Page 4 - 1963-05
P. 4
PAG. 4 BRUMM. SOCIALISMULUI Nr. 2596
5sasroa»8isons6
orirea zilei Demonstraţia oamenilor
CUBA muncii din Capitală
«1 corpului diplomatic, invitaţi.
Parada m ilitară şi demonstraţia HAVANA 2 (Agerpres). — (Urmare din pag. l-a) oraşului. împodobindu-l cu remarca- 1
oamenilor muncii din Moscova La 1 Mai, ora 8 dimineaţa, în ca Demonstraţia oamenilor muncii din urale fi ovaţii puternice. Partici bile creaţii arhitectonice.
pitala Cubei, festiv pavoazată, a în Havana a durat cîteva ore, panţii la miting manifestează înde La demonstraţie sint prezenţi oa- i
ceput demonstraţia oamenilor mun lung pentru unitatea şi coeziunea
cii. La tribuna din Piaţa Revoluţiei La demonstraţie au luat parte a- meni de ştiinţă şi cultură, în rindu
— José Marti — au luat loc mem cărora se remarcă colectivul de m m
bri ai guvernului revoluţionar, ai proximativ 140.000 de oameni ai
MOSCOVA 1 (Agerpres). — TASS puterii de foc a forţelor armate so se încheie parada sportivilor, iar în conducerii naţionale a Partidului U- marei comunicaţi a popoarelor din că al Institutului de proiectări chi
transmite ! vietice. La început pe platforme auto Piaţă înaintează o pancartă giganti nio al Revoluţiei Socialiste, nume muncii. După demonstraţie a avut ţările socialiste, pentru clasa munci mice (IPROCHIM), distins de C.C.S
trea proiectilele cu reacţie care dis că cu cuvintele „Comunismul va în roase delegaţii străine, reprezentanţi loc un miting, la sare a luat cuvîn-
In dimineaţa zilei de 1 Mai în pun de o mare putere şi înaltă pre vinge 1“. tul Râul Castro, vicepreşedinte al toare internaţională şi unitatea de cu titlul de fruntaş pe ţară. Savan
tribunele din Piaţa Roşie, sărbăto cizie. Prin fata tribunelor trec apoi Consiliului de Miniştri. luptă a mişcării comuniste mondiale, ţii şi cercetătorii din institutele hucu- i
reşte pavoazată şi scăldată de ra rachetele antiaeriene argintii. Insta Intră pe două coloane demonstran pentru înflorirea patriei noastre, reştenc, scriitori, compozitori, actori. \
zele soarelui primăvăratec, se aflau late pe maşini de luptă autopropulsa
mii de moscoviţi: muncitori, ino te se perindă rachete de diferite mă ţii. S.U.A. pentru Partidul Muncitoresc Roinîn, pictori, sculptori, graficieni, cineaşti..
vatori, fruntaşi ai muncii comuniste, rimi şi cu destinaţie diferită. Băta Pe drapele, pe pancarte se repetă Comitetul său Central şi Guvernul care se bucură astăzi de condiţii
activişti de stat şi ai organizaţiilor ia lor variază de la eîtiva kilome
obşteşti, ofiţeri superiori ai Armatei tri pînă la multe sute de kilometri. de mii de ori cuvintele „Comunism“, R. P. Romîne. minunate de muncă, îşi exprimă din
sovietice. Printre oaspeţi se aflau Trec, de asemenea, Instalaţii de ra „Frăţie“, „Egalitate", „Fericire“. Mii
membrii delegaţiilor muncitoreşti din chete cu care sînt înzestrate navele de oameni scandează: „Trăiască co NEW YORK 2 (Agerpres), — La miting au vorbit, de asemenea începe apoi marea demonstraţie a nou în această zi hotărîrea lor fer
multe ţări. Erau de fată, de aseme militare sovietice. Tehnica sovietică munismul — viitorul luminos al în Miercuri la New York a avut ¦cunoscutul sociolog progresist S'cott
nea, membrii corpului diplomatic şi a dotat flota maritimă cu puternice tregii omeniri“. loc mitingul de 1 Mai. La miting Nearing, William Patterson, condu oamenilor muncii, care este deschi mă ca, sub îndrumarea permanen
etaşati militari. rachete cu bătaie lungă capabile să a luat cuvintul Gus Hali, secretar cătorul comuniştilor din New York,
