La 10 mai, în ciuda opoziţiei re sud-african, întrucît ea constituie „un partidului Congresul naţional al po te măsurile necesare pentru a men
purtătoare de obiecte cosmice tro, şi persoanele care îl însoţesc au prezentantului Angliei, Comitelui spe pericol pentru pacea şi securitatea ţine şi a apăra conducerea potrivit
sosit la Irkutsk, venind din Taşkent. cial al O.N.U. pentru examinarea pro mondială“. Rezoluţia cere Adunării porului, partid de opoziţie, care iace legii“. Trebuie menţionaţ că eveni
MOSCOVA 11 (Agcrprcs). — TASS telor purtătoare vor ii eiectuate de împreună cu Fidel Castro au sosit blemei aplicării Declaraţiei cu privire Generale a O.N.U. să întreprindă t ra jocul autorităţilor britanice in privin mentele din februarie 1962, care au
transmite: nave speciale ale flotei sovietice, în la Irkutsk Vasili Kuznetov, prim-loc- Ia acordarea independenţei popoare te măsurile necesare pentru a insti ţa amînării acordării independenţei adus ţării mari prejudicii economice
zestrate cu aparatajul necesar. tiilor al ministrului afacerilor externe lor şi ţărilor coloniale a hotărît al tui o prezenţă efectivă a O.N.U. în
In scopul studierii continue a spa al U.R.S.S., Alexandr Alexeev, amba cătuire» unei misiuni speciale care acest teritoriu, califică drept agresiu Guyanei. şi politice şi care au urmărit amina-
ţiului cosmic, oamenii de ştiinţă şi Lansările rachetelor sînt prevăzute sadorul sovietiG în Cuba, şi alte per ne orice încercare a Republicii Sud- Din document reiese existenţa unor rea independenţei Guyanei, au înce
proiectanţii sovietici au pregătit pen pentru perioada intre 15 mai şl 15 soane. urmează să plece în Aden pentru a put în acelaşi mod şi au fost tot de
tru experimentare variante periecţio- iulie 1963. studia ' raţia existentă şi pentru a Africane de a anexa teritoriul Africii planuri a i privire la constituirea unei inspiraţie engleză.
nate de rachete purtătoare de obiecte încetarea grevei prezenta apoi Comitetului special al de sud-vest, condamnă refuzul guver armate rebele. Documentul numit
cosmice. Lansările experimentale ale In scopul asigurării securităţii na O.N.U, un raport. Preşedintele aces nului sud-african de a colabora cu „planul 13“ vorbeşte despre pregăti-
acestor rachete fără ultimele treple vigaţiei şi zborurilor avioanelor în metalnrgiştilor tui comitet, a cerut guvernului bri O.N.U. şi reafirmă „dreptul inaliena
vor 11 efectuate în următoarele re timpul efectuării lansării de rachete tanic, „să-şi revizuiască poziţia şi să bil al poporului din Africa de sud- Demisia primului ministru al Siriei
purtătoare în bazinul Oceanului Pa vest-germani colaboreze cu membrii misiunii pen vest la independentă naţională şi su
giuni din Oceanul Pacific: cific; agenţia TASS este împuternicită tru ca vizita pe care aceasta o va veran iiate“. DAMASC 11 (Agerpres). — După cum se ştie, în urma acestor
Prima regiune: latitudine nordică să comunice că guvernul sovietic BONN 11 (Agerpres). — întreprinde în Aden să fie înamunată Postul de radio Damasc anunţă că divergente, în ultima săptămînă au
Potrivit datelor preliminare, 73 la de succes". Comitetul Special al O.N.U. a adop ia 11 mai Consiliul Naţional al co demisionat maî mulţi miniştri şi ofi
— 11 grade şl 41', 9 grade şi 03', 8 adresează guvernelor ţărilor ale căror sută din muncitorii metalurgişli or tat apoi în unanimitate o altă rezo mandamentului revoluţiei din Siria a ţeri superiori, omoscuţi pentru po
grade şi 03', 10 grade şi 41'; longitu nave şi avioane se pot afla în peri ganizaţi în sindicate din landul Ba- Comitetul special al O.N.U. a a- luţie prezentată de cele opt state acceptat demisia primului ministru, ziţia lor în favoarea unităţii cb
dine vestică — 167 grade, 49', 166 oada menţionată în apropiere de re den-Wtlrttemberg au votat pentru în adoptat, de asemenea, proiectul de afro-asiatice şi Iugoslavia prin care Salab Bitar, şi l-a însărcinat pe Sami R.A.U.
