Page 39 - 1963-05
P. 39
Nr. 2606 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 3
¦ y v w v N '"
In iarna geroasă a anilor 1956- vad animaţie in curtea clădirii care oglindă principalele celule nervoase lui trecut, în aceeaşi perioadă a a- trificării spre cele peste 40 'de sate
1957, undeva pe-o muchie din mun- poartă numărul 39. Se văd auto ale sistemului energetic. Nu mai pu ceslui an, avariile au scăzut la mai
fii Vilcanului, nu departe dc vîrful camioane, transformatori, cabluri ţin de S telefoane îi fin pe dispe mult de jumătate. Si doar n-a tre ce vor primi în acest an lumină,
Straja se inlimplase un deranja înfăşurate pe lamburi. Aici e cum ceri în legătură cu lumea înconju cut cine ştie cit tim p ! Mai răsfoi
ment pe linia electrică de înaltă s-ar spune creierul energetic al re rătoare, şi nu de puţine ori două, înapoi cîteva f il e : raportat la ace îi vedem um ilind de-a lungul liniilor
tensiune. Chiciura ajunsese să se giunii, locul unde se întretaie şi trei ba chiar şi patru telefoane încep eaşi perioadă din anul 1959 avarii
depună intr-alit pe cablu incit sub înmănunchează ca nişte ţesuturi ner să zbîrnîie de te întrebi ce s-a în- le din cele patru luni ale anului (le înaltă tensiune cu ochii ridicaţi
povara ci conductorul de aluminiu voase liniile sistemului energetic re tîmplat. De la dispecerat se dau în reprezintă... zicem mult 10 la sută.
fi o(el se încovoia mai, mai să atin gional. După cum am aflat, acestea să îndrumări prompte, precise, clare spre înaltul conductorilor ancoraţi de
gă pămîntul. Despre m ijloace dc măsoară nici mai mult nici mai pu care urmăresc întotdeauna funcţiona Este un fapt care s-a răsfrînt cu
tracţiune nici vorbă nu putea fi. ţin de 4.109 km. Sint însă şi lu- rea normală a instalaţiilor, salisface- urmări în bunul mers al producţiei puternici stîlpi metalici. Şi nu nu
Zăpada atingea în unele¦ locuri gro atâtor unităţi industriale şi căruia nu
simea dc 2-3 m. Să nu mai vorbim crini pe care trecătorul nu are cum mai căi-i vedem şi ii întîlnim aproa
dc viscolul care se înteţea din ce în să le vadă în clădirea din strada
ce, de gerul care înţepa cu mii dc Gcorge Enescu care poartă nr. 39. pe la fiece pas dar le simţim me
ace. Rem edierea avariei nu puica Coridorul sediului de pildă este
însă suferi nici o întârziere. S-a gă pavoazat cu fotografii ale „bijute reu prezenfa. Aceştia sint reteliştii,
sit atunci un mănunchi de oameni, riilor“ colectivului. Aşa sint denu
cu un înalt simt °l datoriei, gata mite aici sta(iile de transformare de electricienii, oameni de la centrala
să se ia la trînlă cu viscolul şi ge 110 Kv. de la Peşliş, de la lami-
rul, cu zăpada groasă, cu distante noarcle Hunedoarei, din Sebeş şi dispecer, loji cei care direct sau in
le lungi pînă acolo în creierul mun altele.
ţilor unde se produsese avaria. Aceş direct, prin munca lor fac ca pulsul
tia erau rctelişlH, oameni despre Cum putem să vorbim de creie
care puţin se vorbeşte dar care sini rul energetic al regiunii fă ră a muncii să nu înceteze nici o clipă,
prezenţi în munca şi în viata noas am inti m ăcar cîteva cuvinte şi des
tră în fiece clipă. p re dispecerat. C ile trei oam en i în ETIC AL lumina „soarelui“ artificial să lică
trei ture veghează zi şi noapte la
S -a aprins un bec într-o casă din felu l cum sint aprovizionaţi consu rească mereu vie în oraşe şi sale.