acţioneze în orice clipă din orice Demonstranţii poartă maGhete ale general, al P.C. din S.U.A. Referin- ziaristul Joseph North, Jimmy Ne să de cei mai mici cetăţeni ai pa tă a partidului, să contribuie cu in-1
Cei prezenţi au înttmpinat cu ova- poziţie şi să trimită încărcătura nu sateliţilor artificiali ai pămîntulul, ale du-se la sărbătorirea zilei de 1 Mai, gro, unul dintre conducătorii mişcă
til apariţia la tribuna Mausoleului cleară pînă la orice punct al celui rachetelor cosmice, portretele celor vorbitorul a spus că istoricul aces rii pentru independenţa insulei Por triei — pionierii. Din rindurilc co treaga putere creatoare la lupta în- i
lui Lenin a conducătorilor partidu mai Îndepărtat continent. patru cosmonauţi sovietici. „Noi sîn- tei sărbători este strîns legat de
lui şl guvernului în frunte cu N. S. tem cei dintîi" — aceste cuvinte se lupta oamenilor muncii americani to-Rico şl alţii. piilor ţîşnesc fetiţe şi băieţi care ur tregului popor pentru desăvirşirea
Hruşciov, a primului ministru al Cu Cei prezenţi au aplaudat cu ad pot citi de nenumărate ori pe pan pentru ziua de lucru de opt ore. Si
bei revoluţionare, Fidel Castro. miraţie subunităţile trupelor de ra carte, şi tribunele aplaudă furtunos astăzi, a arătat el, pentru rezolvarea Participanţii Ia miting au adoptat că Ia tribuna oficială, înconjurînd construcţiei socialiste.
chete cu destinaţie strategică. Aces pe oamenii de ştiinţă, pe construc problemelor ce «tau în faţa Ame-
La ora zece a început parada mi te rachete uriaşe, legănîndu-se lin pe torii care au stabilit trasee cosmice, rleii ,cum sînt şomajul, urmările au în unanimitate o rezoluţie care chea cu dragoste şi em oţie pe conducăto Intr-o atm osferă de puternic en
litară. Parada a fost primită de ma arcuri, întruchipează cele mai noi care au pus realizările ştiinţei în tomatizării producţiei, discriminarea
reşalul R. I. Malinovski, ministrul a- realizări ale ştiinţei şi tehnicii. slujba oamenilor. faţă de populaţia de culoare, este mă guvernul S.U.A. să înceteze po rii de partid şi de stat, oferindu-Ie tuziasm, caracteristică tinereţii, d e
părării al U.R.S.S., şi a fost coman necesar un nou avint al mişcării
dată de generalul de armată Belo Cei prezenţi în Piaţa Roşie au Umăr la umăr cu prietenii sovie muncitoreşti americane. litica ostilă faţă de Cuba sl o rezo flori. monstrează studenţii şi elevii, cei ca
borodov. aplaudat cu căldură pe ostaşii so tici păşesc studenţii de la Univer
vietici — ostaşi ai păcii — forţele sitatea Prieteniei popoarelor „Palri- luţie care condamnă cu hotărîre le In Piaţa 'Aviatorilor pătrunde, a- re se pregătesc pentru a deveni l
După ce a trecut În revistă trupe armate ale U.R.S.S. care constituie ce LumuÎAji“ — solii celor 80 de
le aliniate în Piaţa Roşie şi pe stră un factor important al menţinerii ţări din Asia, Africa, America La gile McCarran-Smith, Taft-Hartley şi poi, coloana oamenilor muncii. specialişti competenţi, cadre de nă
zile din jur mareşalul R. I. Malinov păcii, frînării agresorilor imperialişti, tină.
ski a rostit o cuvîntare de la tri un bastion al securităţii popoarelor. celelalte legi antimuncitoreşti. In fruntea coloanelor, un car ale dejde.
buna Mausoleului. Pe steagurile, pe pancartele purtate goric, avind un mare glob pămîn-
Parada de 1 Mai din Piaţa Roşie de demonstranţi alături de cuvintul FRANŢA tesc deasupra căruia se înalţă un Entuziasmul nestăvilit al p â rtiei-.