grade, 34', 168 grade, 45', 170 grade, giunea de cădere a penultimelor trep cetarea grevei. Votul a avut loc după rezoluţie propus de cele opt state guvernul britanic este invitat să or Al Jundi să formeze noul guvern si
00'. te ale rachetelor purtătoare, rugămin ce la Bonn în urma mediaţiei minis afro-asiatice, (Cambodgia, Irak, Coas- ganizeze cit mai repede posibil, o Pînă la sfîrşitul lunii aprilie, Sami
tea ca autorităţile corespunzătoare să trului economiei al R.F.G., Erhard, a la de Fildeş, Madagascar, Siria, Mali, conferinţă cu reprezentanţii tuturor rian. Al Jundi a fost ministrul culturii şl
Regiunea a doua: latitudine nordi dea indicaţii căpitanilor de nave şi fost realizat un acord între reprezen Tanganica. Tunisia) cărora li s-a ală partidelor din Malta pentru a stabili al orientării naţionale în guvernul
că: 35 grade, 23', 33 grade, 10', 32 comandanţilor de avioane să nil pă tanţii sindicatului şi patroni cu pri turat Iugoslavia, prin care se cere data acordării independentei acestei Această schimbare, relatează agen lui Bitar. El a reprezentat în guvernul
grade, 08’, 34 grade, 21'; longitudine trundă în zonele de navigaţie şi în vire la majorarea salariilor metalur- Consiliului de Securitate să examine insule din Marea Mediterană. Rezolu ţia Associated Press, a intervenit sirian Uniunea socialistă, partid care
estică: 173 grade, 52', 175 grade, 24', spaţiul aerian ale Oceanului Pacific, giştilor cu 5 la sută. Greva de două ze situaţia din Africa de sud-vest, care ţia confirmă „dreptul poporului mal după o săptămînă de tensiune poli se pronunţă în favoarea unităţii cu
173 grade, 56', 172 grade, 23'. situate între coordonatele menţio în uTlima vreme s-a agravat si mai tez la autodeterminare şi indepen tică, frămintări şi serioase incidente R.A.U. Jundi a fost unul din semna
nate. mult în urma intensificării politicii între adepţii unităţii arabe, în cadrul tarii declaraţiei de la Cairo cu pri
Măsurătorile necesare în regiunea dentă“. Republicii Arabe Unite, şi cei ai parti vire la crearea statului federal arab.
căderii penultimelor trepte ale rache dului naţionalist Baas.
săptămîni a muncitorilor germani, cea Realizarea unui acord cu privire la situaţia
Declaraţia C.C. al Partidului mai mare din ultimii 30 şi ceva de Un raport prezentat la O.N.U. în legătură
ani, ia sfirşit. La 13 mai metalur-
Socialist popular dominican giştii vor relua lucrul. Rezultatul gre cu situaţia din Rhodesia de sud populaţiei de culoare din Birmingham
vei din Baden-Württemberg a avut
NEW YORK 11 (Agerpres). nă a Republicii Dominicane şi va o mare influenţă asupra tratativelor NEW YORK 11 (Agerpres). — maţiile autorităţilor engleze că nu NEW YORK 11 (Agerpres). France Presse, că „acest acord, rod
Sub titlul „Jos amestecul yankei ajuta reacţiunea în lupta sa împo dintre sindicatul metalurgiştilor şi- La 10 mai a fost dat publicităţii ar putea, chipurile, să intervină în Corespondenţii din Birmingham ai al unor negocieri îndelungate, cu
lor în treburile Republicii Dominica triva poporului. patroni şi îp, alte landuri din R.F.G. la New York raportul subcomite Rhodesia de sud. Raportul arată că agenţiilor de presă anunţă că în ca prinde patru punGte care au fost
ne şi Haiti“, Comitetul Central al Un acord similar cu privire la ma tului pentru Rhodesia de sud al Co „dacă Anglia ar dori să intervină în drul unei comisii speciale, denumi definite ca revendicări minime".
