Page 38 - 1963-05

TT

PAG. 2 I ttO l SO CIA LISM Nr. 2606
Ja —¦

Veşti de la iJr AGENDA f _ÎN_TR_EP_R_IND_E_REA
întreprinderile
» <T?adi& „Flacăra“ ; IIA JE G : Carlouche I REGIONALA BALNEO-
Zlafna — cinematograful „Pojmlar“ ;
16 MAI 1963 BRA D : Misterul celor doi domni
Programul 1 : 5,07 Muzică inter­ „N“ — cinematograful „St. ro­
şie“ ; LONEA : Frumoasa ameri­

pretată de fanfară; 5,20 Emisiunea cană — cinematograful „Minerul“; CUMATEKIGA deva 3
pentru sate; 5,30 Cintece şi jocuri; ' TE1U Ş; Acord final — cinemato­
3
I!T ntre secţiile Uzinei chimi- 6,07 Muzică uşoară; 6,35 „Sat nou, graful „V. Roailă" ; ZLATNA :
* ce din ZIatna se desfă­ cîntec nou“ — d ntece populare ; Cursa de 100 km. — cinematogra­ anunţă deschiderea V
şoară o însufleţită întrecere Ii 7,10 Bolerouri; 7,30 Sfatul medi­ ful „Muncitorul“ ; ILIA : Frumoa­
cului; 8,08 Muzică populară; 8,30 sa americană — cinematograful în ziua de 19 mai ?
pentru cel mai frumos Ioc de li Concert de muzică uşoară; 9,00
muncă şi colectarea de cit mai 11 Vreau 6ă ştiu; 9,25 Suită de jocuri „Gk. D oja“; APOLDUL DE SUS; a staţiunilor 3
multe deşeuri fieroase. Cu populare; 10,30 Formaţii artistice Alibiul nu ajunge — cinematogra­
sprijinul organizaţiilor de ma­ iI de amatori în studiourile noastre; ful „23 August". Jb a iB s te a re 3
să, la această acţiune parti­ 11.05 Muzică din filme; 11,47 Me­
cipă întregul colectiv. 0 lodii populare romîneşti şi ale mi­ BULETIN G e o a jy m —tu ă S , 5i-
norităţilor naţionale; 14,00 Concert
De la începutul anului şi 51; ? de prînz; 14,30 Muzică uşoară; M ETEO RO LO GIC L V a |a - b ă l, 3
pînă în prezent pe întreaga u- 15,00 Melodii populare din Ardeal; 3
16,15 Vorbeşte Moscova; 17,10 Din Vreme schimbătoare cu cerul I M le ir c tu ir e ia —fisă i fi
zină au fost colectate şi pre­ ) muzioa popoarelor; 19,00 Pagini mai noros. Vor cădea ploi locale
date la I.C.M. Alba Iulia, 71 i orchestrale din operele; 22,55 Mu­ sub formă de averse. Vînt potrivit S ş l C â S sa ira —f o ă l. 3
tone fier vechi, peste 25 to­ i din sud-vest şi vest. Temperatura
zică da dans. în uşoară scădere: ziua intre 20 §
ne fontă veche şi 5.800 kg. } . şi 26 grade, iar noaptea între 4
plumb. Cele mai frumoase re­ I I Programul I I : 10,10 Jocuri popu­ şi 10 grade.
zultate au fost obţinute de i ? lare; 10,30 Muzică din operete; 11,30
secţia metalurgică i Muzică distractivă; 12,05 Din operele
i lui W eber; 12,35 Instrumentişti de
r I 1 omitetul sindicatului de la j muzică u şoară; 13,40 Muzică popu­