cutare sau cutare sal dc curînd elec m atorii cu lum ină, cu fo r ja energici
trificat, s-a aprins lum ina electrică electrice. E i fin în m îini sigure h ă Pe unii dintre ei îi cunoaştem din
intr-un dispensar, intr-un cinem ato ţurile a m ilioan e d e cai putere ce
g raf sătesc, a fost pusă în funcţiu alunecă pe conductorii groşi înspre panoul de onoare al întreprinderii. E
toate cele patru zări a le regiunii. In
ne o instalaţie dc forţă într-o m are fata lor o schem ă d e m ărim ea unui nou panoul. La 1 mai ă fost schim- \
p erete întreg însem nată cu linii gal
uzină sau o stafie de tra n sfo rm a re; bene, albastre, roşii arată ca într-o rea consumatorilor cu energie de bu ştim dacă cineva i-a făcut pînă acum hat. Pe el apar nume cunoscute şi \
nă calitate. calculele eficientei. Un lucru rămâ
acolo e şi mâna refcliştilor şi a *- . V V W V i ' ne însă cert; realizările colectivu respectate a unor reţelişti ca Victor )
Amintisem la început de o ava lui nu au venit, la masa gata pusă.
e lectr icien ilo r. rie care a avut loc în iarna anilor Au fost luate măsuri de prevenirea Grădinarii, Rotnolus Cîmpeanu, ^
1956 — 1957. Reconslituiam cu to avariilor provenite din cauza supra
'Am trecu t d eu n ă z i p e la În tre varăşul loan Maicreanu, directorul tensiunilor atmosferice prin monta Gheorghe Fuior, Potnpiliu Paşca, (
întreprinderii, condiţiile de muncă rea în ultimul timp a unui număr
prinderea regională de electricitate şi abnegaţia cu care oamenii şi-au însemnai de paraloneri, s-a trecut la Florea Mieluca. Pentru prima oară ^
făcut alunei pe deplin datoria. Dar automatizarea pe scară largă, prin
H unedoara-D eva. C ei care se abat acum ? dispozitive de reanclaşare automată apar insă pe lingă cei cu tradiţie )
a liniilor, se acotdă o mare aten
p e strada G corgc Enescu din Deva — Avarii ? şi tovarăşul Maiereanu ţie întreţinerii corecte a instalaţiilor, la panou şi nume noi de oam en i: >
ridică din umeri d e parcă nu des ¦a sporit, exigenta ţa(ă de calitatea
pre ele am fi vorbit cu cîteva cli lucrărilor noi ca şi a reparaţiilor ce Parascliiva Gheorghina, Manole Far- )
pe mai înainte. N e ferim de ele ca
de fo c şi pe cit se vede avariile nu se execută. hâş, Ion loica. Mircea Vainer, Mi-
fac casă bună cu cei care iau din ...Sint. oameni pe care îi vedem a-
timp măsuri preventive — reluă dân hai ChAş şi alţii. s
sul după o oarecare pauză. desea ureînd sprinteni cu scările în
picioare pe stâlpii înalţi, îi vedem Este un lucru cil se poate d e fi- (
Si scoase dintr-unul din sertarele suspendafi cu centuri de siguranţă pe rcsc. Cînd rezultatele muncii sint. \
Unic, îi vedem în fafa tablourilor de hune, cînd indicii producţiei sint în )
biroului un registru. comandă sau la staţiile de tran continuă ascensiune, contingentele e- }
— Să vorbim la concret. Priviţi. sformatori, îi întîlnim în drumul vidcnţiatâlor sporesc şi ele. Şi cînd /
nostru întinzînd liniile noi ale elec asemenea fapte se petrec într-un loc ţ
După cit se pare, situaţiile compa de muncă socotit pe drept ca fiind S
rative sint cit se poate dc clare.
Fată de primele patru luni ale anu- creierul energetic al regiunii, înseam- /
nă că în multe alte locuri agregate- <
le funcţionează cu siguranţă, frea
mătul muncii nu conteneşte nici mă
car o clipă din zi sau noapte.
