Page 37 - 1963-05

I H u ned o*»-Pev> \
mulsocialismului eu privire ia şedmfa Comifefylui Executiv
Anul XV. Nr. 2606 MIERCURI 15 MAI 1963
P i ogoarele gospodăriei a g r ic o le c o le c tiv e 'din Şoim uş, raion u l llia , se d e s fă ş o a r ă o muncă rodnică pentru
întreţinerea culturilor< c o n tr o lea z ă c a lita te a p r a ş ile i p oru m b u lu i e fa c tu a tă cu sa p a rotativă d e mecaniza­ feţele cultivate cu porumb s-a
IN, F O T O G R A F IE : Se
torul Eugen M arian-
Bază trainică viitoarei recolte
Membrii gospodăriilor agricole co- cit şl de plante. Desîăşurînd larg
lectlve din raionul Alba, cu spri­ întrecerea socialistă, ei au efectuat
jinul mecanizatorilor, au reuşit ca prima praşilă la sfecla de zahăr
prinlr-o bună organizare a muncii, imediat ce plantele au început să
să execute însămînţările din aceas­ apară, lăcînd totodată şi buchetatul.
tă primăvară la timp şi de calitate, La cea de-a doua praşilă, ce se va
lucru ce are o însemnătate deose­ face în zilele următoare, se va exe­
bită pentru obţinerea unor recolte cuta şi răritul cu care prilej ei voi
bogate la hectar In acest an. Dar, avea grijă şă lase cîte o singură
pentru obţinerea de recolte bogate plantă — cea mai dezvoltată şi să­
!aste necesar să se aplice toate lu­ nătoasă -r- la distanţa corespunză­
crările recomandate de ştiinţa agro­ toare, asigurînd astfel cîte 90.000-1
tehnică, începînd de la pregătirea
terenului pentru însămînţări şi pînă 100.000 plante, la hă. Răritul sfeclei
la recoltare. de zahăr se va teturtina pe toate
cele 45 ha. pînă cel tîrziu la 25
— La baza obţinerii în anul tre­ mai. Tot aici s-a executat prima lia etc. unde prima praşilă este ter­
cut a 2.300 kg. porumb boabe la ha praşilă pe întreaga suprafaţă culti­
(de pe unele parcele în suprafaţă vată cu cartofi timpurii.
de 48 ha s-au realizat în medie
6.583 kg la ha), cîtc 150 kg. fasole In vederea asigurării unei densi­
tăţi normale de plante la ha., colec­
şi cîte 20.000 kg. sfeclă de zahăr la tiviştii şi-au propus ca o dată cu toarei recolte.
ha, etc., a stat calitatea lucrărilor răritul să facă şi completarea golu­
de întreţinere pe care colectiviştii rilor. Această lucrare — ne spunea gospodăriilor agricole colective din
noştri le-au executat cu multă conş­ preşedintele gospodăriei — se va raionul Alba au reuşit să execute
face prin transplantarea cu grijă a
tiinciozitate — ne-a relatat tov. Mi- unor plante viguroase. Această me­
hai Dobîrtă, preşedintele gospodăriei todă este mai recomandabilă în con­
agricole colective din Cistei. diţiile acestei primăveri, decît prin
însămînţare cu sămînţă muiată. Ră­
Colectiviştii de aici şi-au propus ritul, dar mai cu seamă completa­
ca în acest an să obţină recolte şi rea golurilor vor fi îndrumate şi su­
mai bunr decît în 1962. La sfecla
de zahăr, bunăoară, ei vor să rea­
lizeze cel puţin 25.000 kg. la ha, la pravegheate îndeaproape de ingine­
porumb şi-au propus să obţină de rul agronom al colectivei.