L ^ E. M. „Gheorghe Doja“ } !
1r îîmmnprrneuunnăS ncui sc oerrvvÎiPciÎ un ll ftpeThlnî l iiCc
In aceste zile, studenţii Institutului de mine din Petroşani se pregătesc intens pentru sesiunea de i

examene se străduiesc să ridice necon­ lară rusă; 16,10 Cînlece,- 16,30 So­ EXPLOATAREA MIMIËItA
In fotografie: După seminar, un grup de studenţi ai anului III — mine, au rămas în laboratorul de lişti şi orchestre de muzică popu­
îltenit nivelul de ainoştinţe lară din diferite oraşe ale ţării ;
mecanica rocilor, pentru a cerc !ămuriri suplimentare asistentului Alexandru Popescu, în legătură a i func­
tehnico-profesionale şi de cul­
ţionarea presei hidraulice de 300 tone. 18.05 Muzică de estradă; 19,00 Ti­
tură generală al salariaţilor.
foaia In acest scop în toate sectoa­ 1 i nereţea ne e dragă; 20,00 Scrisori
rele de exploatare au fost for­ 7 din ţară; 20,10 Muzică distractivă;
p mate lectorate pentru persona­ | 20,30 Noapte bună copii: „Clăti­ ©EY A
lul tehnico ingineresc. De la J

1
1 tele“; 20,40 Cîntece populare in­
1 terpretate de George Folesai;