G. M.
Tinerii pof aduce o confribyfie
mai substanţială la realizarea
In secţia răsucit planului
a fabricii ,,Viscoza“
din Lupeni lucrea Colectivul de muncă al U.M. sectorului maşini-unelte este încă Secţia tcrmolelmică a C.S. Hunedoara. Muncitoarele Marla Tuşa
ză şi muncitoarele Cugir şi-a cî.ştigat un binemeri şi Ecaterina Muntean lucrează la reetalonarea unui manometru de înaltă
Eugenia Dcrmian tat prestigiu. Metalurgiştii de nesatisfăcătoare, deşi s-ar putea
şi Jenica Pop. Fo aici au creat noi şi noi tipuri presiune.
losind cu pricepere de maşini necesare industriei
timpul de lucru, noastre prelucrătoare. Sectorul face mai mult pentru că aici lu
ele îşi depăşesc zil maşini-unelte este unul dintre
nic planul cu 2S-30 sectoarele importante ale uzinei. crează tineri ca loan Corobea, Acţiuni patriotice
la sulă. Rezultatele obţinute aici nu sînt
însă pe măsura cerinţelor şi a Achim Dicu, Laurenţiu Petric şi
In fotografie : posibilităţilor. In multe compar
Tov. Eugenia D cr timente planul nu s-a îndeplinit mulţi alţii, care au reuşit să se Tinerii din raionul Oraştie, rilor agricole. La G.A.C. Vine
m ian şi Jen ica Pop luni de-a rîndul... mobilizaţi de organizaţiile U.T.M. rea tinerii colectivişti au săpat
în tim pul lucrului. situeze printre cei mai buni mun au efectuat în acest an un mare 270 gropi şi au plantat 20 0 bu
...Era spre sfîrşitul lunii apri număr de ore muncă patriotică. căţi pomi fructiferi, iar la G.A.C.
Brad citori din secţie. Ei au contribuit la curăţarea şi Şibot toţi tinerii din gospodărie
lie. Se lucra in- defrişarea a 3.781 ha păşune, au efectuat muncă patriotică la
tens pentru ca Organizaţia U.T.M. nu a găsit plantarea a 6.800 pomi, colecta
rea a peste 200 tone fier vecii plantarea pe marginea şoselei a
însă cele mai eficiente soluţii de
etc. La sate, organizaţiile U.T.M 230 pomi şi la colectarea a 1.100
mobilizare a tinerilor la îndepli
iniţiind acţiuni de muncă pa kg. fier vechi.
nirea sarcinilor de plan, nu a ce
triotică, acordă mult ajutor co MARIAN MOLDOVAN
rut tinerilor fruntaşi să-i ajute pe AUREL VINEREAN
lectiviştilor în /efectuarea lucră
cei rămaşi în urmă, nu a trasat corespondenţi
© blocuri din fie îndeplinit. ţ jM L m V^-TSÎ.55V23 sarcini concrete
in acest sens.
m ăv i Utemiştii n-au
tras serios la răs
pundere tinerii
In anul trecui: am vizitat îm fine multă linişte. In jurul blo care pentru a nu mai exista nici însă16 rezultatele care absentează Lapte predat peste plan
preună cu delegaţii Comitetului curilor au fost amenajate zone un locatar care să nu participe dacă lucrul se desfăşura ritmic nemotivat de la serviciu şi exe
executiv al Sfatului popular al verzi, au fost plantaţi pomi or la buna gospodărire şi întreţinere în tot cursul lunii. Se pune în cută lucrări de slabă calitate. E Pentru o mai bună aprovizio- Sîntămăria Orlea şi Oraştie au
oraşului Brad şi ai I.G.Q., nume namentali şi flori. Oraşul a că a spaţiului lqcativ. Căci, din pă trebarea : de ce nu s-a procedat drept că în unele adunări s-a dis nai'e a oamenilor muncii cu pro predat la I.C.I.L. Simeria, peste
roase apartamente din noul cen pătat o altă înfăţişare. Explica cate, mai sînt încă unii oameni astfel? cutat despre abaterile amintite. duse animaliere, lucrătorii din plan, 3.900 1 lapte. De asemenea,
tru al oraşului Brad. Scopul vi ţia este simplă. Comitetul execu care nu îngrijesc avutul obştesc. Dar nu este suficient să se dis G.A.S. depun eforturi sporite G.A.S. din Călan şi Bîrcea au pre
zitei a fost acela de a observa tiv al Sfatului popular al oraşu Un exemplu este edificator. In Aici lucrează un mare număr cute cazurile de abateri în adună pentru îmbunătăţirea continuă a dat aproape 38.000 1lapte în baza
felul cum locatarii îngrijesc apar lui Brad a îndrumat cu mai mul apartamentul nr. 4 din blocul A de tineri. Unii dintre ei îşi aduc rile generale U.T.M.; este nece condiţiilor de îngrijire şi hrănire
tamentele şi blocurile, cum parti tă competenţă comitetele de blo 3 locuieşte familia minerului însă aportul la îndeplinirea sar sar ca hotărîrile ce se iau în aces a animalelor. Datorită acestui contractelor încheiate cu I.C.I.L.