Cu intensitate sporită muncesc la
pe 80 ha cîte 5.000 kg. boabe în întreţinerea culturilor şi colectiviş­ a culturilor sînt o chezăşie sigură
cultură neirigată, iar de pe restul tii din comuna Ciugud. Bine îndru­
suprafeţei (273 ha) peste 3.000 kg.
la hectar. maţi de inginerul agronom Nicolae
Pentru a realiza aceste producţii Cîrnaţiu, ei au terminat prima pra­
colectiviştii au început lucrările de şilă la sfecla de zahăr cultivată pe
întreţinere a culturilor de îndată ce 20 ha, a florii-soarelui, sfeclei fura­ vicepreşedinte al Consiliului agricol
acest lucru a fost cerut atît de teren jere şi pe mai bine de 20 ha cul­
Colaborarea dintre ingineri şi maiştri -
o necesitate vitală a producţiei
Pînă nu demult cadrele noas­
tre tehnico-inginereşti aveau
părerea că sarcinile operative
de producţie şi obşteşti ar răpi
complectamente timpul de con­
Colectivului de ingineri, teh­ cepţie şi creaţie propriu-zis.
nicieni şi maiştri din cadrul Organizaţia de partid, comuniş­
secţiei noastre îi revine ca sar­ tii, pasionaţi căutători ai noului,
cină să dea furnaliştilor un cocs au combătut această părere, do
de bună calitate cu o rezistenţă vedind că personalul tehnico-
minimă de 315 kg. la tobă şi c*u ingineresc poate şi trebuie să
o umiditate constantă de cca. fie promotor al noului.
5 la sută. Or, înfăptuirea aces­
tor cerinţe este nemijlocit lega­ Cum s-a realizat acest lucru ?
tă de activitatea de concepţie înainte de toate, organizaţia
a cadrelor tehnico-inginereşti de partid, analizînd sarcinile de
care trebuie să militeze neobo­ producţie şi aportul maiştrilor,
sit pentru introducerea progre- tehnicienilor şi inginerilor, la
rezolvarea lor, a ajuns la con­
su’ui tehnic, perfecţionarea pro­ cluzia că deşi în secţie există
numeroase cadre tehnice, care
cesului de fabricaţie a cocsului desfăşoară o susţinută activita­
şi realizarea unor indici tehnico- te de concepţie, rezultatele nu
economici superiori. sînt pe măsura aşteptărilor.
Cauza ? Printre altele este şi
aceea că, cercetarea individua­
lă a unor probleme complexe
din locuri de muncă diferite
făcea ca ele să nu fie adîncite
cu toată minuţiozitatea. La ini­
ţiativa organizaţiei de partid,
conducerea tehnico-administra-
tivă a trecut la formarea unor
colective lărgite de ingineri care
să se ocupe de anumite proble­
me. Două din aceste colective
sînt constituite din activul fără
de partid şi îşi desfăşoară acti­
vitatea sub directa îndrumare
im m A * i i m o ô a tämcb, o m ţ i-va i
4 pagini 2 0 bani
Pe ogoarele
.r G. A. Ce
din Vinerea
Corespondentul nostru, ing.
MIRCEA GLODEANU, ne in­
form ează că în aceste zile la
G.A.C. din Vinerea, raionul
Orăştie, lucrările de întreţinere
a culturilor se desfăşoară din
plin. Mobilizînd la muncă toate
forţele de care dispun, colecti­
viştii de aici au reuşit ca pînă
ieri, 14 mai, să execute prima
praşilă pe toate cele 6 ha cu
floarea-soarelui (o dată cu
aceasta s-a făcut şi răritul) şi
4 ha cu soia, precum şi plivi­
tul tuturor celor 412 ha cu grîti
şi 25 ha cu orz.
P aralel cu aceasta, pe supra­
început executarea unei lucrări
cu sapa rotativă.
Rezultatele puteau
fi mai bune
Colectiviştii din Hărău cul­
tivă în acest an 5 ha cu floai.,
rea-soarelui, 25 ha cu sfeclă
de zahăr, 5 ha cu sfeclă fu­
rajeră, 2 ha cu cartofi timpu­
rii, mari suprafeţe cu porumb
etc. Avind terenurile situate
în c^a mai mare parte pe
Lunca Mureşului şi mobilizînd
la lucru toate forţele de care
dispun, ei au reuşit să termi­
ne însămînţările printre primii
din raionul llia.