Partidului Socialist popular domini Declaraţia se încheie a i chema jorarea salariilor muncitorilor uzine mitetului O.N.U. pentru aplicarea favoarea populaţiei africane, ea ar tă „comitet birasial“ şi formată din
can a dat publicităţii o declaraţie rea :„Jos O.S.A. !, Jo s Duvalier !, lor de prelucrare a metalelor şi cons Declaraţiei cu privire la acordarea avea mijloacele de a o face“. şase persoane — reprezentînd atît Revendicările se referă la înlătu
în care condamnă încercările S.U.A. Jos comploturile care urmăresc în independenţei ţărilor şi popoarelor rarea segregaţiei din localurile pu
de a folosi actualul conflict haitiano- făptuirea unei lovituri de stat reac tructoare de maşini a fost realizat în coloniale. După cum se ştie, mem Considerînd că situaţia din Rhode populaţia de culoare cit şi populaţia blice, în mod progresiv în viitoarele
ţionare 1"; landurile Renania de nord-Westfalia, brii subcomitetului au făcut între 20 sia de sud ar putea avea „serioase albă din acest oraş — s-a ajuns la 90 de zile, promovarea negrilor în
Bavaria şi Schleswig Holstein. şi 26 aprilie o vizită la Londra în repercusiuni“, subcomitetul recoman un acord asupra revendicărilor pre funcţii, pe bază de egalitate cu albi,
cursul căreia au avut convorbiri cu dă înscrierea pe ordinea de zi a se zentate de reprezentanţii populaţiei eliberarea tuturor negrilor arestaţi
dominican pentru intensificarea reac- membri ai guvernului englez în pro de culoare. In declaraţia făcută în
blema situaţiei din Rhodesia de sud. siunii extraordinare a Adunării Ge cadrul unei conferinţe de presă de în cursul ultimelor manifestaţii de
tiunil interne şt permanentizarea do Raportul subliniază că Marea Bri- Martin Luther King, conducător al la Birmingham împotriva segregaţiei
tanie are obligaţia de a interveni nerale a O.N.U. care va avea loc în mişcării împotriva segregaţiei, reie
minaţiei imperialiste in eele două Siitiatia din H aiti în Rhodesia de sud cu scopul de se, după cum menţionează agenţia şi contacte între reprezentanţii co
ţări. a pune capăt regimului rasiştilor curînd, a problemei situaţiei din munităţilor aibă şi de culoare, prin
albi şi ă permite populaţiei africa constituirea unui „comitet birasial“
Partidul nostru, se spune în de ne, care reprezintă imensa m ajori Rhodesia de sud. permanent. El a subliniat totodată,
tate a populaţiei teritoriului, să
claraţie, condamnă amestecul impe PORT-AU-PRINCE 11 (Agerpres).— bă în locuinţa şefului adjunct al participe ia conducerea tării lor. Ra că „mai devreme sau mai tirziu
rialismului nord-american în trebu In timp ce în ultimele 48 de ore statului major, colonelul Jacques portul subcomitetului respinge afir-
rile statului Haiti, întrucît singurul s-a înregistrat o oarecare slăbire a Laroche. „Schimburi izolate de foairi toate clauzele acestui acord voi
scop al acestui amestec este de a încordării între Haiti şi Republica au putut fi auzite în cursul nopţii Un acf monstruos
împiedica poporul haitian să înlătu Dominicană, observatorii politici şi- la Port-au Prince“ — relatează ace S en tin ţa în p ro cesul spionilor trebui înfăptuite, oriGare ar fi con
re guvernul despotic al lui Duva- au îndreptat atenţia asupra situaţiei iaşi agenţie în timp ce, potrivit a- al colonialiştilor englezi ju d ecaţi la M o s c o v a ducerea municipală chemată să
iier şi să instaureze un regim a i exercite puterea la Birmingham“.
adevărat democratic şi popular. interne din Haiti. In legătură cu genţiei Reuter, diplomaţi occiden ţaţă de o ambarcaţiune Martin King a arătat, însă, cu pri
aceasta agenţiile de presă relatează tali din capitala haitiană s-au plîns
Cele mai reacţionare forţe din că un prim grup de 42 refugiaţi hai- că poliţia lui Duvalier interceptează indoneziană MOSCOVA 11 (Agerpres). — TASS Acuzatul Wynne are dreptul să lejul conferinţei de presă, că „acor
tieni la diferitele ambasade din Port- convorbirile lor telefonice. Cores facă apel pentru reducerea pedepsei. dul nu are un statut oficial“.
