Page 33 - 1963-05

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA I
r Anul XV. Nr. 2605
greg
repar la fimp şi de calitate
Anul acesta în fata siderur-
giStilor stau sarcini sporite şi de
mare răspundere, la realizarea că­
rora secţia reparaţii siderurgice tre­
buie să aducă o contribuţie de sea­
mă. De aceea, încă de la cunoaşte­
rea cifrelor de plan, conducerea teh-
nico-administrativă, îndrumată de or­
ganizaţia de partid, s-a orientat asu­
pra luării celor mai eficiente mă­
suri. Bunăoară, cunoscînd din prac­
tica anilor tr^cuti unele greutăţi, a
acordat o atentie deosebită planifi­
cării judicioase a producţiei pe bază
de grafice, care se întocmesc la nive­
lul fiecărei brigăzi şi echipe. Orga­
nizarea temeinică şi repartizarea ju ­
dicioasă a forţelor de muncă a fost,
de asemenea, mult îmbunătăţită.
La rezolvarea acestor două mari
probleme — planificare şi organizare
— au contribuit şi intensificarea în­
trecerii socialiste şi ridicarea nivelu­
lui consfătuirilor de producţie.
A intrat în practica muncii noas­
tre ca înaintea fiecărei reparaţii co­
lectivul să se întrunească într-o cons­
fătuire de producţie. Cu acest prilej
se fac cunoscute sarcinile de
plan, colectivul secţiei purtînd
discuţii fructuoase, concretizate în
propuneri preţioase. Participarea co­
lectivă la găsirea celor mai produc­
tive şi economicoase soluţii tehnice
este un izvor nesecat de învăţăminte.
Pentru a concretiza mai mult cele
spuse, vom da un exemplu. In urma
unei consfătuiri de producţie, la pro­
punerea muncitorilor, s-a trecut la
formarea de brigăzi complexe, care
cuprind lăcătuşi montori, electricieni,
sudori autogeni şi electrici. In ca­
drul fiecărei brigăzi echipele sînt
specializate pe grupe de agregate cum
ar fi: furnale, caupere, cuptoare Mar­
tin, poduri rulante etc.
Repartizarea echipelor la un număr
mai restrîns de agregate a dus la cu­
noaşterea mai bună a acestora. In
consecinţă s-a scurtat timpul de re­
paraţii şi s-a îmbunătăţit calitatea
lucrărilor.
Efectuarea reparaţiilor la un nivel
tehnic superior a fost posibilă şi ca
urmare a ridicării calificării munci­
torilor. In prezent, în toate brigăzi­
le funcţionează cursuri de ridicare a
calificării pe specialităţi la oare iau
parte toti muncitorii calificaţi. Legă­
tura strînsă între temele predate şi
activitatea zilnică de producţie duce
la dezvoltarea orizontului lor pro­
fesional.
Folosind experienţa dobîndită în
anii trecuţi, colectivul nostru se pre­
ocupă neîncetat de găsirea unor so­
luţii tehnice noi. Astfel, anul acesta,
6-a trecut la preasamblarea şi mon­
tarea la sol a mai multor piese şi
agregate, înaintea opririi agregatului
Acţiuni patriotice
Tn aceste zile tinerii de la ora­
şe şi sate mobilizaţi de către
organizaţiile U.T.M. participă cu
multă însufleţire la acţiunile de
muncă patriotică. Numai din 18
aprilie şi pînă în prezent, tine­
rii din regiunea noastră au cu­
răţat păşunea pe o suprafaţă de
Lăcătuşul Crlstea Alexandru din cadrul secţiei de reparaţii mecanice
dc la U.R.U.M.P. lucrează la montarea reductoarelor pentru lanţul ele­
vator.