cipă la lucrările de înfrumuse curi. In fiecare lună au fost or Aurel Sava. Om tînăr, cu un sa cinilor într-o măsură mult prea te adunări să fie îndeplinite în
ţare a cartierului, modul cum co ganizate şedinţe de instruire cu lariu lunar de peste 1.600 lei, mică, deoarece în rîndul lor dis tocmai. fapt, în luna aprilie, G.A.S. din P. URDEA
mitetele de bloc se achită de sar care prilej s-au arătat sarcinile Aurel^ Sava are toate posibilită ciplina lasă de dorit. In primul
cinile pe care le au. Cu această ţ i ^ să trăiască şi să se odihneas rînd, în cadrul sectorului a fost O vină are în acest sens şi bi corespondent
ocazie s-a putut constata că ma Locuinţa e a ia, că în cele mai bune condiţii. Or înregistrat un mare număr de roul organizaţiei de partid care
joritatea locatarilor întreţin aşa ganele locale şi conducerea minei absenţe nemotivate. Tinerii fre trebuia să sprijine şi să îndrume Pe scurt
cum se cuvine apartamentele. îngrijeşfe-o! i-au pus la dispoziţie un aparta zori Traian Calica, Ioachim Moi- mai mult activitatea tineretului,
Existau însă unele blocuri unde ment frumos cu două camere, se, Gheorghe Oprean şi Emil Mo- să ajute organizaţia U.T.M. în Sebeş — Peste 300 de colecti Petroşani, ne informează tov.
curăţenia lăsa de dorit, geamu concrete pe care le au comite baie, bucătărie şi alte dependin raru deţin „recordul" în această educarea tinerilor în spiritul dra vişti din comuna Ludoş, raionul i. Chiraş, funcţionează peste 130
rile, în Special la casa scărilor, tele de blocuri. Cu ocazia şedin ţe. Ce^ folos însă că familia res privinţă. Ultimul vrea să vină la gostei faţă de muncă. Aşa stînd Sebeş, ne informează tov. Octa de cercuri de citit organizate de
erau sparte, o parte din comite ţelor de instruire s-a analizat si pectivă nu răspunde aşa cum se serviciu numai în schimbul care lucrurile, e necesar ca organiza vian Mîndruţă, au participat de către comisiile de femei. Conduse
tele de blocuri nu-şi trăiau via tuaţia existentă la fiecare bloc în cuvine acestei griji. Cînd intri în îi place lui, adică în schimbul de ţia de partid să analizeze activi curînd, la căminul cultural, Ia un cu pricepere, aceste cercuri îşi
ţa. Deficienţele întîlnite au fost parte, crilicîndu-se deficienţele. acest apartament rămîi cu o im noapte, cînd poate să tragă mai bogat şi frumos program artistic
criticate în coloanele ziarului La rîndul lor comitetele de blo presie neplăcută. In camere, la mult chiulul. Tot el refuză şi lu tatea organizaţiei de tineret, să care a cuprins cîntece, dansuri aduc o importantă contribuţie la
nostru. curi ţin şedinţe cu locatarii în bucătărie, sînt geamuri sparte, crările repartizate de maistru, şi recitări. educarea femeilor în spiritul
fiecare lună şi ori de cîte ori este parchetul murdar, chiuveta dis aşa cum a făcut cînd i s-a repar o orienteze în educarea tinerilor ideologiei şi moralei noastre noi,
O asemenea vizită am fă nevoie. Muncind astfel, răspun trusă etc. Aurel Sava manifestă tizat să execute opritorul de la Petroşani — In oraşul regional socialiste.