Fanfara intonează Imnul Uniunii a fost transmisă la televiziune In „comunism“ stă scris cuvintul „pa drapel roşu cu inscripţia „1 Mai“. ponţilor la demonstraţie este expri
Sovietice, după care începe defila tr-o serie de ţări străine. ce“. „Pentru pace, pentru prietenie“ PARTS 2 (Agerpres). — neriîor, afiliat Ia C.G.T., Leon Mau In faţa globului, un muncita- in sa mat în înflăcărate lozinci care arată
rea trupelor. — aceste cuvinte răsună in Piaţa Oamenii muncii din Paris şi din vais, secretar a! C.G.T., şi alte per lopetă şi o ţărancă îmbrăcată intr-un recunoştinţa faţă de conducătorul1
După parada militară care a du Roşie ca o aprobare a politicii le regiunea industrială pariziană au sonalităţi. pitoresc costum naţional, poartă cu ferm şi încercat al poporului
Potrivit tradiţiei, parada de 1 Mal rat 50 de minute, fanfarele anunţă niniste iubitoare de pace a guver sărbătorit ziua de 1 Mai printr-un mîndrie secera şi ciocanul, simbol al Partidul Muncitoresc Romîn. care îşi (
a fost deschisă de elevii academii începerea demonstraţiei sărbătoreşti nului sovietic. mare miting în faţa clădirii Came Mitinguri de 1 Mai au avut loc, alianţei trainice muncitorcşti-ţără- consacră toate forţele înaltei mi- \
lor militare. a locuitorilor Moscovei. rei de Muncă. La miting au luat rle asemenea, la Marsilia, Lille, Bor neşti. Imprimate în mătase roşie flu siuni ce şi-a asumat-o faţă d e po- ,
In Ziua de 1 Mal locuitorii Mosco cuvintul Vello, secretar al C.G.T., deaux, Clermont-Ferrand, Nimes şi tură protretele genialilor dascăli ai por — făurirea unei vieţi fericite
Prin fata Mausole ului au defilat Potrivit tradiţiei, demonstraţia este vei au adresat muncitorilor din toa Blondau, secretar al Sindicatului mi- proletariatului internaţional — Marx, a celor ce muncesc, ridicarea patriei
ostaşii diviziei mecanizate de gardă deschisă de sportivi. In acordurile te ţările cuvinte de solidaritate în tn alte oraşe din Franţa. Engels, Lenin. pe culmile civilizaţiei. Din rîndurilc'
„Taman“, ostaşi ai infanteriei aero imnului partidului, „Internaţionala", flăcărată, adresează un salut căldu nesfîrşite ale demonstranţilor răsună!
transpórtate, tancuri grele şi piese de ros oamenilor muncii din ţările so ANGLIA Demonstranţii poartă portrete ale continuu saluturi adresate oam enilorl
artilerie antiaeriană-autopropulsată cialismului, tuturor popoarelor lumii. tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej muncii din ţările socialiste. Se scan-t
ale diviziei de gardă „Cantemir“, ur LONDRA 2 (Agerpres). — ri şl tinere, reprezentanţi ai sindica şi ale celorlalţi membri ai Biroului dează chemări pentru unitatea miş
mate de artilerie, inclusiv armele cu Muncitorii de la unele întreprin telor şi membri al partidului eomu- politic al C.C. al P.M.R., drapele ro cării comuniste şi muncitoreşti inter
deri din Liver pool — constructorii, nist. Demonstranţii au defilat pe stră şii şi tricolore. naţionale, pentru solidaritatea cu
uriaşă putere distructivă, a cărei co cazangii, lăcătuşii, turnătorii — au zile din Liverpool, scandînd lozincile oamenii muncii din toate ţările lu- 1
încetat lucrul la 1 Mai pentru a „Cerem dreptul la muncă“, „Jos Pe g r a fic e . şi panouri, în graiul mii. în lupta pentru pace, indepen-1
loană a fost încheiată de renumitele participa la demonstraţie. Printre restricţiile în calea comerţului din cifrelor colectivele ce trec prin faţa denţă, democraţie şi socialism.
„Katiuşe“. participanţii la demonstraţie se a- tre Est şi Vest !“, „Să se pună capăt tribunelor raportează noile lor rea
flau in număr mare gospodine, tine restrîngerii reţelei feroviare 1“,
Admiraţia oaspeţilor prezenţi în lizări. contribuţia pe care o aduc In şirurile de demonstranţi se a f lă ;
Piaţa Roşie este stîrnită în mod deo la traducerea in viaţă a sarcinilor numeroase echipe de dansuri popu
sebit de rachete care constituie baza
trasate de partid. lare, grupuri folclorice, în costum e.
In primele rînduri ale coloanelor naţionale romîneşti şi ale minorită
Dejun oferit Ia Krem lin de demonstranţi se află colectivele ţilor naţionale, din diferite regiuni
marilor întreprinderi industriale — ale ţării.