Republica Dominicană în colaborare DJAKARTA 11 (Agerpres). transmite:
cu imperialismul S.U.A., se subli au Prince au primit permisiunea să pondentul din Port-au-Prince al n- După cum relatează agenţia indo Colegiul militar al Tribunalului Su In legătură cu aceasta, agenţiile
niază în declaraţie, vor să împingă părăsească ţara. Printre aceştia se neziană de presă „Antara“, acum
pe militarişti şi guvernul dominican genţiel UPI relevă să poliţia nici cîteva zile o navă de patrulare en prem al U.R.S.S. a condamnat pe de presă menţionează că „autorită
gleză a lovit în plină viteză în spionul Oleg Penkovski, cetăţean ai MOSCOVA 11 (Agerpres). TASS ţile oraşului Birmingham au decla
spre o ciocnire armată cu Haiti. A- află şi' fostul şef al statului major nti respectă de aiUel orele de in apropiere de frontiera indoneziană, U.R.S.S., Ia pedeapsa cu moartea prin transmite: rat că nu se vor considera deloc
o ambarcaţiune cu pînze pe care împuşcare şi confiscarea averii per obligate de acest acord“.
ceasta ar însemna un război între al armatei, generalul Rene Boicioau, terdicţie de circulaţie, o persoană se aflau cîţiva zeci de indonezieni, sonale. Colegiul militar al Tribunalului
popoarele noastre. Dar oamenii mun care a plecat în Jamaica. In aceiaşi inclusiv femei şl copii. Aceştia fă Suprem al U.R.S.S. a adoptat o în Astfel, după eum relatează agen
cii şi poporul Republicii Dominica timp, potrivit relatărilor agenţiei fiind ucisă de un poliţist înamie ceau parle dintr-un grup de indo Colegiul militar a intervenit pe cheiere specială în legătură cu pro ţia France Presse, primarul Albert
ne nu sint interesaţi să lupte îm Reuter, şeful adjunct de stat major de ora opt seara, ora intrării în vigoa nezieni din Kalimantanul de nord, lingă Prezidiul Sovietului Suprem al cesul penal împotriva lui Penkovs Boutwell a spus sus şi ‘ tare că au
potriva poporului din Haiti. Popoa al armatei haitiene s-a refugiat la re a interdicţiei. Poliţistul s-a „scu care izgoniţi de autorităţile colonia U.R.S.S., cerînd ca Penkovski să fie ki şi Wynne. torităţile oraşului (Consiliul munici
rele noastre trebuie să se sprijine ambasada Braziliei. le engleze, se îndreptau din portul lipsit de titlul militar de colonel, pre pal şi el personal) nu se vor con
reciproc în lupta împotriva duşma zat“ afirmînd că „sensul lui mer Tawau (Kalimantanul de nord) spre cum şi de ordine şi medalii. In încheiere se spune că un grup sidera deloc angajaţi de acordul rea
nilor lor com uni: imperialismul Referindu-se la atmosfera care ge prost". teritoriul Indoneziei. In timpul de colaboratori ai ambasadelor Ma lizat de către „comitetul birasial“.
domneşte în Haiti cetăţeni din S.U.A. ciocnirii au fost ucişi O femeie Spionul de legătură Greville Wyn- rii Britanii şi S.U.A. la Moscova, Agenţia Associated Press arată că
Intre timp, agenţiile de presă re şi doi copii. Restul refugiaţi ne, cetăţean al Marii Britanii, a fost folosind poziţia lor oficială, au aju
lor au reuşit să se salveze, deşi condamnat la opt ani dintre care trei tat pe acuzaţii Penkovski şi Wynne E. Connor, care în calitate de şef al
nord-american şi oligarhiile reacţio care au sosit la Miami din această latează că, incepînl de joi opt na nava engleză s-a îndepărtat fără să in activitatea de spionaj, ceea ce poliţiei a condus forţele poliţieneşti
nare locale. ţară au declarat că „situaţia este ex ve militare ale S.U.A., pe bordul că le acorde vreun ajutor. ani închisoare, iar restul pedepsei o contravine normelor dreptului in ce au dezlănţuit teroarea în oirsul
plozivă“. După cum transmite agen rora se află 2.000 de infanterişti Acest act monstruos a provocat va executa la. o colonie de muncă cu demonstraţiilor împotriva segrega
In declaraţie se arată că interven ţia UPI grupuri antiguvernamentale de marină, au pătruns în apele te un val de proteste în Indonezia. ternational şi statutului funcţionari ţiei organizate de populaţia de cu
ţia militară colectivă a Organizaţiei ritoriale haitiene, unde patrulează In seara zilei de 9 mai, relatea un regim sever. lor diplomatici.