Firesc era deci ca tot prin­
tre primii să înceapă şi lu­
tivate cu cartofi. Concomitent s-a crările de întreţinere a cultu­
executat prăşitul a 10 ha. de diferite rilor. La executarea acestora
legume, plivitul griului pe toate cele există însă o serioasă rămî-
nere în urmă. Pînă la 13 mai
380 ha. şi combaterea gărgăriţei sfe­ a.c., potrivit datelor transmi­
clei prin stropiri cu Exatox în con­ se de tov. IOAN URSIL secre­
centraţie de 3 la sută. Cu ajutorul tarul sfatului popular comu­
mecanizatorilor, in această gospodă­ nal, aici s-au aplicat lucrări
rie s-a mai executat pînă acum o de întreţinere pe suprafeţe
lucrare cu sapa rotativă pe 30 ha cu
porumb destinate producerii a cîte
5.000 kg. boabe la ha în cultură ne- mult prea mici faţă de posibi­
. irigată. • lităţi. S-au prăşit doar 6 ha
cu sfeclă de zahăr şi 2 ha a i
Asemenea exemple pot fi date şi cartod timpurii. La celelalte
din gospodăriile agricole colective
de Ia Teiuş, Galda, Mihalţ, Alba Iu-
culturi (floarea-soarelui şi sfe­
minată sau se apropie de sfirşit Ia clă furajeră), deşi există con­
toate culturile prăşitoare, executîn- diţii, nu s-a început încă pră­
du-se paralel şi alte lucrări de în­ şitul.
treţinere de care depinde soarta vii­
Muncind cu însufleţire, membrii
M in eri în e x c u rs ie
pînă la 14 mai prima praşilă pe 209 Un grup de mineri din Ţebea, ra­
ha cultivate cu sfeclă de zahăr, pe ionul Brad, au plecat împreună cu
familiile lor într-o excursie organi­
140 ha cultivate cu floarea soarelui, zată prin O.N.T. Carpaţi, de către
pe aproape 100 ha cu legume şi au sindicatul minier şi asociaţia sporti­ alpin de la cota 1400 şi cabana Vîr-
început de zor Ia prăşitul porumbu­ vă Minerul din localitate. Excursia
lui.
Ritmul în care s-a desfăşurat şi se a durat trei zile.
Cu acest prilej, ei au vizitat ora-
desfăşoară lucrările de întreţinere
Expoziţie de încălţăminte
că anul acesta gospodăriile agricole In cursul zilei de ieri, 14 mai, velor meşteşugăreşti. Aici au fost
s-a deschis în sala clubului expuse un mare număr de mo­
colective din raionul nostru vor
realiza şi depăşi producţiile plani­
ficate.
ing. MATEI SUCIU
U.R.C.M. din oraşul Deva o expo­ dele de încălţăminte pentru fe­
raional Alba ziţie de încălţăminte organizată mei, bărbaţi şi copii, produse
de Uniunea centrală a cooperaţi- selecţionate la cel de al IlI-lca
şi supraveghere a biroului or­ zarea uniformă a cocsului în va­
ganizaţiei de bază. gon şi pe rampă, durata de eva­
cuare etc. Datele culese de mai­
De exemplu, colectivul condus ştri sînt studiate, interpretate şi
de inginerul Ioan Bimbea stu­ folosite la corectarea graficului
diază posibilitatea reducerii tem­ orar de evacuare a cocsului.
peraturii în spaţiul de sub bolta
cuptoarelor. Rezolvarea acestei Merită să arătăm că pe baza
probleme va duce la îmbunătă­ studiilor făcute şi a datelor cu­
ţirea calităţii produselor chimi­ lese din literatura tehnică de
ce auxiliare. Fireşte că realiza­ specialitate, cadrele tehnico-in­
rea practică a ideii îi revine mai­ ginereşti au pus la punct regi­
strului. De aceea, între colecti­ mul termohidraulic de încălzire
vul de ingineri amintit şi mai­ a cuptoarelor, ceea ce a dus la
ştrii Gheorghe Herban şi Nico­ creşterea numărului piloţilor în
lae Cioran există o strînsă co­ cuptor de la 18-20 pe maşină şi
laborare. Adesea ei studiază şi schimb în anii trecuţi, la 23 în
se consultă împreună asupra di­ anul acesta.
feritelor aspecte practice ale
problemei. Aplicarea în producţie a aces­
tor soluţii tehnice, împreună cu
Tot acest colectiv a studiat cu altele pe care nu le-am amintit,
bune rezultate o altă îmbunătă­ au dus Ia creşterea rezistenţei
ţire. Este vorba despre reduce­ cocsului la tobă în anul 1962 dc
rea temperaturii la verticalele la 295 kg. la 310-315 kg. In pri­
de margine care influenţează di­ mul trimestru al acestui an a
rect asupra încălzirii uniforme a crescut în medie Ia 320 kg.