MOSCOVA 2 (Agerpres). — PORTUGALIA „25 August", „Republica", „Griviţa Zecile de mii de oameni ce intră
C.C. al P.C.U.S. şi Consiliul de
Miniştri al U.R.S.S. au oferit în ziua In timpul dejunului au rostit toas LISABONA 2 (Agerpres). — miercuri Ia o puternică demonstraţie Roşie", „Tudor Vladimirescu", „Se în piaţă au braţele încărcate de fl o r i 1
turi N.S. Hruşciov, mareşalul Uniunii In ciuda măsurilor luate de auto ®are s-a desfăşurat pe străzile cen
de 1 Mai, Ia Kremlin, un dejun în Sovietice Rodion Malinovski şi Fidel rităţile salazariste pentru a împie trale ala oraşului. mănătoarea“, Fabrica de confecţii şi de primăvară, poartă eşarfe, dau dru-1
cinstea invitaţilor participanţi Ia pa Castro, primul ministru al Cubei. dica populaţia să demonstreze cu pri
rada militară şi demonstraţia oameni lejul zilei de 1 Mai, mii de oameni Relatînd aspecte de la această mani tricotaje „Bucureşti", „Dîmboviţa", mul spre cerul prim ăvăratec la sute \
lor muncii din Moscova. Dejunul s-a desiăşurat într-o atmos festaţie corespondentul din Lisabona
feră de prietenie şi cordialitate fră ai muncii din Lisabona au participat al agenţiei France Presse arată că Atelierele Centrale 17B şi altele, ca de baloane. Pretutindeni domneşte (
ţească. împotriva demonstranţilor au fost a-
re alături de celelalte fabrici şi u- voia bună. veselia. Se aud cîntece.
zine bucureştene, au adus o contri Oamenii dau glas cu entuziasm sim-
buţie de seamă la realizarea şi de ţămintelor de fericire pentru viaţa
duse puternice detaşamente de poliţie păşirea planului. nouă ce o trăiesc astăzi. Ei aclamă 1
care au lovit pe participanţi. Toto Cu vii aplauze sînt primiţi meta- cu căldură, îndelung, pe tovarăşul <
TELEGRAME EXTERNE dată, asupra demonstranţilor au fost lurgiştii de la „Laromet" şi „Vul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi I
aruncate grenade lacrimogene, pre
cum şl mari oantităti de apă albastră can", muncitorii de la uzina de ma conducători de partid şi de stat, c a - 1
şini electrice. Fabrica de pielărie şi re schimbă saluturi prieteneşti cu c e i .
adusă în cisterne de politie. In cela încălţăminte „Flacăra Roşie“ şi în veniţi la marea demonstraţie a o a - 1
din urmă poliţia a tras mal multe ra treprinderea poligrafică nr. 4, distin menilor muncii.
fale de armă automată în mulţime
Indonezia a preluat administraţia !nanului de vest Relatnle dintre Republica Dominicană în urma cărora mal multe persoane se în preajm a lui 1 Mai cu titlul Demonstraţia este încheiată de tra-'
au fost rănite. Pe de altă parte, a- I de unităţi fruntaşe pe ramură în în diţionala paradă sportivă. Pariind*
KOTA BARU I (Agerpres). — minatiei coloniale olandeze. Bonay a şi Haiti se menţin încordate genţla U.P.I. adaugă că o persoană trecerea socialistă pe ţară. stindardele asociaţiilor lor păşesc iti'
a fost ucisă. Mai mulle persoane au pas elastic, cu trupuri oţelite, plinei
La 1 mai, în cadrul unei ceremo luptat împotriva colonialismului olan fost arestate. La acest I Mai demonstrează ji
nii care a avut loc în piaţa centrală dez şi pentru realipirea Irianului de PORT-AU PRINCE 2 (Agerpres). — a cinci ţări latino-americane pentru Indignată de măsurile represiva ale colectivele celor mai tinere întreprin de tinereţe, reprezentanţii celor a-
autorităţilor mulţimea a aruncat cu
a oraşului Kota Bara (fost Hollan- vest la Indonezia. După cum anunţă agenţiile occiden a studia la faţa locului cele întîm- pietre In ferestrele clădirii redacţiei deri bucureştene, fabricile : de anve proape 3 milioane de sportivi din 1
ziarului salazarist „Diario de Noti
dia), capitala Irianului de vest, re Pe înlreg cuprinsul Indoneziei a tale de presă, relaţiile dintre Repu plate. cias". In acelaşi timp demonstrant! au lope „Danubiana", de băi şi radia ţara noastră.
prezentanţii Organizaţiei Naţiunilor fost sărbătorită Ia 1 Mai, o dată blica Dominicană şi Haiti, ca urmare scandat „Asasini, asasini“.