[_ începutul anului în faţa aces- 1 ; 21,12 Muzică de dans; 21,45 Pă­ cu sediul în str. H oria nr. 201,
rinţi şi copii; 22,0(5' Seară de dans angajează prin concurs:
t tora au fost expuse 12 confe­ 1
Am venit să lucrez In gospodăria Pentru rem edierea acestei situaţii, n u m ără în prezen t 540 tau rin e, 1.000 a i Horia Şerbănescu şi Radu Zaha- © 2. m a iştri m in eri c u
agricolă colectivă din llia în luna împreună cu consiliul de conduce­ o v in e şi 160 p o rcin e, u im in d ca pîn ă t rinţe tehnice c a : „Importanţa 1
mai a anului trecut. Prima zi a re al G .A .C. am repartizat terenu­ la sfirşilul anului să ajungem la t rescu; 23,41 Muzică de dans. p ractică în producţie
coincis cu prima lucrare dc intreţi- rile in aşa fel incit să existe un 620 tau rin e şi 120 p orcin e. I’e lin gă t 1
nere la porumb, pentru care am raport just între numărul de colec­ acestea am înfiinţat o ferm ă de p ă­ electrificării lucrărilor în ex­ 1 Buletine de ştiri şi radiojurnale: Concursul se va ţine în ziua de 30
propus să fie folosită sapa rotati­ tivişti şi suprafaţa dc teren. Am sări c a r e n u m ără in p rezen t 300 d e 1 5.00; 6,00; 7,00; 11,00; laOO; 17,00; mai 1963.
vă. îm i aduc aminte dc acest fapt. mai linul scama ca terenurile repar­ găini m atcă. Din acest sector de l ploatarea noastră", „Introdu­ 3 22,30; 23,50 (programul I) 10,00;
pentru că el a constituit începutul tizate să fie in apropierea satelor şi producţie s-a planificat să obţinem 12.00; 14.00; 16,00; 18,00; 21,00; Inform aţii se pot obţine Ia sediul
activităţii m ele în G.A.C. locuinţelor colectiviştilor din brigă­ ven itu ri in v a lo a r e d c 723.660 lei. c[ cerea mecanizării în minerit şi 1 [23,00 ; 0,50 (programul II). exploatările
zile respective. 'Terenurile au fost 1
Cînd am propus executarea aces­ repartizate pe mai mulţi ani, pentru Succesele obţinute dc gospodăria t importanţa ei“ etc. Alte 23 1 nm ém m étí,.
tei lucrări, unii dintre membrii con­ a exista o mai mare cointeresare, noastră colectivă numai intr-un sin­ t de conferinţe pe teme de cul­
siliului dc conducere şi-au m anifes­ slabilindu-se totodată şi producţiile gur an au făcut să crească interesul ît tură generală au fost ţinute C inem a ic iL & m m â
tat neîncrederea fală dc eficienta medii pe fiecare brigadă în vede­ colectiviştilor fată dc muncă, parii- [ 1
ei, pe motivul că se fac cheltuieli rea aplicării sistemului de retribuţie cijiînd in m arca lor m ajoritate la [ în faţa colectivelor din sectoa­ 16 MAI 1963
suplimentară în raport cu prevederi­ efectu area tuturor lucrărilor. Urmind
şi că terenul va rănii ne bătătorit in le jilavul ir şi producţia realizată. cursurile învăţamin tului agrozoolch l rele şi punctele de lucru ale ) DEVA : O călătorie spre centrul
urma tractorului. Argumentele melc nic oam en ii şi-au însuşit m ulte cu­
au fos> insă susţinute de marca m a­ Studiind condiţiile pedoclimatice noştinţe profesion ale pe care caută Í exploatării. ) ! pământului — cinematograful „Pa- j
joritate Cel care s-a ridicai cu ale gospodăriei, împreună cu consi­ să le ap lice in practică.
multă tărie suslinîndu-mi propune­ liul dc conducere şi organizaţia de l | ^ a cabinetul tehnic al uzi­ trio“: Regăsirea — cinematograful j
partid, am stabilit înspre dezvolta­ D acă la începutul activităţii m ele c ÜL
rea a fost comunistul losif Vlaicu. rea căror ramuri dc jiroductie să ne în c a d ru l g o s p o d ă r ie i c o lec tiv e s-a „F. Sîrbu" : A lo, aţi greşit mimă- j
De atunci, ca secretar al organizaţiei îndreptăm mai mult atenţia. Aşa m ai intîm plat uneori să m ă lovesc C ru l! — cinematograful „Grădina |
de partid, losif Vlaicu m-a spriji­ spre exemplu. în adunarea genera­ d e m entalitatea învechită a unoi nei chimice au fost propu­ de v ară" ; HUNEDOARA': A \fost
nit continuu in activitate. lă a colectiviştilor s-a hotărît extin­ colectivişti în legătură cu aplicarea jirietenul meu — cinematograful
derea grădinii de legume de Iu 7 regu lilor agrotehn ice, in prezent ase t se anul acesta 20 de inovaţii.
Cu răbdare şi perseverentă, fiind ha cit a fost in anul trecut la 17 ha, m enea fen om en e nu m ai au loc.
sprijinit dc organizaţia dc partid, din care 7 ha irigate. Realizarea Din cele 14 acceptate, 6 au 1
am izbutit ca intr-un timp relativ producţiei planificate de la grădină F iin d m ereu in m ijlo cu l o a m en i­ l fost aplicate, iar celelalte se 3
scurt să cîştig încrederea oamenilor, ne va aduce un venit de 223.000 lei. lor, folosin d toată priceperea şi pu­ l „Victoria“ ; SIMERIA : Genevieve
a conducerii gospodăriei. Dar, cea vrui mare atenţie o acor­ terea m ea de m uncă m ă străduiesc află în studiu. 3 — cinematograful „/. Pintilie" j
dăm producţiei cerealiere, în special ca gospodăria colectivă in care mun­ 1 Printre inovaţiile cele mai PETROŞAN I: Milionul — cinema­
In toamnă gospodăria noastră co­ producţiei de porumb, pentru care cesc şi care m i-a devenit o a doua T 3
lectivă şi-a mărit suprafaţa arabilă, a-.cm coiuliţii foarte bune. Iată de fam ilie, să devină dc la un an la bune este şi aceea propusă de 3
de la 3.50 ha, Ia 1.100 ha, prin uni­ ce am şi extins suprafaţa cultivată altul tot m ai puternică, m ai pros­ tov. Ioan Sătămăreanu, zidar j
ficarea cu gospodăriile colective din peră. 1 şamolor, a i privire la înlo­ tograful „Al. Sahia“ ; Bunica Sa-
satele învecinate: Săcămaş, Bacca şi cu această plantă la 264 ha fală de 1 cuirea diuzelor la converti- 3 liella — einematograful „7 N o­
Cuieş. O dată cu aceasta, a crescut 190 ha cit a avut. gospodăria în ‘ mg- NI COLAE IORDAN 1 3 iembrie“ ; ALBA IU LIA : Partea
şi fondul dc b a z ă ; de la 930.000 G.A.C. Ilia s3 ta de vină — cinematograful
Ici, la 2.600.000 lei. i „V ictoria"; Omul am fibie —
J cinematograful „23 August
L zoarele vechi. Aplicarea aces­ SEBEŞ: Telefonista — cinemato­
l tei inovaţ'i aduce economii 3
l antecalailatc dc 26.000 lei.
L 3