MARTI 14 MAI 1963
respectiv pentru reparaţii ceea ce
duce la reducerea duratei de exe­
cuţie. De exemplu, prin asamblarea
scheletului metalic înaintea opririi
cuptorului Martin, timpul de oprire
s-a redus cu circa trei zile şi s-a
îmbunătăţit mult calitatea reparaţiilor.
Prin montarea rezervorului de 100
m.c. la U.C.C. în afara locului fixat
s-au putut folosi utilaje mecanice de
mare productivitate ceea ce a condus
!a creşterea productivităţii muncii şi
la. îmbunătăţirea calităţii lucrărilor,
iar termenul de execuţie a fost re­
dus cu 10 zile.
Dintre toate reparaţiile executate
anul acesta, furnalul nr. 3 a avut cel
mai mare volum de lucrări şi a ri­
dicat în fata colectivului nostru cele
mai grele probleme de rezolvat. Opri­
rea furnalului, a fost precedată de un
studiu profund şi minuţios, multila­
teral al condiţiilor şi posibilităţilor
existente de aplicare a celor mai
bune metode şi soluţii tehnice. In
toate cercetările făcute noi am fost
călăuziţi do două criterii principale:
scurtarea duratei de execuţie cu efor­
turi minime şi îmbunătăţirea cali­
tăţii lucrărilor. Au fost făcute nume­
roase propuneri interesante şi pre­
ţioase. Primul pas a fost îjitocmiren
unor grafice de execuţie pe fiecare
lucrare, brigadă şi echipă în parte.
Apoi s-a trecut la pregătirea şi orga­
nizarea lucrului. Au fost asamblate
toate piesele furnalului, inclusiv cons­
trucţia metalică, e'.imiriîndu-se toate
nepotrivirile, care necesitau circa
cinci zile în cazul cînrl s-ar fi mon­
tat direct.
Rod al strădaniilor, depuse de in­
ginerii şi tehnicienii noştri, pentru
prima dată în practica reparaţiilor
capitale la furnale, a putut fi adop­
tat sistemul de lucru cu 6 etaje fată
de trei cîte se foloseau în trecut.
Aplicarea acestui sistem a creat po­
sibilitatea executării simultane a mai
multor operaţiuni ca: suduri interi­
oare, lucrări de şamotărie, instalaţii
hidrotehnice şi termotehnice şi ins­
talaţii electrice de forţă şi lumină.
Toate aceste măsuri au dus la fo­
losirea raţională a timpului şi for­
ţelor de producţie, cîştigîndu-se un
avans de circa 5 zile.
O altă măsură aplicată a fost aceea
că puşoarea şi evacuarea fontei so­
lidificate în creuzetul furnalului s-a
făcut după un grafic stabilit în con­
cordanţă cu celelalte lucrări. Astfel,
echipele de montori au putut să de­
monteze şi să monteze conductele
inelare de aer cald, platforma de la
gitul furnalului şi să consolideze cons­
trucţia metalică de susţinere.
Aminteam mai sus că succesele ob­
ţinute de colectivul nostru sînt
rezultatul unei pasionante întreceri
2.385 ha, au efectuat lucrări de
împădurire pe o suprafaţă de
32 ha, au plantat 20.500 pomi
fructiferi şi ornamentali şi au
colectat 1.660 tone fier vechi.
La aceste acţiuni au participat
32.000 tineri efectuînd peste
240.000 ore muncă patriotică.
v' -F¦gXPtyo. is, Vi .ON-t>OTtrI'U+ ţ ~i.
ii*asu •glie A p o sto l
4 pagini 20 bani a vlai metalurgiei şi construcţiilor de ma­ sue
şini, Ştefan Nădăşan, preşedintele
Luni la amiază, tovarăşul Gheor- Comitetului pentru tehnica nouă, La sosire, oasoetii nu Tost inlimpi-
ghe Apostol, prim-vicepreşedinte al Mircea Maliţa, adjunct al ministru­ na(i de Olof Landenius, însărcinatul
Consiliului de Miniştri al R.P. Ro- lui afacerilor externe, Mihail Petri, cu afaceri ad-interim al Suediei la
mine, împreună cu tovarăşii Bujor adjunct al ministrului comerţului ex­ Bucureşti, şi Slig Cedermark, secre­
Almăşan. ministrul minelor şi ener­ terior, Mihai Ciobanu, preşedintele tarul Asociaţiei generale pentru ex­
giei electrice, Janos Fazekaş, mi­ Camerei de Comerţ a R.P. Rominc pertul suedez.