Statelor Americane în Haiti atrage ău sfidat interdicţia de circulaţie în ză agenţia, reprezentanţi ai lt or loare a declarat că de fapt, popu
după sine o nouă ocupaţie america timpul nopţii şi au aruncat o bom- pentru a supraveghea, chipurile, „e- ganizaţii de tineret şi studenţeşti au In conformitate cu constituţia Colegiul militar a hotărît să aducă laţia de euloare „nu a cîştigat ni
vizitat ambasada engleză din Dja U.R.S.S., Penkovski are dreptul să acest lucru la cunoştinţa ministru m ic“.
vacuarea din ţară a cetăţenilor nord- karta şi au prezentat un protest ho lui afacerilor externe al U.R.S'.S.
tărît împotriva acestei provocări. adreseze Prezidiului Sovietului Suprem pentru adoptarea măsurilor cores Chiar şl Burke Marshall, trimisul
americani“. In seara de 10 mai pur La 10 mai. Consiliul central de ai U.R.S.S. cerere de graţiere. punzătoare. special al ministrului j.uştiţiel al
conducere al Frontului ţărănesc din
Scurte ştiri % Scurte ştiri # Scurte ştiri tătorul de cuvînt al Departamentu- Indonezia a dat publicităţii o decla
de Stat a declarat că „nu conside raţie în care condamnă aim a săvîr-
şită de colonialiştii englezi.
PHENIAN. — Intre 9 şi 11 mai ţia a vizitat oraşul Miami din Florida ră că prezenţa navelor militare ale In R .F.G ., cursa In încheierea specială sînt numiţi S.U.A., care timp de o săptămînă
1963 s-au desfăşurat la Phenian lu şi împrejurimile sale şi a luat parte S.U.A. în apele teritoriale haitiene înarmărilor înghite englezii: Roderick Chisholm şi so s-a aflat la Birmingham urmărind
crările celei de-a doua Sesiuni a Adu Ia şedinţele convenţiei anuale a Ins trebuie considerată drept o ameninţa o treime din buget ţia sa Anne Chisholm, Gervase Co- tratativele în vederea realizării
nării Populare Supreme a R.P.D. Co titutului american al arhitecţilor. re“. De altfel, în ciuda unei întreve well şi soţia sa Pamella Cowell, acordului, întoreîndu-se Ia Washing
reene. Sesiunea a adoptat legea cu Membrii delegaţiei au avut discuţii deri care a avut loc vineri intre BONN 11 (Agerpres). — Ivor Raussel, John W arley şl Felici
privire la bugetul de stat al R.P.D. utile a i arhitecţi, ingineri şi tehni secretarul departamentului de stat, In Bundestagul vest-german a fost ton a declarat, după cum menţio
Coreene pe anul 1963 şt a aprobat ra cieni americani. Dean Rusk, şi ministrul haitian al discutat în a doua citire proiectul ty Stewart, americanii Rodney Carl nează agenţia France Presse, „eă
portul despre îndeplinirea bugetului afacerilor externe, Rene Chalmers, son, Richard Jacobs, William Johns, e prea devreme pentru a afirma că
de stat pentru anul 1962. RANGOON. — Preşedintele Consi corespondenţii de presă relevă în Hugh Montgomery şi Alexis Davi problema rasială a fost soluţionat'
liului revoluţionar al Birmaniei, ge răutăţirea în continuare a relaţiilor son. la Birmingham“.