3
3
L „Modificarea distribuitorului de 3 graful „Progresul“ 7 Bandiţii ’din
l aer la convertizoarele noi",
L Orgosolo — cinematograful „M.
t este o altă inovaţie ce apar­ l Sadoveanu“ ? ORĂŞTIE? Inelele

L ţine maistrului Alexandru l gloriei — cinematograful „V. B oai­
L
l Dominic. L tă" ; Patru inimi — cinematograful
C

In urma unificării s-au impus o cultură anul trecut. Efcclnînd insă-
serie de măsuri in vederea reorga­ mîn(ărilc la timp şi aplicînd in con­
nizării muncii pe brigăzi şi echipe. tinuare toate lucrările de întreţine­ IM EDITURA POLITICA AU APARUT s
Acest lucru era necesar deoarece re am convingerea că vom rea liz a '
unele brigăzi aveau braţe dc mun­ o producţie medie de cel puţin 2.400 1 rc şi în amestec a i substanţe chimice ori cu alte
E. GODEANU, I. TUDOSE, R. TUDOR
că in plus — fa lă de terenurile pe kg. boabe la ha. furaje. Broşura este ilustrată cu fotografii şi vignete.

care le lucrau — iar altele aveau Sectorul zootehnic, care la veni-1 înaltul fiilu de membru de p ariid EUGEN PLIOEBUS Uemâ thema
teren mai mult decît putea fi lu­ rea mea in gospodărie număra 2 1 0,
crat cu braţele de muncă repartizate. taurine, 350 ovine şi 110 porcine, Lucrarea înfăţişează cititorilor preocuparea perma­ O confribufie la cauza păcii —
nentă a partidului nostru pentru aplicarea cu consec­ înţelegerile regionale
venţă a învăţăturii leniniste cu privire la titlul de
membru de partid şi Ia rolul crescînd al comunişti­

Cartea agrozootehnică iii nudul colectiviştilor lor în îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, relie­ Lucrarea arată importanţa economică, politică şi mi­

fează activitatea susţinută desfăşurată de partid pen­ litară a încheierii unor înţelegeri regionale, inclusiv