nistrul industriei alimentare, Voinea şi alte persoane oficiale au vizitat
Marinesca, ministrul sănătăţii şi pre­ expoziţia industrială suedeză, des­ In cursul vizitei, oameni de afa­
vederilor sociale, Dumitru Mosora, chisă în pavilionul din Parcul Herăs­ ceri şi experţii suedezi, reprezentanţi
ministrul industriei construcţiilor, trău. ni celor 46 de firme participante la
Mihai Suder, ministrul economiei expoziţie, an prezentat produsele
forestiere, Constantin Tuzu, ministrul expuse, dîr.d ample explicaţii.
(Agerpres)
ice Tren cu supratonaj 4 3 .0 0 0 îone de cărbune ţaţe unor maiştri şi tehnicieni lizai o viteză medie de avansare
pe combinat de peste 113 m.l.
Trenul operator nr. 2 compus pesfe plan fruntaşi în muncă. In sectoare pe lună, ceea ce depăşeşte cu 38
in Stafia C.F.R. Deva avea un s-au reprofilat galeriile de bază metri pe lună sarcina planificată.
socialiste. La furnalul nr. 3, pe lingă tonaj de 2.674 tone şi trebuia Minerii Văii Jiului au extras şi galeriile de cap, a fost extinsă Aportul cel mai mare la acest suc­
faptul că au făcut propuneri de a remorcat pînă în stafia C.F.R. din adîncuri, în perioada care s-a armarea metalică şi s-au reparat ces l-au dat minerii de la Dîlja.
se amenaja provizoriu o magazie Simeria-călători. Şeful stafiei, scurs din anul acesta, 43.000 tone
pentru piese şi dispozitive speciale Ferencz Sigismund şi impiega­ de cărbune cocsificabil şi ener­ şi nivelat liniile ferate din gale­ Contribuţia inovatorilor
in apropierea furnalului, montaiea tul de mişcare Avram Cirpaciu, getic peste sarcinile dc plan. La riile de transport. Aceste măsuri,
unui troliu etc., muncitorii şi-au luat au luat legătură cu Petru Ple­ baza acestui succes au stat mă­ urmate de altele, au avut drept Inovatorii mineri din Valea Jiu­
angajamente concrete în întrecerea nar, mecanic şi T eodor Mag­ surile tehnico-organizatorice apli­ lui depun o rodnică activitate pe
socialistă. Tov. Gheorghe Boldor, îm­ da, fochist, din depoul de lo­ cate la toate exploatările miniere rezultat reducerea cu peste 20 la tărîmul noului. In acest an ci au
preună cu brigada pe care o conduce, comotive Simeria, cu operatorii din bazin, preocuparea perseve­ sută a procentului brigăzilor prezentat la cabinetele tehnice
s-a angajat să execute lucrările de R. C. şi partida de manevră rentă a muncitorilor şi cadrelor mai mult de 2 0 0 propuneri de ino­
la gitul furnalului şi conducta pan­ şi s-au sfătuit împreună'în pri­ tehnico-inginereşti pentru ex­ aflate sub plan faţă de luna apri­ vaţii dintre care aproape 100 de
talon în numai 32 de ore, fată do 48 vinţa măsurilor ce trebuie lua­ tinderea mecanizării şi a altor lie. De acest succes a depins în propuneri au fost acceptate şi
ore cît era planificat. Angajamentul te pentru remorcarea acestui procedee moderne de lucru folo­ se aplică deja în procesul de pro­
a fost realizat întocmai şi toate lu­ tren în depline condifiuni de mare măsură faptul că în prima ducţie. Economiile antecalculate
crările au primit calificativul de siguranfă a circulaţiei. site la extragerea cărbunelui din decadă a lunii mai, din abatajele realizate prin aplicarea acestor
„foarte bine“. Brigada condusă de tov. exploatării, au fost extrase peste inovaţii se cifrează la circa
Tralan Bodea a redus timpul de re­ In urma consultărilor mecani­ 800.000 lei.