cut din nou zilele trecute în derea locatarilor faţă de întreţi nepăsare faţă de avutul obştesc. maşina dc ascuţit scule. pentru realizarea cu cinste şi
oraşul Brad. Aici au mai nerea blocurilor a crescut. Este Rău este întreţinut şi aparta
fost date în folosinţă alte plăcut să intri în apartamentele mentul nr. 19 din blocul A 7 unde La fel procedează şi Nicolac simţ de răspundere a sarcinilor
blocuri de locuinţe în care s-au locatarilor Ludovic Santo, tehni locuieşte Traian Fiter. Ştcfănescu, Gheorghe Dărăbanţ şi de producţie.
mutat mineri, ingineri, tehnicie cian miner, loan Cristea, şeful Constantin Dolccscu, iar Vasile
ni şi alţi oameni ai muncii. Acum unei echipe dc mineri, Vasile Ste- împotriva unor astfel dc aspec Evi se adresează cu cuvinte jig I. CIOBANU
în noul centru al oraşului Brad han, zidar etc. In apartamentele te trebuie dusă o muncă perse nitoare tovarăşelor sale de mun
lor este curat, pe scări la fel. A- verentă. Să nu se uite nici un că. Rezultatele lui în producţie NO UY \ B••i ir i IF IIC IE
locuiesc peste 600 familii. Situa semenea aspecte întîlneşti multe sînt dintre cele mai slabe.
în noul centru al oraşului Brad. moment că pentru construirea 3-O.. <* si
ţia întreţinerii blocurilor s-a îm In prezent comitetele de blocuri Munca de pregătire profesio
duc o susţinută muncă de edu celor 27 blocuri din noul centru nală şi ideologică a tinerilor din H>upu punerea Ia punct, în faza pacităţii joncţiunilor dintre germa- Nilului de vest, iolosindu-se pen
bunătăţit mult. Rar mai întîl- secţia uzinare uşoară din cadrul L 1iae laborator, a producţiei Unor
al oraşului Brad, statul nostru a ' dispozitive semiconductoare, cerce niu amorf şi germaniu inonocrista- tru aceasta exclusiv reactivi pre
neşti geamuri sparte, scările sînt tătorii Institutului de fizică din
cheltuit sume mari de bani. Toc Bucureşti au trecut Ia elaborarea Iin, precum şi prin sludiul struc paraţi de întreprinderea „Reacti
bine întreţinute. Dacă vei merge fazei pilot a acestor dispozitive.
mai de aceea locatarii au dato O parte din ele au şi fost puse la turii germaniului amorf cu raze X, vul” şi adaptaţi în laboratorul le- j
în blocurile C 7, C 6 , C 2, B 9 dispoziţia industriei. Astfel, primii
ria să le păstreze în cele mai termistori realizaţi — dispozitive s-a pulul lămuri în mare măsură şean. J
şi altele, vei întîlni o curăţenie semiconductoare care au proprieta
bune condiţii. tea de a prezenta o rezistenţă elec problema mecanismului de cOnduc- Punerea la punct a tehnicii diag
perfectă, în balcoane multe flori, trică Variabila în proporţii mari
V. ALBU în funcţie de variaţia temperaturii ţie în germaniul amorf. Cercetări nosticului de laborator a permis
pe pereţii scărilor tablouri, în înconjurătoare — sînt folosiţi de în
treprinderea de carotaj şi perio le în domeniul compuşilor binari să se întreprindă cercetări serolo-
rari din Ploieşti la controlul tem
peraturii în timpul operaţiilor do şi ternari ai elementelor mercur, giCe pe animale şi păsări, domes- .
foraj.
zinc, seleniu, tclur etc., prin me tice şi sălbatice, cit şi pe om, pen- j
Dc asemenea, primele folorezis-
tenţe cu sulfura de plumb — dispozi tode electrice, gnlvanomagnetice, lui a se preciza locul ocupat în ]
tive la care apare o variaţie a re
R e zo lvare a cererilor şi sesizărilor cetăţenilor zistenţei electrice la iluminare 1— galvanolermice, şi prin difracţie patologie de infecţiile cu virusuri
realizate la acelaşi institut au fost
aplicate în automatizarea unor a- de raze X, sînt în atenţia specia oncefalitice.