Cartea agrozootehnică pătrunde azi tate cărţile : „Cum am obţinut veni­ tru antrenarea maselor la înfăptuirea politicii sale de a creării unor zone denuclearizate în diverse regiuni h rn ú n .
tot mai mult în rîndurile ţăranilor turi mari din cultura legumelor“, desăvîrşire a construirii socialismului in R. P. Roinînă. ale lumii ca un factor de destindere internaţională me­
colectivişti, Numeroşi bibliotecari dc „Sfaturi pomicole“ şi „Creşterea pă­ nit să contribuie la consolidarea păcii. Locul central fn
la sate organizează acţiuni vii pentru sărilor“. La Beriu au fost organizate Ing. C. BORDEIANU lucrare îi ocupă prezentarea propunerilor R.P.R. cu
popularizarea cît mai largă a acestui cu crescătorii de animale lecturi în
gen de carte. Bibliotecile din Orăş- grup privind creşterea animalelor, Cum pufem asigura baza furajeră privire la crearea unei înţelegeri în Balcani şi acti­
iar a i colectiviştii de la grădina de vitatea desfăşurată de ţara noastră pentru realizare»
tioara de Sus şi Beriu, raionul Orăştie, legume lecturi privind agrotehnica Lucrarea prezintă principalele căi de sporire a bazei unei astfel de înţelegeri. Autorul face de asemenea o
culturilor irigate. furajere, mijloacele şi metodele folosite in institu­ expunere a iniţiativelor altor state socialiste privind
au prezentat pentru colectivişti re­ tele de cercetări, G.A.S. şi G.A.C. pentru mărirea pro­
Acţiunile întreprinse de cele două ducţiei de furaje, pentru folosirea rezervelor existente crearea de zone lipsite de arme intr-o scrie dc regiuni
cenzii de cărţi, au organizat lecturi la biblioteci s-au bucurat de apreciere în gospodării. Se indică felul în care pot fi utilizate
din partea colectiviştilor. în hrana animalelor furajele grosiere, paiele, cocenii ale lumii. Ullima parte a lucrării se ocupă de com­
locul de muncă al acestora ele. La etc., a căror valoare poate fi mult sporită prin toca- baterea poziţiei obstrucţioniste a puterilor occidentale
în această problemă.
Grăştioara, de pildă, au fost prezen­

Cercul pedagogic — în sprijinul 6int cu caracter practic. Predînd Nireşteanu, de la Şcoala de 8 ani din pentru a forma la elevi priceperi şi viu sau conservat, preparat san co­
despre cultura pătlăgelelor, tov. prof. Cistei, a cuprins probleme referitoare deprinderi practice utile, pentru a le lecţionat. Aeest material didactic,
Crişan Lucian a utilizat un bogat ma­ la organizarea lucrărilor practice, la dezvolta dragostea fată de munca bine pregătit şi păstrat, poate con­

cadrelor didactice care terial didactic c a : planşe cu răsad măsurile pregătitoare şi la desfăşura­ practică în agricultură. tribui la crearea unui mic laborator
de roşii, fructe conservate, seminţe rea acestor lucrări in raport de con­ agricol în cadrul şcolii, cu folos prac­
şi planşe cu diferite soiuri. De ase­ diţiile specifice din fiecare localitate. In această perioadă, cadrele didac­ tic permanent pentru predarea în
tice care predau agricultura pregă-

menea, în partea din lecţie la care a Astfel s-a arătat că lucrările prac­ teso elevii în vederea încheierii cu bune conditiuni a agriculturii. Colec­
predau a g ricu ltu ra fost vorba despre tehnica culturii tice cu elevii se pot efectua după succes a anului şcolar, concomitent ţii de seminţe, fructe, flori, diferite