Unite au remis oficial Republicii In cu ziua solidarităţii internaţionale Ministrul de externe al Republicii toare, de obiecte sanitare din por Demonstraţia oamenilor muncii dini,
donezia administraţia Irianului de a oamenilor muncii, şi victoria ob a conflictului diplomatic provocat prin Dominicane, Andres Feites, a acu GUINEEA ţelan şi altele.
vest (fosta Guinee occidentală olan ţinută de poporul indonezian prin e- ocuparea de către poliţia haitiană a zat regimul din Haiti de „corupţie Capitală ia sfîrşit. Din mii da piep
deză). In felul acesta, lupta poporu liberarea deplină a Irianului de vest. localului ambasadei dominicane din şi teroare“ şi a cerut ca să se dea CONAKRY 2 (Agerpres). —
lui Indonezian pentru eliberarea te Luînd Guvîntul la un mare miting Port-au-Prince, continuă să se men asigurări Republicii Dominicane că Participanţii la demonstraţia de 1 Atrage privirile un panou, repre- turi răsună solemn „Internaţionala".(
ţină încordate. va fi garantată libertatea şi inviola Mai, «are a avut loo în capitala Gui
neei, au fost salutaţi cu căldură de zentînd un bloc turn. El este adus nemuritorul imn de luptă al clasei^
conducători al partidului şl guvernu
lui, de numeroşi invitaţi străini. A la marea demonstraţie de către con muncitoarei
luat cuvintul Seku Turé, preşedintele
Guineei. structori, cei care dau o nouă faţă (Agerpres).
ritoriului străvechi Irianul de vest a care a avut loc la Ambon, în insu Consiliul O.S.A., care a fost con bilitatea cetăţenilor dominicani care BIRMANIA
fost încununată de succes. lele Moluce, preşedintele Sukarno a vocat în sesiune extraordinară pen locuiesc în Haiti, precum şl să se RANGOON 2 (Agerpres). —
Pentru prima oară în istoria Bir-
subliniat dubla semnificaţie pe oare tru a examina starea de fapte crea acorde dreptul eelor 21 da refugiaţi maniei independente, ziua de 1 Mai . A G E N I» A
a fost sărbătorită pe plan naţional.
KOTA BARU 2 (Agerpres). — o are anul acesta pentru poporul te între cele două ţări, a desemnat o politici aflaţi în localul ambasadei La mitingul de 1 Mai de la Rangoon
dominicane să părăsească Haiti. au luat parte peste 200,000 persoa
După transferarea administraţiei indonezian ziua de 1 Mai. comisia alcătuită din reprezentanţii ne. La tribună se aflau membrii con
Irianului de vest Indoneziei, a fost Pe de altă parte, Duvalier a decla siliului revoluţionar şi ai guvernu
U Thant a sosit ia Geneva rat că „nimeni nu poate să-i dicteze“ lui, în frunte cu generalul Ne Win, (ttad io- Valsuri Interpretate de fanfară;
numit în funcţia de guvernator al şi că îşi „va menţine puterea“. To veterani ai mişcării muncitoreşti. Ge 17,00 Program de canţonete.; 18,45
teritoriului Eliezer Jan Bonay. El GENEVA 2 (Agerpres). clarat că intenţionează să aibă con tuşi, aşa după cum menţionează a- neralul Ne Win, preşedintele Con 4 MAI 1963 Muzică uşoară; 19.00 Melodii popu
este originar din Irianul de vest şi genţia France Presse, Duvalier a ac siliului revoluţionar, a rostit o am PROGRAMUL I: 5,07 Muzică co lare cerute de ascultători; 20,30
a fost membru al Consiliului legis La 1 Mai a sosit Ia Geneva, ve vorbiri cu delegaţii care participă la ceptat ca potiţia să părăsească loca plă cuvîntare la miting. rală; 5,40 Jocuri populare; 6,07 Noapte bună copii: „Trei tranda
lativ al teritoriului în timpul do- lul ambasadei dominicane şl să per Mici formaţii de muzică uşoară; firi“; 20,40 Clntese şl jocuri popu
GHANA 6,20 Emisiunea pentru sate; 6,30 lare; 21,15 Muzică de dans; 21,45
nind de la New York, secretarul ge lucrările Comitetului celor 18 state mită refugiaţilor să părăsească ţara. ACCRA 2 (Agerpres). — Melodii populare; 7,10 Muzică dis Agendă teatrală; 22,00 Muzică de
In cinstea zilei de 1 Mal la Ac tractivă; 7,30 Sfatul medicului; dans.