WASHINGTON. — O delegaţie de neralul Ne Win, a aprobat legea cu dintre S.U.A. şi Haiti. „Statele Uni
arhitecţi romîni condusă de Nicolae privire la înregistrarea tuturor şcoli te — a scris în legătură ai aceasta bugetului de stat pe anul 1963. Bu
Bădescu, preşedintele Comitetului de lor particulare, care vor fi subordo organul cercurilor de afaceri din
Stat pentru construcţii, arhitectură şi nate Ministerului Invăţămîntulul. S.U.A. „Business W eek“ — încu getul pe acest an însumează Binefăcătorii
sistematizare, vizitează în prezent rajează opoziţia faţă de Duvalier şi 57.700.000. 000 mărci. Cheltuielile pen
Statele Unite. în ultimele zile delega- Manualele şi programele de învă- doresc ca aimata haitiană, pregătită tru cursa înarmărilor reprezintă
ţăraînt ale acestor şcoli vor fi apro de ofiţeri din S.U.A., să devină o
„C y rs a Păcii** bate de ministerul respectiv. Gu- forţă trainică în această republică 18.400.000. 000 de mărci, adică o trei de pe malurile Rinului
verntil va putea, de asemenea, fixa neagră“; me din întregul buget.
taxele şcolare.
Datorită uriaşelor cheltuieli mili
B R A T IS L A V A 11 (A gerpres). — M e x ic u l — ta ra c o n tra s te lo r tare, proiectul de buget prevede un Z iarele vest-germ ane îşi ridică feră pşntru că nu au o econom ie
Disputată între oraşele Brno şi Bra deficit de peste 2 miliarde de mărci.
tislava contracronometruhii pe echipe, în slăv i b in efă că to rii. C îtev a a r dezvoltată. N u -i p ăcat d a că nu le
etapa a Ill-a a competiţiei cicliste Disaitarea articolelor militare ale
„Cursa păcii“ a fost cîştigată de re bugetului a confirmat faptul că între ticole au fost consacrate exclusiv aju ţi să şi-o dezvolte ? R.F.G . cu
prezentativa R. D. Germane care a guvern, partidele de guvernămînt pe
parcurs distanţa 'de 109 km. în 2h23’21” de-o parte şi partidul de „opoziţie“ persoanei lui H einrich Liibke, pre icontracte com erciale gata doar p en
cu o m edie orară de peste 43 km. Pe — P.S.D.G. pe de altă parte, nu
locurile următoare s-au clasat în or există deosebiri esenţiale în ce pri şedin tele R epu blicii F ed erale G er tru sem nat, le şad e la dispoziţie.
dine : R. P. Polonă — 2h24T6” ; veşte năzuinţa de a continua cursa
U.R.S.S. — 2h25’3 I" ; Italia — 2h29'15": intensă a înarmărilor, Erler, unul m ane. A cest suspus dem nitar a în- P reşedin tele R .F.G . şi-a lăudat,
Belgia — 2h29'13"; R. S. Cehoslovacă din liderii P.S.D.G., a declarat că
— 2h 29‘ 21"; R. P. Romînă — fracţiunea partidului său se va ab i treprins, nu cu mult tim p în ur deci, în term en i bălduroşi, ţara.
2h32'31" etc. ţine în timpul votării bugetului,
m ă, o c ă lă to rie p rin A sia, în V edeţi însă, socoteala d e acasă
După trei etape, clasamentul general ceea ce constituie o concesie, ţinînd
pe echipe se prezintă a s tfe l: 1. R. D. scopuri num ai şi numai d e ordin nu prea s-a potrivit cu cea din
Germană 2Sh43’54” ; 2. R. P. Polonă seama că pînă acum fracţiunea
la 53 " ; 3. U.R.S.S. la 2'50"; 4. B el filan tropic, după cum au subliniat tlrg. In In dia şi P akistan rep re
gia la 6’0S’'; 5. R. S. Cehoslovacă la P.S.D.G. a votat întotdeauna împo
ziariştii din vestul G erm aniei. zentanţiiguvernelor i-au spus cu
triva bugetului militar. Observatorii
1 s-au adus nenum ărate elogii am ărăciune căcom erţul cw ţara
politici văd în aceasta o nouă con
sufletului can tab il şi plin d e no înaltului oaspete d e p e m alu rile R i
firmare a faptului că conducerea
bleţe al preşedintelui. I s-a po- nului nu p rea e com erţ avan tajos
, vestit copilăria, a - l _________ __ ; de am bele p ă rţi;
rătîndu-se cît de PAMFLET că el am inteşte
m ilos era el cu d e un can al p e
_______________________ _
anim alele şi cît * care se circulă doar
de atent cu cerşetorii. In conclu într-o singură direcţie.