gregale la fabrica do ţevi clin Ro
man. Fotodiodele cu germanie — liştilor institutului. Rezultatele cercetărilor în acest
In fiecare zi, la Sfatul popular Acum, strada Aurel Vlaicu şi-a locuitorii din oraşul Simeria au dispozitive Semiconductoare la ca Unele din rezultatele acestor domeniu vor fi prezentate în ca
schimbat complet înfăţişarea. In participat şi la alte lucrări de
al oraşului Simeria vin numeroşi luna aprilie, cetăţenii de pe stra înfrumuseţare. Tot în acest an au am pus la dizpoziţie încăperea re apare o tensiune electrică la cercetări au forntat obiceiul comu drul simpozionului asupra „zoono-
cetăţeni pentru a rezolva anumite da Ştefan Gheorghiu, au cerut fost plantaţi 600 arbori ornamen necesară.
probleme personale sau de inte acelaşi lucru. Doleanţele lor au tali, au fost întreţinute zone verzi iluminare — sînt în curs de apli nicărilor prezentate de oamenii de zelor“, care va avea Ioc la Iaşi.
res obştesc. Ei se adresează cu fost duse la îndeplinire. Şi strada pe o suprafaţă de peste 4.500 Asemenea exemple se mai pot
încredere organului local al pu amintită a fost complet amena m.p. etc. De remarcat că tovarăşii da încă multe. Se pune întreba care Ia automatizarea unor insta ştiinţă romfni la Congresul inter S n urma studiilor întreprinse în J
terii de stat deoarece fiecare jată. Asemenea cereri au prezen care au cerut sprijinul sfatului rea : cum reuşim să rezolvăm
lucrător al sfatului depune efor tat şi locatarii de pe străzile popular au participat activ la în operativ cererile oamenilor mun laţii industriale. naţional de semiconductori care a “• ultima vreme, s-a ajuns la a- ¦
turi în rezolvarea operativă a Traian, Horia, 6 Martie, Coşbuc, frumuseţarea oraşului. S-au evi cii ? Răspunsul este simplu. Pro
cererilor şi sesizărilor. Este sufi blemele ridicate în scrisori sau La Institutul de fizică din Bucu avut loc toamna trecută Ia Exeter clîmatizarea şi cultivarea în ţara
Olga Bancic şi altele. Ei au soli denţiat în mod deosebit deputaţii verbal se repartizează imediat
cient să arăt faptul că numai în citat sprijinul comitetului execu Dincă Teodor, Maria Fekete, Cor resortului respectiv al sfatului reşti continuă cercetările teoreti (Anglia). noastră a unor arbori caracteristici
acest an au fost înregistrate tiv în procurarea de deşeuri de nel Stoica, cetăţenii Şuvaina Va- popular pentru rezolvare. Lucră
marmură, necesare amenajării lcria, Schrok Aladar, Babeu Chi- torii secţiei respective cercetează ce asupra semiconductorilor. Sini 4P olectivul laboratorului de viru- climatului din Extremul Orient.
peste 400 cereri venite din partea trotuarelor. Comitetul executiv a rilă, Opreana Doroga şi alţii. la faţa locului fiecare caz în
oamenilor muncii, majoritatea intervenit de lingă întreprinderea parte, întocmesc un referat care-1 de menţionat rezultatele obţinute Sn ^ soiogie de la Institutul medico- Unul din aceştia este arborele de
lor fiind rezolvate la timp. Unii Marmura care a pus la dispoziţie La comitetul executiv vin cu o prezintă comitetului executiv iar
cetăţeni vin direct la comitetul cantităţile de deşeuri necesare. serie de probleme pentru a fi acesta caută să ia hotărîrea cea studiul recombinării purtătorilor de farmaceulic din Iaşi, în colaborare plută, originar din China şi care
executiv cu anumite probleme Drept urmare lucrările pe unele rezolvate şi anumite întreprinderi mai corespunzătoare. Pentru
care sînt rezolvate în orele dc străzi s-au terminat, iar pe altele şi instituţii de pe raza oraşului ca să nu fie slăbită nici un mo sarcină pe nivele adinei Create prin cu laboratorul de epidemiologie şi de altfel există de trei decehti
sînt în plină desfăşurare. Trebuie sau chiar din afară. De exemplu, ment munca de rezolvare a cere
audienţă. să arăt că numai în cursul pri conducerea întreprinderii de ali rilor oamenilor muncii, pe introducerea nichelului în germa- cu sanepidurile regionale Iaşi, Ba în Grădina Botanică din Bucureşti.