paraţii la baza cuvei cu două zile. cul a consimţit să rem orce acest plan aproape 500 tone de căr­
tren cu un tonaj în plus de In activitatea creatoare pentru
Angajamentul sudorului Vasile Sur- 1.224 tone. Măsurile ce se im­ bune. introducerea noului în producţie
du dn a Tealiza zilnic 8 m.l. sudură puneau fiind luate, trenul a de­ s-au evidenţiat îndeosebi inova­
electrică peste sarcina planificată, a marat şi nu după mult timp a abataje. In fruntea întrecerii s-au V iteze sporite de avansare torii de la mina Lupeni, care au
determinat pe toti ceilalţi sudoTi ca: ajuns în stafia dc destinaţie. situat în acest răstimp harnicii făcut 38 propuneri dc inovaţii,
loan Rusu, Nicos Marcos, Stelian Minerii din Valea Jiului acordă din care 21 au şi fost aplicate,
Smeu şi alţii ca ei, să-i urmeze exem­ Semnificativ este faptul că şi mineri de la Lupeni, care au ex­ o deosebită atenţie sporirii vite­ ceea ce a adus minei Lupeni o
plul. de această dală, prin măsurile tras din abataje mai mult dc economie antecalculală de circa
ce au fost luate, s-a reuşit să 25.000 tone de cărbune cocsifica­ zelor de avansare în abataje, ca 300.000 lei. O inovaţie valoroasă
Strădaniile şi eforturile susţinute se asigure un transport opera­ bil în plus. Productivitatea mun­ o cale principală ce duce la creş­ este cea a inginerului Constantin
ale întregului colectiv se concreti­ tiv nl mărfurilor încărcate in cii a sporit pe exploatare în terea producţiei de cărbune şi a Teodorescu, de la această mină,
zează în realizarea planului de repa­ vagn-’ iele C.F.R., să se reali­ medie la 1,145 tone cărbune pe productivităţii muncii. In acest privind înlocuirea susţinerii în
raţii curente şi mijlocii în trimestrul zeze graficul de circulafie. post. La rîndul lor, minerii de la an viteza de avansare obţinută în lemn cu susţinere metalică la
I al anului în proporţie de 116 la abatajele frontale cu rambleu to­
sută. In ce priveşte planul de repa­ CLARA HÎNLĂU Petrila au livrat peste plan, de la abatajele cameră din bazinul tal. Aplicată în producţie, aceas­
raţii capitale, el a fost îndeplinit in corespondentă începutul anului, aproape 10.000 Văii Jiului a atins în medie 81,1 tă inovaţie aduce economii la
proporţie de 415 la sută, iar cumulat, tone de cărbune energetic. m.l. pe lună, întrecînd cu peste lemnul de mină de 10—15 m.c./
pe patru luni, în proporţie de 450 la 1.000 tone de cărbune.
sută. O performantă de mare valoare S
a fost terminarea reparaţiei capitale
la furnalul nr. 3 cu 20 de zile mai La nivelul celor 8 la sută indicele planificat. Cele
devreme, timp în care se pot produce
mii de tone de fontă. In această mai bune brigăzi n „i însemnate realizări în aceas­
perioadă, la preţul de cost, s-au rea­
lizat economii de circa 1.280.000 lei. Colectivele sectoarelor produc­ tă direcţie s-au înregistrat în aba­
tive de la mina Vulcan şi-au inten­ tajele cameră ale exploatării mi­
Pentru succesele remarcabile do- niere Petrila.