cuptoarelor şi îmbunătăţirea ca­
lităţilor fizico-mecanice ale coc­ Din cele arătate pînă acum se
sului. vede cit de mare poate fi apor­
tul personalului tehnico-ingine-
Cel de-al doilea colectiv este resc la rezolvarea sarcinilor de
condus de ing. Ion Brad şi se o- producţie atunci cînd desfăşoară
cupă de reducerea şi păstrarea
constantă a umidităţii cocsului. o muncă de concepţie susţinută
In această direcţie maiştrii au
şi bine organizată, cînd între
un cuvînt. hotărîtor. Ei sînt ace­
maiştri şi ingineri există o colabo­
ia care execută propriu-zis pro­
rare strînsă.
gramul orar fixat de colectivul
' ing. MARIAN OPRESCU
de ingineri cu privire la reparti­ secţia cocs a U.C.C. de la C. S,
Hunedoara ¦ , •
C© MÜI I € i f
a! Consiliului de A ju to r Economic Reciproc
Intre 10 şi 13 mai 1963 a avut loc la Varşovia In cursul elaborării raportului, Comitetul Exe­
cea de-a 6 -a şedinţă a Comitetului Executiv al cutiv a examinat multilateral situaţia colaborării
Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. economice şi tehnico-ştiinţifice a ţărilor membre
La şedinţă au participat reprezentanţii în Co­ ale Consiliului, îndeosebi în domeniul coordo­
mitetul Executiv ai ţărilor membre ale Consi­ nării planurilor economiei naţionale, al specia­
liului, vicepreşedinţi ai Consiliului de M iniştri: lizării şi cooperării în producţie, coordonării cer­
S. Todorov — R.P. Bulgaria, O. Simunek — R. S. cetărilor telmico-ştiinţifice, al agriculturii şi le­
Cehoslovacă, B. Leuschner — R.D. Germană, D. găturilor economice externe. Comitetul Executiv
Molomjamţ — R.P. Mongolă, P. Jaroszewicz — a analizat, de asemenea, activitatea organelor
R.P. Polonă, Al. Bîrlădeanu — R.P. Romînă, A. Consiliului şi a pregătit propuneri în vederea în­
deplinirii pe viitor a programului de dezvoltare
Apro — R.P. Ungară, M. Leseciko — U.R.S.S. şi perfecţionare a organizării colaborării econo­
Şedinţa a fost prezidată de reprezentantul R.P.
Polone, P. Jaroszewicz. mice a ţărilor membre ale Consiliului, incluşi
în problemele valutare şi financiare trasate d».
Comitetul Executiv a examinat şi a aprobat consfătuirea din iur"'' (Î962).
raportul pe care urmează să-l prezinte spre exa­
minare celei de-a 18-a sesiuni a Consiliului. Ra­ La şedinţa Comitetului Executiv au mai fost
portul se referă Ia activitatea desfăşurată de ţă­ discutate şi alte probleme economice şi organi­
rile şi de organele C.A.E.R. pentru îndeplinirea
hotărîrilor celei de-a 16-a sesiuni (extraordinare) zatorice privind activitatea Consiliului de Ajutor
a Consiliului, adoptate în conformitate cu reco­
mandările Consfătuirii din iunie (1962) a primi­ Economic Reciproc.
lor secretari ai Comitetelor Centrale ale partide­ Discutarea problemelor la şedinţa Comitetului
lor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de gu­ Executiv s-a desfăşurat înlr-o atmosferă de în­
verne ale ţărilor membre ale C.A.E.R. ţelegere reciprocă şi unanimitate deplină.
în a p o ie r e a î n Capitală a delegaţiei R.P. R om îne,
c a r e a p a r tic ip a t la şedinţa Com itetului E xecutiv al C.A.E.R.
Marţi dimineaţă s-a întors în noastre în Comitetul Executiv al conducerii unor ministere şi in­
Consiliului de Ajutor Economic stituţii centrale de stat şi alte
Capitală, venind de la Varşovia, persoane oficiale.
delegaţia R.P. Romîne, condusă Reciproc, care a luat parte la
cea de-a 6-a şedinţă a Comite­ Erau prezenţi Wieslaw Sobie-
de tovarăşul Alexandru Bîrlă­ tului Executiv al Consiliului. rajski, ambasadorul R.P. Polone
deanu, membru supleant al Bi­
roului Politic al C.C. al P.M.R., La sosire, pe aeroportul Bă- în R. P. Romînă, şi membri ai
vicepreşedinte al Consiliului de ambasadei.