melor pc.lru luni ale anului au mentaţie publică Deva a adresat riodic în şedinţele de comi
In primăvara acestui an cetă fost transportate 3.200 tone de comitetului executiv o scrisoare tet executiv se analizează a- niu. Rezultatele obţinute indică in cău şi Suceava, au stabilit perioa Incercîndu-I în pepinierele staţiuni
ţenii au solicitat comitetului exe şeuri de marmură şi balast pe în care solicita punerea la dispo ceastă problemă. Dacă se în-
cutiv al sfatului popular, sprijin care cetăţenii le-au împrăştiat pe ziţie a unei camere pentru depo tîmplă ca unele cereri să fie ne tervenţia unui fenomen încă necu dele de răspîndire pe teritoriul lor dendrologice din sudul ţării,
în acţiunile de înfrumuseţare a străzi. La lucrările amintite ca zitarea ambalajelor la bufetul rezolvate se iau măsuri în con
oraşului. Să dau cîteva exemple. şi la altele au participat 8.000 „Rapid" din Simeria. Mergînd la secinţă. O asemenea şedinţă este noscut în procesul de captură a Moldovei, în ultimii 30 de ani, a cercetătorii au obţinut, după 7 ani
In luna aprilie locatarul Drago- cetăţeni care au prestat peste faţa locului am ajuns la conclu
mir Rotaru a adresat o scrisoare >50.000 ore mimcă patrioticăi Dar zia că această cerere este pe de- planifictă şi pentru luna iunie. electronilor pe nivele multiplu în principalelor variante anligenice de de experienţă, puieţi rezistenţi, Care
comitetului executiv prin care plirt justificată.. In semit timp
ruga să sprijine cetăţenii care Membrii comitetului executiv cărcate. S-au obţinut rezultate şi virusuri agripale A şi B. Rezulta au şi început a ii introduşi în cultură
hotărîseră să repare strada lor al Sfatului popular orăşenesc în cercetările asupra semiconduc- tele cercetărilor permit cunoaşterea în Cîrnpia Dunării, în regiunile Ba
prin muncă pali'iotică. Era
nevoie de o maşină cu care Sim: -ia sînt conştienţi că rezol torilor oxidici de diferite compozi legilor după care se produce schim nat şi Dobrogea. Plantaţiile rornî-
să se transporte pietrişul pe
strada amintită. Cerinţa era varea operativă a cerinţelor cetă ţii chimice. Prin măsurarea carac barea în natură a tipurilor anli- ncşli de arbore de plută vor da o
pe deplin justificată. La pu ţenilor face să crească prestigiul teristicilor curent-tensiune şi a ca genice de virus gripal, în raport cu producţie suficientă asigurării con
ţin timp, prin grija comite organului local al puterii de stat. dinamica imunizării naturale a sumului intern de plută.
tului executiv, s-a pus la dispozi
ţie un camion cu care cetăţenii MIHAI PUICA populaţiei. Totodată, acestea permit Tot din China a fost adus Un
au transportat pietrişul necesari secretar al Sialului popular stabilirea unei profilaxii ştiinţifice arbore cauciucofer (Encomia ulmoi-
al oraşului Simeria a gripei in stadiul actual. des) ce conţine în rădăcini, scoar
O altă problemă care preocupă ţă, frunze şi seminţe gutapercă,
colectivul laboratorului de viruso substanţă cu largi întrebuinţări în
logie de la Institutul medico-îarma- medicină şi diverse ramuri indus
ceutic din Iaşi este studiul ence triale. Potrivit afirmaţiilor făcute de
falitelor virotice transmise de ar- către specialişti, Eucomla ulmoides
tropode. După aproape doi ani de se poate dezvolta în bune chndl-
cercetări, a fost pusă la punct teh ţiuni în toate regiunile agricole
nica de extracţie a antigenului he- ale ţării noastre.
maglutinant din virusul encefalitei • (Agerpres).