EFICACITATEA neral al O.N.U., U Thant. El a de pentru dezarmare. La Port-au-Prince situaţia se men era şi în alle oraşe din Ghana au 7,45 Program de marşuri; 8,30 Dan
RACHETEI „MINUTEMAN“ ţine însă încordată. Trupele haitiena loc mitiuguri şi demonstraţii. suri simfonice; 9,00 Roza vînturl- BULETINE DE ŞTIRI $1 RADIO
PUSĂ SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII E x tin d e re a luptei g re v iste continuă să ocupe poziţii în jurul am Luînd cuvintul marţi seara la pos lor; 9,25 Muzică populară cerută JURNALE; 5,00; 6,00; 7,00; 11,00;
basadelor ţărilor latino-americane, tul de radio Accra, Kwame Nkru- de ascultători; 10,00 Muzică de 13,00; 17,00; 20,00; 22,00; 23,50
mab, preşedintele Ghanei, a felicitat estradă; 11,37 Cîntece şi jocuri (programul I) 12,00; 14,00; 16,00;
WASHINGTON 2 (Agerpres). — a m etalu rg iştilo r v e st-g erm an i unde, potrivit agenţiei Associated pe oamenii muncii cu prilejul săr bănăţene,- 12,20 In săli şi pe sta 18,00; 21,00; 23,00 (programul II).
Ziarul american „Sun Times“ dez Press, sînt refugiaţi „aproximativ 180 bătorii, subliniind că in această zi dioane; 14,00 Muzică uşoară; 14,30
văluie că au apărut serioase dificul BONN 2 (Agerpres). dustria vest-germană de automobile. de adversari ai lui Duvalier“. „poporul ghanez este dator să în Din cîntecele şi dansurile popoa Qîaldut
tăţi în legătură cu racheta interconti S-a creat o ameninţare serioasă pen tărească şi mai mult hotărîrea de relor; 16,00 Melodii din filme; 16,15
nentală americană „Minuteman“ a După cum reiese din relatările apă tru producţie şi în ramurile conexe Contramandarea a-şi reorganiza tara“. Vorbeşte Moscova; 16,45 Muzică m e t e o r o lo g ie
cărei eficacitate este pusă in prezent rute in presă, în cercurile guverna ale industriei din Germania occiden „Săptămînii culturii spaniole" populară interpretată da Măria Co-
la îndoială şi va constitui obiectul mentale de la Bonn se manifestă o tală. Ca urmare, vor avea lo.c conce tîrlea şi Ion Lăceanu; 18,15 For PENTRU 24 ORE
unei anchete a unei eomisii secrete îngrijorare serioasă în legătură cu dieri şi se va introduce ziua de lu COPENHAGA. — Marţi seara, am maţii de muzicuţe; 18,30 Program
compuse din savanţi şi industriaşi cru redusă. basadorul Spaniei irancliiste la Co muzical pentru fruntaşi în produc Vreme schimbătoare a i cerul
americani pe prim plan. Intr-un articol extinderea luptei greviste. Ziarul penhaga, a anunţat contramandarea ţie din industrie şi agricultură; mai mult noros. Vor cădea ploi
publicat la 1 mai, ziarul scrie că Intre timp situaţia s-a agravat sim „Săptămînii culturii spaniole", care 19,10 Muzică de dans; 21,15 Fa sub formă de averse însoţite local
natura exactă a acestor dificultăţi nu „Die W alt“ arată în numărul său de ţitor şi în alte regiuni unde meta urma să fie organizată în luna mai. bule şi epigrame; 21,25 Muzică de descărcări electrice. Vînt potri
este cunoscută şi că componenţa co miercuri că dacă greva din Baden- lurgia prelucrătoare constituie una Această măsură silită a fost luată populară cerută de ascultători; vit, local pînă la tare, la început
misiei de anchetă oare îşi desfăşoară Württemberg nu se va termina in din principalele ramuri. industriale. din cauza protestelor de masă ale 22,25 Muzică de dans. din sud-vest apoi din vest şl nord-
activitatea de cîteva luni este tinută curînd, peste aproximativ zece zile, S-au soldat cu un eşec tratativele PROGRAMUL II: 12,15 Formaţii vest. Temperatura va fl cuprinsă
secret. din cauza lipsei de metal, va trebui artistice studenţeşti; 13,15 Cîntece ziua intre 18 şl 22 grade iar noap
să fie Închise toate uzinele din in- şi jocuri populare romîneşti şi ale tea între 4 şi 9 grade.