Miniştri, reprezentantul ţării neasa, delegaţia a fost înlîmpi-
nată de miniştri şi membri ai
Creşte continuu nivelul tehnic
ai producţiei
Colectivul preparatiei din Petrila cele din urmă, pe baza rezultatelor brichete s-a instalat a IlI-a linie de
are de realizat, pe an ce trece, sar­ obţinute, naftenatul de sodiu, in brichelare, s-a făcut raţionalizarea
cini de producţie mereu sporite. Pro­ amestec cu motorină. S-a realizat o conductelor de aburi, s-a îmbunătă­
ducţia recepţionată de la minele Pe­ instalaţie specială de descărcare, ţit circuitul de smoală şi s-a reali­
trila, Anlnoasa, Lonea şi, în parte, de transport, amestec şi dozare a aces­ zat o răcire mai bună a brichetelor
la Vulcan, a înregistrat în ultimii tui reactiv. Pentru desfăşurarea pro­ prin reducerea vitezei benzii de
ani o creştere medie anuală de pes­ cesului tehnologia în bune condi- transport şi prin stropirea mai ra­
te 15 Ia sută. La realizarea acestui tiuni, s-a realizat un dispozitiv care ţională cu apă. Pentru a se putea
spor şi-a adus o contribuţie de sea­ permite reglarea debitului şi a con­ urmări rezistenta brichetelor în tim­
mă ridicarea nivelului tehnic al pro­ centraţiei materialului de alimentare pul procesului tehnologic, pe lingă
ducţiei. şi un dispozitiv care dozează va­ factorii enumeraţi, s-a pus în
cuumul după necesităţile producţiei. funcţiune un dispozitiv de sem­
Pentru a putea fi prelucrată toată S-au adus îmbunătăţiri pompelor nalizare a timpului de colec­
producţia brută de cărbune s-a pre­ Dorrco, filtrului nr. 2, bateriilor de tare a probelor şi s-a găsit un
lungit grătarul de blocuri tip Sko­ flotatie, îngroşătorului nr. 2 şi tur- dispozitiv de răcire rapidă a probe­
da şi s-a modificat pîlnia de sub bosuflantei. Aceşti factori au contri­ lor, pentru a se putea executa ana­
grătar, în vederea măririi capacităţii buit la reducerea consumului spe­ liza imediat. In ultimii ani, rezis­
de trecere, Colectarea probelor de cific de reactivi, aer, energie elec­ tenta brichetelor s-a menţinut aproa­
pe benzile de transport se face acum trică. pe cu regularitate peste limita ad­
a i aparate automate. misă. Debitul de lucru al agregate­
Transportul şistului la haldă a lor a crescut cu circa 10 la sută,
ProduGtia netă a crescut în medie fost şi el îmbunătăţit. S-au făcut o iar producţia de brichete cu 45 la
cu 16 la sută, ca urmare a modifi­ serie de modificări la schip, scolîn- sută. La brichetai s-a rezolvat în cea
cării reţelei de injectare a apei de du-se din funcţiune o instalaţie de
circulaţie la aparatele Rheo, modifi­
cării trecerii de pe un culoar de ridicat şi s-au modificat vîrfurile pi- mai mare parte problema captării
spălare pe altul şi îmbunătăţirilor a- loanelor de funicular. Capacitatea prafului dezvoltat în timpul proce­
duse aparatelor de spălare Rheo şi de transport cu funicularul de şist a sului tehnologic cu ajutorul unei in­
culoarelor de spălare. De asemenea, crescut în ultima perioadă cu peste stalaţii de cicloane.
s-a realizat semnalizarea din două 10 la sută.
puncte a pornirii şi .opririi nămo­ In prezent, încărcarea produselor
lului 1zi conul apelor de circulaţie, Cărbunele mărunt, pentru a putea finite se face în eonditiuni bune dai
indicarea nivelului apei în conul fi brichetat, trebuie uscat după un
apelor de circulaţie, un con pentru regim adecvat. Această cerinţă teh­ torită raţionalizării folosirii eabluri«
apă limpede şi egalizator, un dis­ nologică s-a realizat în urma îmbu­
nătăţirii granulometrice a cărbune­ lor fără fine, montării unui cîntai.