bîndite, colectivul secţiei reparaţii si­ sificat activitatea pentru ridicarea
derurgice a fost evidenţiat pe com­ brigăzilor rămase sub plan. La Viteze mari de avansare s-au
binat şi a primit drapelul de secţie începutul acestei luni brigăzile obţinut şi la lucrările de înain­
evidenţiată pe trimestrul I a.c. mai slabe au fost completate cu tare. Folosind maşini de încărcat
cadre bine calificate şi încredin- tip E.P.M.-l şi P.M.L.-5, precum
Rezultatele bune sînt concludente.
Ele trebuie însă dezvoltate şi mai şi reîncărcătoare cu bandă, mi­
mult.- Calitatea reparaţiilor a lăsat
uneori de dorit mai ales la lucră­ nerii de la aceste lucrări au rea­
rile cu volum mic. O deficientă în
munca noastră a fost şi aceea că nu optim e
întotdeauna am avut în vedere re­ dezvoltării plantelor
partizarea echipelor după specialita­
tea lor. Timplarul Nico- Prim a lucrare de întreţinere mitru, Ion Vasilca şi Gherghina
lae Ştefan de la Cornea.
In curind vom organiza ateliere spe­ I.I.L. „Crişana“ din la porum b
cializate pe tipuri de lucrări, ceea Brad lucrează cu D. PETRU
ce va duce la folosirea mai bună a multă conştiincio­ Cunoscînd faptul că după ter­ corespondent
forţei de muncă şi a utilajelor. Luna zitate, reuşind să minarea semănatului, menţinerea
aceasta vom deschide o şcoală de terenului afinat şi distrugerea bu­ La tim p şi d e calitate
calificare cu circa 60 de muncitori dea lucrări de bu­ ruienilor în curs de răsărire pre­
pentru meseriile: sudori şi electri­ zintă o importanţă deosebită pen­ Executînd însămînţărilc cultu­
cieni. Organizaţia de partid, împreună nă calitate şi să- tru crearea unor condiţii optime rilor dc primăvară în timpul op­
cu comitetul sindical de secţie şi şi depăşească cu de creştere şi dezvoltare a plan­ tim şi de calitate, plantele au
conducerea tehnico-administrativă vor telor, colectiviştii din Şoimuş, ra­ răsărit şi s-au dezvoltat bine,
pune şi pe viitor în centrul activi­ regularitate sarci­ permiţînd colectiviştilor să în­
tăţii lor scurtarea timpului de exe­ ionul Ilia, dau o mare atenţie ceapă din vreme lucrările de în­
cuţie a reparaţiilor şi îmbunătăţirea nile lunare do plan. efectuării la timp a lucrărilor dc
întreţinere a culturilor. treţinere. Drept rezultat, mem­
calităţii lor. IN FOTOGRAFIE: brii G.A.C. din Simeria au şi ter­
ANGHEL SPATARU Nicolae Ştefan la De aceea, în afară de plivitul minat prima praşilă la sfecla de
locul de muncă. şi grăpatul culturilor de toamnă, zahăr cultivată pe 18 ha şi au în­
secretarul organizaţiei de bază s-a executat praşila I-a la floarea ceput prăşitul la cultura de car­
ing. CORNEL SCURŢII soarelui, iar la porumb s-a înce­ tofi şi în grădina de legume.
put efectuarea primei lucrări cu
şeful secţiei reparaţii siderurgice Pînă ieri ei au prăşit încă 4
din C. S. Hunedoara sapa rotativă. Pînă ieri această ha de cartofi şi 3 ha cultivate cu
diferite legume.