p s-au făcut referiri la condiţiile spe­ împrejurări şi anotimpuri pe lotul cu desfăşurarea lucrărilor practice dp produse industrializate etc. sînt ma­
cifice existente în G.A.C. din Teiuş şcolar, pe oîmpul experimental al sezon. In consecinţă, şedinţa cercului teriale foarte importante în predarea
G.A.C. sau G.A.S,, pe tarlalele G.A.C. agriculturii. Membrii cercului au re­
Predarea „Agriculturii“ în şcolile Tema lecţiei s-a referit la determi­ tică a cadrelor didactice ce predau unde, în planul de producţie, legum-i- pedagogic din luna mai a avut ca te­ ţinut faptul că, pentru a asigura ele­
3e 8 ani din satele raionului Alba a narea purităţii griului şi avea ca scop agricultura. Din controalele efectuate ailtura ocupă un loc însemnat. In sau la S.M.T. Prin aceste lucrări mă recapitulările finale. Perioada vilor o pregătire temeinică, lecţiile
iost încredinţată unui număr de 37 formarea la elevi a deprinderii de a în perioada care a urmat şedinţei de cadrul lucrării practice elevii au fost elevii îşi consolidează cunoştinţele recapitulărilor finale prilejuieşte con­ de agricultură trebuie ţinute la un
cadre didactice recrutate din rîndurile preciza indicii calitativi ai seminţe­ cerc, s-a constatat că, în majoritatea deprinşi să prepare soluţia de sulfat teoretice, îşi lărgesc sfera cunoaşterii solidarea temeinică a cunoştinţelor nivel ştiinţific cît mai ridicat. Cu­
profesorilor de ştiinţe naturale, învă­ lor, profesorii de agricultură s-au de cupru în proporţiile stabilite de bazelor producţiei agricole şi 6e con­ de agricultură predate în cursul anu­ noştinţele do agricultură trebuie
ţătorilor şi unor cadre medii tehnice lor în vederea semănatului. Profesoa­ străduit să aplice practic metodele şi agrotehnică şi să desfăşoare lucrarea ving, prin propria experienţă, de ro­ lui şi închegarea lor intr-un sistem strîns legato de biologia plantelor
agricole. ra a început lecţia pîintr-o discuţie procedeele desprinse din şedinţa de tratare a seminţelor. Lucrarea lul şi importanta aplicării în practică unitar. Referatul prezentat de către cultivate, de fenomene ale chimiei
introductivă asupra condiţiilor pe amintită la lecţiile teoretice şi practi­ practică a prilejuit discuţii vii cu a cuceririlor ştiinţei. Cea mai grea şi fizicii, cît şi de practica muncii în
Aceste cadre au primit un care trebuie să le îndeplinească să- ce similare. Intre aceştia menţionăm elevii pe marginea necesităţii tratării problemă de rezolvat pentru profe­ tov. prof. Constantin Teişan în fata gospodăria agricolă colectivă. Pregă­
sprijin preţios în activitatea desfăşu­ mînţa ca să fie bună pentru a fi în- pe tovarăşii Vaier Paraschiv, de la diferitelor seminţe şi în legătură cu sorii de agricultură este realizarea membrilor cercului, la Şcoala de 8
rată la clasă în ce priveşte conţinutul Şcoala de 8 ani din Şard, Teodor materialele ce se folosesc în tehnica concordanţei între lecţiile teoretice ani din comuna Şard, a cuprins prin­ tirea temeinică a lecţiilor preîntîm-
şi metodica predării, din partea coreu­ sămînţată. A prezentat apoi materia­ Samson, de la Şcoala de 8 ani din preparării şi utilizării diferitelor so­ şi lucrările practice agricole, deoare­ cipiile caro stau la baza recapitulării pină formalismul şi improvizaţia;
lui pedagogic organizat cu învăţătorii lele necesare desfăşurării lucrărilor: Bărăbant şi alţii care şi-au procurat luţii. ce lucrările practice trebuie astfel or­ finale, metodica organizării şi desfă­ Elevii trebuie înarmaţi cu cunoştinţe
şi profesorii ce predau obiectul sămînţă de grîu din magazia G.A.C., din timp toate materialele necesare ganizate, incit să dea posibilitatea şurării acestor lecţii, materialele di­ şi deprinderi temeinice care să-l ajute
amintit. balanţă, spatule, greutăţi etc. A îm­ lucrărilor practice, folosesc material Numeroşi profesori de agricultură dactice care pot fi folosite şi necesi­ să cunoască şi să poată aplica prac­
părţit elevilor cîte 100 gr. boabe de didactic în cadrul lecţiilor teoretice din raion dovedesc în munca lor de elevilor să participe sistematic la tatea îmbinării recapitulării cunoş­ tic cele însuşite. Ridicarea nivelului
Cercul pedagogic şi-a stabilit tema­ grîu pentru a le separa de corpurile şi lucrează cu toţi elevii în timpul zi cu zi la clasă că ţin seama de prin­ toate muncile agricole. Manifestând tinţelor teoretice cu recapitularea la producţiei agricole vegetale şi ani­
tica şedinţelor de lucru pornind de la străine, cîntărind separat boabele lucrărilor practice. In acest sens s-au cipiul legăturii strînse ce trebuie să o grijă permanentă pentru buna orga­ locul de muncă, pe terenul G.A.C., male îa înălţimea sarcinilor stabilite
necesităţile satisfacerii conţinutului curate şi corpurile străine rezultate. vădit elocvente lucrările practice prin existe între teorie şi practică, fapt nizare a lucrărilor practice, profeso­ în cadrul lucrărilor practice. Lecţiile de prevederile Congresului al III-lea
programelor de învăţămţnt. Şedinţele In continuare, s-au efecluat patru pro­ care elevii au determinat puterea de scos în evidentă în mod deosebit la rul Emil Nireşteanu a arătat membri­ tinute de către tov. Vaier Paraschiv, al P.M.R. face necesară mobilizarea
de cero s-au ţinut lunar, pe centre, be, notîndu-se rezultatele pe un încoRire a diferitelor soiuri de semin­ şedinţa cercului pedagogic, şi mili­ lor cercului că, la şcoala unde predă, profesor de agricultură la şcoala tuturor factorilor de răspundere în
la cîte una din şcolile de 8 ani din fablou. Prin stabilirea mediei a re­ ţe, au fost deprinşi să deosebească tează pentru aplicarea lui. Astfel, elevii au participat la cele mai va­ vederea predării agriculturii în cele
raion. Aşa de exemplu, în ianuarie, zultat indicele de puritate exprimat tovarăşi cum sînt Petru Oancea, de riate lucrări din cadrul G.A.C. c a : respectivă, au demonstrat practic eum
cercul pedagogic şi-a desfăşurat lu­ în procente. Elevii au repetat proba, se desfăşoară o lecţie de recapitulare