6'36"; 6. R. P. Romînă la 9'30” : 7. P.S.D.G. a alunecat definitiv pe po zie, s-a arătat cum copilul d e o d i I-au fost prezentate bin efăcăto
Olanda la 11'52"; 3. R.S.F. Iugosla ziţiile guvernului în politica milita nioară cu veleităţi d e filantrop, rului ch iar jî d a te s ta tis tic e : în
via la IV 57" : 9. Italia la 13'57" ; ră. ajungînd la tîrm a republicii s-a
10. A nglia la 16'49” ; 11. F ran ţa; gîndit, p e bună dreptate, să nu urm a com erţului cu R.F.G., In dia
In aivîntarea sa, ministrul de m ai facă filan tropie num ai cu per s - a a le s în 1961 cu un p a s iv d e un
m iliard d e rupii, iar Pakistanul
12. D anem arca; 13. R. P. B ulgaria; război, von Hassel, a elogiat P.S.D.G. soan e izolate, ci,... cu p op oare în p ierde anual 200 de m ilioane de
14. F in lan da; 15. R. P. U ngară; 16. pentru „unanimitatea“ manifestată în tregi. D e aceea s-a călătorit p re rupii.
'Australia; 17. S coţia; 18. M aroc; 19, abordarea problemelor militare. El şedin tele prin Asia, unde a vizitat
Norvegia. s-a pronunţat în sprijinul a c a r ii India, Pakistanul şi T ailanda. F ilan tropu l d e p e Rin a trebuit
aşa-numitelor forţe nucleare multi să d ă i asigurări reprezentanţilor
Rezultatele acestei etape nu au con h i această parte a lum ii s-a In diei şi Pakistanului că lucrurile
prezentat ca un oaspete înalt, bun se vor îndrepta. S -a hucum / faşă
tat în clasamentul general individual, laterale ale N.A.T.O., care trebuie să şi cum secade, sosit d e p e m alurile nespus cîrid a plecat în T ailan d a.
astfel că belgianul Joseph Haeseldonc- se bazeze pe navele de suprafaţă, ce Rinului ca să fa c ă bin efaceri. A in- A ic i nit i s - a fă c u t n ic i un f e l d e
kx continuă să poarte tricoul galben, vor dispune de două sute de rache tîlnit în drum ul său oam en i d es reproş cu privire la com erţul cu
wpnat de Cerepovici (U.R.S.S.) şi te atomice cu o rază de acţiune c u lţis c h ilo z i şi flăm inzi şi le-a R.F.G. N ici nu i se p u tea fa c e p en
Laczo (R.S.C.) la 18", Schur (R.D.G.) de 2.500 de mile. Totodată, după îm părţit daruri. A făcut donaţii tru că tailan d ezii a b ia acum ur
unor o r fe lin a te şi azilu ri 'de n o a p m ează să încheie contracte cu
la 30" şi alţi 17, alergători printre cum a declarat von Hassel, guver te, a 'dat o fr a n d e b isericilo r, a R .F.G .
care romînii Stoica şi Dumitrescu lă nul R. F. Germane se pronunţă ca co n trib u it la fo n d u r ile 'de a ju t o r a
1 minut. Wmm t i l l şl pînă acum pentru amplasarea pe re pentru şomeri. T ailan dezii n-au sim ţit încă,
continent a rachetelor mobile eu o
A stă z i, ’s e 'd esfăşoară e t a p a IV -a Pe coasta însorită a Pacificului, în staţiunea bal Un şomer care n-are locuinţă, doarme noapte de rază medie de acţiune. T oate acestea ar fi însem nai prea „b in e fa c e r ile u fila n t r o p ilo r 'de p e
B ratislava-B an ska Bistrica (201 km .). neară Acapulco, accesibilă numai milionarilor mexicani noapte pe străzile oraşului Mexico. Iată-1 pe neîerl- puţin lucru. P op oarele d e aici su
şi nord-americani. dtul şomer dormind într-o ladă de carton. m alurile Rinului,
GH. RADU
Redacţia administraţia ziarului str. 6 Martie nr; 9, Telefon 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în uumerar couiorm aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, nr, 263.328din 6 noiembrie 1949. =» Tiparul: Introprlnderea Poligrafic» „i Mal" — Deva,