?ssm !ss& s - s a r ?m ar lucrare s-a aplicat pe 40 ha. De
asemenea la grădina de legume Datorită atenţiei pe care o a-
cordă colectiviştii lucrărilor de
au fost prăşite 4 ha cu diferite întreţinere, acestea sînt executa-
tate la timpul potrivit şi dc cea
culturi. mai bună calitate.
Fruntaşe la executarea lucrări­
M. RADU
lor de întreţinere a culturilor sînt corespondent
brigăzile conduse dc Nicolae Du- rum m r
ă w z r m w / ş a a r jsebeta u s h f m .
Raid pe urmele _^5M luarea de măsuri rit mal eficiente cri
materialelor scopul de a spori producţia păşunilor
publicate pe care le avem în folosinţă.
C on difia principală pentru realizarea sarcinilor stabilite de Congresul şi îndeosebi cele referitoare la iri­ treaga perioadă de păşunat pentru cel Pentru aceasta, consiliile de con­
a l III-lc a al P.M .R. în dom en iu l creşterii an im alelor şi rid icării produ c­ garea păşunilor, combaterea eroziunii, puţin 120 vaci cu lapte sau 240 ca­ ducere ale gospodăriilor noastre co­
tivităţii lor, o constituie asigurarea u n ei bogate baze fu rajere. In această suprainsămînţării şi organizarea pa- pete tineret bovin sau 720 oi. lective au cerut sprijinul birourilor
direcfic. o sursă im portantă d e nutref o constituie păşunile şi fîn efelc na­ şunatului. Cunoscînd faptul că prin organizaţiilor de bază. Acestea ne-au:
tu rale a căror produ cţie trebu ie sp orită continuu. M ilitând pentru în fă p ­ irigare păşunile dau o producţie do Pentru ca în viitorii ani să ridi­ ajutat să organizăm mal temeinici
tuirea acestui obiectiv, ziarul nostru şi-a propus să sprijine efortu rile oa­ iarbă constanlă şi ridicată şi ţinînd căm la un asemenea nivel întreaga munca pentru îmbunătăţirea păşuni­
m en ilor m uncii d e la sate în v ed erea asigurării in e- bogate baze fu rajere seamă de posibilităţile pe care le producţie a pajiştilor, am făcut rezer­ lor. In sprijinul colectiviştilor noş-
pentru anim ale. In acest scop a ini (iot rubrica „Sporirea producţiei de avem am stabilit ca în acest an să vaţii şi pe celelalte trupuri de pă­ tri, tot la îndrumarea organizaţiilor
fu r a je — con d iţie liotăritoare în d ezv oltarea sectorului zooteh n ic“. L a ru­ irigăm prin aspersiune o suprafaţă şune, în vederea stabilirii cantităţii de partid, au venit şi tinerii din sate;
brica respectivă, m cep în d din luna m artie a.c. s-au pu blicat şi o seam ă dc de aproape 150 ha păşune, fată de optime dc îngrăşăminte minerale şi Drept rezultat, la G.A.C. din Vingard*
articole critice, raiduri ele. prin ca re s-a luat atitudine îm potriva lipsu­ numai 3 ha cil am irigat în anul organice ce trebuie aplicate. Ţinînd de exemplu, cele 346 hectare de pă­
rilor existente şi s-au făcut propu n eri pentru înlăturarea lor. trecut. De cîteva zile grupti! dc iri­ seama de necesitatea refacerii covo­ şune au fost curăţate do mărăciniş,
gat a fosl pus în fiineţ iu no pe păşunea rului vegetal şi de ridicarea valorii s-au împrăştiat muşuroaiele de pe în­
Pentru a cu n oaşte m ai în d e a p ro a p e fe lu l în c a rc se p reocu p ă con du ­ „Peste apă“, care ne asigură obţine­ nutritive a pajiştilor, am înfiinţat un treaga suprafaţă şi s-au greblat pesta
cerile unităţilor agricole de ridicarea productivităţii păşunilor şi tinetelor, rea celei mai ridicate producţii do lot semincer de ierburi gramince şi 200 hectare. De asemenea, s-au în­
redacţia ziarului nostru a organizat cu ajutorul unor corespondenţi volun­ iarbă si este rezervată pentru păşu- leguminoase pe o suprafaţă de 22 graş cu urină 15 hectare, iar 5 hec­
tari un raid anchetă prin cîleva gospodării colective din raioan ele Alba, natul vacilor de lapte. Spre deose­ ha Cantitatea de seminţe ce se va tare au fost îngrăşate prin tîrlire.