minorităţilor naţionale; 13,40 Mu
dintre patroni şi reprezentanţii sindi opiniei publice daneze, indignată de zică uşoară interpretată de Sonia PENTRU URMĂTOARELE
Cruceru şi Barbu Constantinesou; 3 ZILE
catelor din Hessen, Palatinat, Bava- asasinarea mişelească a fiului cre 14,30 Muzică de estradă interpre
tată de formaţii de coarde; 15,10 Vreme neslabilă favorabilă ploi
Congrssu! naţional al oamenilor muncii ria şi Hamburg. Frontul luptei gre dincios al poporului spaniol, Julian Muzică populară sovietică; 16,10 lor locale sub formă de averse, cu
temperatura variabilă.
viste se lărgeşte. Grimau.
din Brazilia şi-a încheiat lucrările
RIO DE JANEIRO 2 (Agerpres). — ciale a oamenilor muncii, pentru IVIari victo rii o b ţin u te d e c o m u n iş ti
La Rio de Janeiro, şi-a încheiat promulgarea unei legislaţii a muncii,
lucrările al doilea Congres naţional precum şi in problema înfiinţării în alegerite din Italia
al oamenilor muncii din Brazilia. La unei céntralo sindicale unice a ţărilor
congres au participat aproximativ latino-americane. Congresul a con ROMA 2 — Corespondentul Ager cialişti 44 (9 în plus), sociail-demo- emilia, Raima şi In alte oraşe şl pro Scurte ştiri ® Scurte ştiri O Scurte ştiri
1.000 de delegaţi, reprezenlînd 1.500 pres, Giorgio Pastore transmite : craţi 14 (9 în plus), liberali 19 (15 vincii.
de sindicate, care grupează în rîn- damnat sistemul marii proprietăţi fun in plus), neofascişti 14 (6 în plus), HAVANA. — Ministerul Afaceri lucrătorilor din reţeaua comercială
durile lor jumătate din totalul mun După cum s-a mai anunţat, rezul monarhişti 3 (pierd 4). Toate ziarele italiene remarcă fap lor Externe al Republicii Cuba a şi de distribuţie a chemat la insti
citorilor industriali din tară. ciare în agricultură şi a scos în tatele alegerilor parlamentare din I- tul că in timp ce partidele de centru adresat Departamentului de Stat al tuirea unui embargou asupra livră
Congresul s-a pronunţat pentru îm talia, 'are au avut loc la 23 şi 29 Partidul care a înregistrat cel mai şi de dreapta au obtinut cu 5,5 la S.U.A., prin intermediul Ambasadei rilor de armament pentru guvernul
bunătăţirea situaţiei economice şi so- evidentă importanţa adoptării cit mai aprilie, sînt următoarele (in paranteze mare succes este partidul comunist, sută mai puţine voturi decît in 1958, R.S. Cehoslovace la Washington, o Franco, în seim. de protest împotri
procentajul înregistrat de partidul a! cărui număr de voturi sporeşte cu partidele de stingă au obtinut îm notă de protest în legătură cu ac va executării lui Julian Grimau,
grabnice a legii cu privire Ia reforma respectiv la senat în alegerile din 1.295.625 şi cu un procent de 3,7 la preună peste 12.000.000 de voturi (cu ţiunile piratereşti ale unul avion membra al C.C. al P.C. din Spania.