crările la Şcoala de 8 ani din Vinţul lucrînd singuri. După efectuarea lu­ seminţele din aceeaşi specie după ca­ la Şcoala de 8 ani din Meteş, Ioan determinarea puterii de germinaţie a a cunoştinţelor teoretice şl o lecţie mai bune conditiuni, cu atît mai mult
de Jos. Cu acest prilej, s-a prezentat crării, s-au purtat discuţii aplicative litatea soiurilor, recurgîndu-sc şi la Otoiu, de la Şcoala de 8 ani din Bc- seminţelor, controlul semănăturilor de recapitulare în cadrul lucrărilor a i cît din şcolile de 8 ani de la sate

un referat despre rezultatele obţinute referitoare la condiţiile existente în aparate de laborator. nic, Constantin Teişan, de la Şcoala de toamnă, lucrările din grădina do practice. Acestea au arătat că pregă­ trebuie să se ridice colectivişti şl
în predarea agriculturii în trimestrul gospodăria colectivă din localitate. de 8 ani din Ighiu şi alţii, pe lingă legume, iarovizarea cartofilor, pregă­ tirea temeinică a fiecărei lecţii pre­ tehnicieni înarmaţi cu bazele ştiinţei
I şi au fost arătate sarcinile ce revin La această şedinţă de lucru s-a ţinut In februarie, şedinţa cercului pe­ lucrările practice pe care le organi­ tirea straturilor pentru legume etc. date asigură o bună desfăşurare a agrozootehnice, capabili să-şi aducă
pentru perioada celui de al II-lea tri­ şi o lecţie teoretică despre cultura dagogic de agricultură s-a ţinut la zează cu elevii în cadrul gospodării­ Elevii din clasa a Vil-a au exeaitat, lecţiilor de recapitulare şt au dove­ întreaga contribuţie 3a dezvoltarea
mestru. Referatul a fost prezentat de secarei, bine organizată din punct de Teiuş şi a avut ca temă realizarea lor agricole colective, şi-au amena­ pe lingă lucrările practice de sezon, dit eficienţa instructiv-eduaativă a agriculturii noastre socialiste;
tov. Trăian Pienaru, directorul Şcolii vedere metodic, care a dat prilej legăturii dintre cunoştinţele teoretice jat şi terenuri demonstrative pe lotul şl lucrări în livadă şi vie ca : îngri­ acestui tip de lecţie pentru consoli­
de 8 ani din Vintul de Jos, care, re- membrilor cercului să deosebească şi practică, atît la lecţiile teoretice şcolar unde cultivă cu elevii plante jirea pomilor, tăieri, stropiri, altoirea darea cunoştinţelor predate în cursul Cadrele didactice care au predat
ferindu-se la aspectele concrete din structura lecţiilor de agricultură de de agri Uură cit şi în Cadrul lucră­ de diferite specii şi soiuri pentru a viţei de vie, terasarea terenului pen­ anului. agricultura în acest an şcolar vor
şcoala respectivă, a cuprins în mate­ cea a unei lecţii obişnuite de bo­ rilor practice agricole. In cadrul putea face comparaţii şi a ilustra tru plantarea vitei de vie etc. trago toate învăţămintele din expe­
rialul prezentat şi unele rezultate din tanică. acestei teme, tov. prof. Iacob Sălă- avantajele folosirii soiurilor de mare Conţinutul teoretic şi practic al şe­
jan a prezentat un referat ilustrat Lecţiile practice agricole au o dinţelor cercului pedagogic de agri­