lui supus uscării, prin introducerea
pozitiv pentru curăţarea automată a de cărbune centrifugat în sortul nor­ automat Ia linia a V-a şi punerii îil
cupelor elevatoarelor de cărbuni mal şi prin punerea în funcţiune a funcţiune a unul aparataj de pro­
bruţi. unei noi linii de uscare. S-a reali­
zat, de asemenea, o instalaţie caro tecţie prin semnalizarea acustică şi
Uleiul mediu folosit ca reactiv în permite semnalizarea opririi unui uti­
flotatia cărbunelui era dăunător fau­ laj din reţeaua de aparate de us­ optică, în caz de rămînere în două
care. Astfel s-a ajuns la tempera­
nei Jiului şi nu-1 puteam produce tura, umiditatea, cenuşa, granulaţia faze a motoarelor de la benzile do
şi debitul prevăzut de normele de transport. Manevrarea vagoanelor sa
pe cont propriu. De aceea s-a proce­
dat la înlocuirea acestuia cu reactivi funcţionare, Debilul de lucru al us- face mai uşor, debitul de încărcare
de tip nou. Au fost experimentaţi cătoriei a crescut cu 8 la sută, iar crescînd simţitor.
mai mulţi reactivi, alegindu-se în consumul specific de aer compri­ La creşterea nivelului tehnic al
mat şi cărbune pentru focare a scă­ producţiei în uzina noastră un aport
zut simţitor.
de seamă l-au adus şi inovatorii,
In vederea realizării planului de prin numeroasele propuneri de ino­
vaţii făcute şi aplicate în procesul
şele Deva, Sibiu, l-ăgăraş, Braşov, de producţie.
Sinaia şi castelul de la Bran. De ase­
menea, ei au petrecut clipe plăcute SABIN FLOREA
la cabanele Cristianul Mare, hotelul şeful preparatiei Petrila
Staţie de produse petroliere
ful cu Dor.
VIRGIL FRlNCU
corespondent
In centrul oraşului Alba Iulia un grup sanitar. Pentru prima'
a fost dată în exploatare dumi­ dată s-a aplicat un sistem de în­
nică dimineaţa o nouă staţie călzire centrală a staţiei, care da
pentru desfacerea produselor pe­ un bun randament. Lucrările de
troliere „PECO". Construită după construcţie executate de I.G.O.
un proiect modern, staţia are Alba Iulia sînt de bună calitate.
patru pompe electrice — putînd Staţia poate deservi conducă­
desface tot atîtea feluri de pro­ torii auto cu produse petroliere
duse — un birou cu magazie şi în bune condiţiuni şi rapid.
concurs pe ţară al U.C.E.C.O.M.
Sînt reprezentate cooperativele
Au început însiiozatuî furajelor
meşteşugăreşti din întreaga ţară.
Colectiviştii din satul Vinerea, zarea producţiei de masă verde
In primele ore expoziţia a fost raionul Orăştie, acordă încă dc de pe 15 ha cu secară şi 5 ha
vizitată de un mare număr dc
pe acum o deosebită atenţie a- cu lucernă.
lucrători din secţiile de încăl­
ţăminte ale cooperativelor meşte­ sigurării hranei necesare anima­ Insilozarea secarei şi a lucer-
şugăreşti din regiune. lelor în perioada de stabulaţie. nei se face în amestec cu paie,
Exponatele se bucură de apre­ In acest scop, zilele trecute ei asigurîndu-se astfel obţinerea
cierea vizitatorilor. au început recoltarea şi însilo- unui siloz de bună calitate.
In prim ele patru '
luni ale anului,
conducătorul auto
Petru ‘Turcii, de la
Autobaza l.R.T.A.
Deva, şi-a realizat
planul de produc­
ţie în proporţie de
114 la sută. El o
obţinut acest im­
portant succes de­
oarece în acest
timp a remorcai
cîte una şi doua re­
morci pe distanţe
mari.
in fotografie :
Tov. Tui cu se pre­
găteşte să plece in­
tr-o nouă cursă.