1958)' democrat-creştini 10.205.802 vo sută fată de 1958, ceea ce oglindeşte 5 la sută mai mult ca în 1958), de bimotor, care la 25 aprilie a trecut
agrară. turi — 37,2 la sută (41,2 la sută); co creşterea continuă a influenţei comu păşind, pentru prima oară, numărul într-un zbor razant deasupra rafi CARACI. — La 1 mai a luai sfîr
munişti 6.993.604 voturi — 25,5 la niştilor in rîndul maselor. voturilor partidului democrat-creştin: năriei de petrol „Nico Lopez“ şi a şit la Caraci, sesiunea Consiliului
Acord cu privire la evacuarea sută (21,8 la sută); socialişti 3.853.685 11.700.000. aruncat o bombă în greutate de 45 ministerial al pactului agresiv
voturi — 14,0 la sută (14,1 la sută); Rezultatele alegerilor pentru Ca C.E.N.T.O. La sesiune au luat parle
bazelor atomice franceze din Schara sociail-democraţi 1.738.558 voturi — mera deputaţilor confirmă şi chiar „Pentru prima dată în istoria Ita kg., precum şi cîteva recipiente a i miniştri de externe ai S.U.A., An
6,3 la sută (4.4 la sută); republicani accentuează tendinţa manifestată de liei — scrie agenţia Associated Press gliei, Turciei, Pakistanului şi Iranu
/it ripp g (Agerpres). — 1 iulie 1955. După ultimele experienţe 223.421 voturi — 0,8 la sulă (1,4 la corpul electoral la senat. Democrat- — cela două partide de stingă, co substanţe inflamabile de tip „Na lui. Intr-un comunicat dat publici
nudeare insă efectuate de Franţa în sută); liberali 2.057739 — 7,5 Sa su creştinii obţin 11.763.418 voturi — muniştii şi socialiştii marxişti, au ciş- palm“. tăţii după terminarea sesiunii, se
La 2 mai ministerul algerian al in- luna martie a acestui an, premierul tă (3,9 la sută); neofascişti 1.693.209 38,3 la sută (42,4 la sută în 1958); fcigat 40 ia sută din numărul voturilor. spune că miniştri au examinat si
Ben Bella a cerut guvernului francez —6,2 la sută (4,3 la sută); monarhista comuniştii 7.763.354 voturi — 25,3 Obţinmd un sfert din totalii] voturilor LONDRA. — Parlamentul britanic tuaţia internaţională şi evoluţia eve
K>r naţiilor a anunţat într-un comunicat revizuirea acordului de la Evian şi 428.167 — 1,6 la sută (2,2 la sută); la sută (22,7 la sută), socialiştii comuniştii au realizat cel mai mare nimentelor în Orientul Mijlociu, pre
că Franţa a căzut de acord să evacue încetarea oricăror experienţe nucleare alte partide mai mici 253.028 voturi 4.251.966 voturi — 13,8 la sută (14,2 succes de pînă acum. in trecut — a aprobat marţi seara planul gu
ze în cursul ultimelor luni ale anu pe teritoriul A’.gerian. Ben Bella a — 0.9 la sută. la sută) etc. continuă agenţia — cele două parti cum şl problema conflictului dintre
lui 1964 bazele din Sahara, unde a subliniat cu acest prilej că acordul de vernamental „Beeching“, care pre
efectuat experienle atomice. Comuni la Evian era „incompatibil cu inde Tn baza acestor rezultate, manda In felul aresta, partidul comunist de au fost unite. Rezultatele alegeri Pakistan şi India în legătură o i Kaş-
catul, ci'il la o conferinţă de presă pendenţa noastră“. tele r 'ntra senat, care sînt în număr şi-a sporit numărul de deputaţi de vede, după cum se ştie, restrîngerea
in prezenţa primului ministru Ben de 315 (cu 69 mai multe decîj în 1958) îa 141 In 1958 la 166 In actualele lor actuale ar putea face să crească mirul. Secretarul general al pactului,
Be’.la şi secretarului de stat francez Comunicatul anunţă de asemenea, au fost repartizate astfel: damocrat- considerabilă a activităţii căilor fe
pentru problemele algeriene, Jean de că forţele franceze staţionate în re cresFni 126 (cu o creştere de 10 mân alegeri. presiunile în vederea unei noi uniri rate din Marea Britanle. Khalatbary, a recunoscut că îd si
Brogiie, adaugă că „acest termen li giunea Constantine din Algeria de drie), comunişti 85 (23 In e’t’s) so
mită va putea fi eventual devansat". est, vor fi retrase înainte de sfîrşitul Comuniştii se află pe primul Ioc în a forţelor de stînga, ceea ce ar pu LONDRA. — Cu prilejul conferin nul pactului s-au manifestat diver
A^o-dul de la Evian stipula că bazele -m-iVi curent. marile cen^e Milano Genova Torino, tea pune în ioc apartenenţa acestei genţe.
Eo'ogna, Florenţa, Modena Rogio- ţări la N.A.T.O.“. ţei sale anuale, care a avut Ioc la
'¦ • vor ti ev^ uate de abia 'a
Bournemouth, Sindicatul naţional al
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon 188, 189, 75, 674, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, nr. 203.328din 0 noiembrie 1649. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică *1 Mal“ - - Dov«;