Sebeş şi oraşul regional H unedoara. bire de alţi ani. cînd păşunatul s-n obţine de pe această suprafaţă ne va
făcut neorganizat, acum întreaga su­ permite ca în scurt timp să supraîn- De men'' nat este faptul că lu­
Iată unele constatări făcute cu acest p r ile j: prafaţă do păşune este tarlalizată, sămînţăm întreaga suprafaţă de pă­ crările de întreţinere s-au făcut nu­
iar păşii nutul se practică pe parcele, şune ce o avem in folosinţă. mai prin muncă patriotică, economi-
Posibilităţi mari pentru creşterea producţiei rotaţia lor făcîndu-se la 7—8 zile. sindu-se cele 300 zile-muncă planifi­
de masă verde Ştiind că avem posibilităţi nelimi­ cate în acest scop.
Calculele făcute arată că în urma tate pentru ridicarea continuă a pro­ • La fel la G.A.C. „Dezrobirea“ din
Gospodăria agricolă colectivă din In primul rind ne-am îndreptat aten­ aplicării complexului de măsuri amin­ ducţiei şi a valorii nutritive a pajiş­ Draşov-a fost curăţată de mărăciniş şi
Drîmbar, raionul Alba, are in folo­ ţia asupra metodelor mai simple, cum tit, producţia de iarbă pe trupul de tilor, asigurînd pe această cale nu­ muşuroaie, tot prin mutică patriotică,
sinţa o suprafaţă de 450 ha păşune sînt curăţările de vegetaţie lemnoasă păşune „Peste apă“ se va ridica la treţuri în cantităţi îndestulătoare pen­ întreaga suprafaţă de 340 hectare pă­
naturală. Datorită măsurilor agroteh­ şi buruieni, distrugerea muşuroaielor, 18.000—20.000 kg la ha, ceea ce ne va tru animale, vom da o atentie tot mai şune. Numai tineretul din comună*
nice aplicate şi folosirii raţionale a grăpări etc., care au totuşi o mare permite ca la fiecare ha să creştem mare executării pe păşuni a unui vo­ prin acţiunile întreprinse în timpul
păşunilor, am reuşit ca pe unele pa­ inf- ita asupra creşterii producţiei în plus încă o unitate vită mare. lum sporit de lucrări de întreţinere liber, a curăţat peste 70 hectare.
jişti să ridicăm producţia de masa de iarbă. Acestea s-au executat pe Numai cu sporul de producţie reali­ şi îmbunătăţire.
verde de două sau chiar de trei ori. întreaga suprafaţă planificată. Nu am zat de pe acest trup de păşune se De acum, atenţia noastră este în­
In anul trecut, de pildă, pe trupul neglijat însă nici celelalte măsuri de poate asigura hrana necesară pe în­ ION GLIGOR dreptată spre îngrăşarea în conti­
de păşune „Peste apă", în afară de ameliorare a pajiştilor. Astfel, în tru­ ing. agronom Ia G.A.C. din Drîmbar, nuare a păşunilor prin lirliro şi în
curăţări simple, au fost îngrăşate 50 pul de păşune „Peste apă“, pe 50 special spre organizarea păşunatului
ha; pe 30 din acestea s-au făcut su- ha am administrat îngrăşăminte chi­ raionul Alba raţional care de asemenea face să
praînsămînţări cu ierburi valoroase, mice, iar in „Coasta Negării“, in afară crească producţia de masă verde a
iar 30 ha, situate in apropierea sur­ de fertilizarea a 30 ha cu îngrăşă­ îndrumările claie ne-au fosf de un real folos păşunilor.