activitatea celorlalte şcoli din raion, Discuţiile purtate pe marginea lec­ prin lecţia ţinută în fata elevilor productivitate, executării lucrărilor structură caro variază de la caz la cultură din raionul Alba a constituit rienţa acumulată, din greutăţile şi de­

constatate cu prilejul îndrumării şi ţiei teoretice şi practice, a referatu­ despre cultura pătlăgelelor roşii, ur­ de îngrijire a culturilor la nivelul caz şi nu se pot indica lecţii şablon un sprijin preţios în munca profeso­ ficienţele care s-au manifestat, pre-
agrotehnic cerut.
controlului efectuat de organele sec­ lui prezentat, completat cu expune­ mată de lucrarea practică, tratarea din cauza varietăţii mari de lucrări rilor care predau acest obiect. Multe gătindu-se de pe acum ca îri anul
ţiei de învăţămînt a sfatului popular rea făcută de către tov. Aurel Petro- pătlăgelelor roşii. Din lucrările cercu­ Tema lucrărilor şedinţei cerailui şt a condiţiilor în care se ţin. Succe­ şcoli au pornit de lâ început pe calea şcolar următor agriailtnra în şcolile
raional. vici, preşedintele Consiliului agricol lui a rezultat că în predarea agriail- pedagogic din martie a ur­ sul fiecărei lucrări practice desfăşu­ realizării unor bogate colecţii de ma­ din mediul rural să se predea în eon­
raional, care a vorbit despre sarcinile turii nu trebuie să se scape din ve­ mărit transmiterea măsurilor or­ rate cu elevii este determinat dp terial didactic, organizând adevărate
Lecţia practică, susţinută de prof.

Sabina Repede, a demonstrat cum se dezvoltării agriculturii noastre socia­ dere necesitatea întăririi organice a ganizatorice şi tehnice necesare munca creatoare a profesorului, care expoziţii agricole în Incinta şcolilor ii iţiunl şl mal bune.

pot organiza ş! efectua lucrări prac­ liste în cursul anului 1963, au scos legăturii dintre teorie şi practică la în vederea desfăşurării cu suc­ trebuie să intervină a i toată pricepe­ respective. S-a demonstrat practic că VICTOR PÂŞTEANU

tice în clasă, in lunile de iarnă, pe in evidenţă învăţăminte preţioase toate lecţiile, fie că sînt de comuni­ ces a practicii agricole cu elevii. rea sa, cu toate cunoştinţele sale şi nu există lecţie la care să nu putem şeful secţiei de învăţămînt

baza prevederilor, programei; pentru activitatea metodică şi prac­ care a cmnoştinţelor, teoretice, fi? că Referatul Susţinut de tov. prof. Emil mî toată ; măiestria , sa pedagogică procură şi prezentă material 'dida,ctlla a Sfatului popular raional Alb'a