sei de apă s-au irigat prin asper- minte chimice, am supraînsămînţat 60
siune. Ca urmare a aplicării măsuri­ ha cu ierburi valoroase. Tot pe acest Gospodăriile colective din Vingard direcţie. In mod deosebit noi am ur­ Procedind în felul acesta noi vom
lor amintite, producţia de iarbă s-a trup, pentru combaterea procesului Si Draşov deţin multe animale şi nu­ mărit felul în care au reuşit unele asigura pentru efectivele de animale
ridicat la peste 10.000 kg. la ha. de eroziune am plantat 60.000 puieti mărul lor creşte în fiecare an. De gospodării colective să asigure ani­ ale gospodăriilor noastre o bogată
de salcîm, produşi în pepiniera gos­ aceea, asigurarea hranei necesare malelor, începînd din primăvară şi hrană de masă verde pe tot timpul
Ţinînd seama de faptul că dispu­ podăriei colective. In cea mai mare creşterii animalelor a constituit şi verii.
nem în«~ă de mari rezerve în direc­ parte lucrările de îmbunătăţire a pă­ constituie una din principalele pro­ pe tot timpul verii, o bogată hrană
ţia creşterii producţiei de masă verde, şunilor se execută cu sprijinul colec­ bleme care preocupă colectiviştii de de masă verde. In această direcţie GHEORGHE RADU
în acest an, în cadrul complexului aici. In rezolvarea ei, do un real fo­ şi-au împărtăşit experienţa, prin co­ preşedinte al G.A.C. din Vingard,
de măsuri stabilite pentru îmbunătă­ tiviştilor. los ne sînt indicaţiile publicate în loanele ziarului, mai multe gospodării
ţirea pajiştilor, am efectuat o serie In ceea ce priveşte aplicarea măsu­ ziarul regional la rubrica: „Sporirea printre care şi cea din Miercurea, ra­ ILIE OPREAN
de lucrări agrotehnice pe păşuni, lu­ producţiei de furaje — condiţie ho- ionul nostru. Am văzut că pentru preşedinte al G.A.C. din Draşov,
crări menite să contribuie la ridica­ rilor de îmbunătăţire a păşunilor, do tărîtbare în dezvoltarea sectorului creşterea producţiei de masă verde
rea producţiei şi a valorii lor nutri- un Teal folos ne-au fost îndrumările a păşunilor este necesar să se exe­ raionul Sebeş
din articolele publicate pe această zootehnic". In multe din acestea este cute lucrări de întreţinere şi îngră-
ftvei _ împărtăşită experienţa unor gospodă­ şări pe suprafeţe cît mai mari. Toto­ Sfaturile populare
temă ţn ziarul Drumul socialişniului, rii agricole colective cu bune rezul­ dată, articolele prin care erau criti­
tate, se dau îndrumări de felul cum cate conducerile unor gospodării care au partea lor de vină
să se muncească pentru sporirea pro­ manifestau neglijenţă fată de îngriji­
ducţiei de furaje şi sînt criticate ne­ rea păşunilor, au fost pentru noi un Pe lingă faptul că în multe gospo­
ajunsurile ce; se manifestă în această dării agricole colective se acordă
bun îndrum,aj; în ceea ce priveşti) atenţia cuvenită sporirii producţiei
de masă verde, cu prilejul raidului
s-a constatat că în raionul Sebeş mai
sînt totuşi unele unităţi agricole îq
care s-au neglijat lucrările de între­
ţinere şi îmbunătăţire a păşunilor;
* [Q sM im ţm ?a pjigi r n „