Page 41 - 1963-05
P. 41
Hunedoara-Deva
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I Despărţire emoţionantă
Iimulsocialismului 9 Ispas Duşa — Dezvoltăm Unul dintre oamenii care au fost Fiecare om al muncii se bucură as
multilateral creşterea anima mereu prezenţi in freamătul mun tăzi de dreptul de a-şi făuri o
lelor ; cii şi pe care i-a caracterizat con viată aşa cum fiecare îşi doreşte,
° Al VlI-lea concurs artis ştiinciozitatea şi sîrguinfa, este şi iar după o perioadă de activitate
tic al formaţiilor de amatori maistrul miner Ion Adam, de la stalul le asigură pensie.
w (pag. 2-a) ; E. M. Deva. In cei 35 de ani cît Nu de mult şi maistrul Adam
a muncit in subteran a cunoscut şi-a încheiat activitatea în munca
bine viafa minerului şi a muncit cu de miner. El a fost pensionai. La
ieşirea din ultimul său şut a fost
• Viorel Seni — Grijă faţă pasiune. înconjurai de un mare grup de
mineri, tovarăşi de muncă. A fost
de educarea comunistă a ti — Astăzi, spunea el, e bine să felicitat pentru rezultatele bune
neretului ; fii miner. Condiţiile de mun obţinute atît în munca de miner, cît
şi in cea pe lărîm obştesc. Urate
Anul XV. Nr. 2607 JOI 16 MAI 1963 4 pagini 20 bani • C. Moraru — File din- că şi de viată sînt bune. le i-au fost umplute cu flori, ca
tr-un jurnal intim Şi avea dreptate tovarăşul Adam. semn al preţuirii de care se bucu
ră. Sincerele îmbrăţişări şi slrln-
(pag. 3-a) ;
geri dr mină au fost momente pe
l si d e d ie S ecţie eviden ţiată
care v 'era n n l miner nu le va ui
Fa so le — pe su p ra fe ţe De curînd, Ia fabrica de încălţăminte „Ardeleana“ din Alba
cît m ai m ari Iulia a avut Ioc analiza muncii desfăşurate în primul trimestru ta niciodată. Emoţiile despărţirii
al anului. In această perioadă, cele mai bune rezultate au fost
obţinute de colectivul secţiei de croit feţe, condusă de maistrul de mină şi de tovarăşii săi, cu care
Balogh Alexandru. Paralel cu în deplinirea exemplară a sarcinilor
de plan, acest colectiv a economisit 319 m.p. piele de feţe, fiind a muncit mulţi ani, vor fi mereu
declarat evidenţiat în întrecerea socialistă. Cele mai mari econo vii in memoria minerului Ion
mii de materie primă le-au făcut muncitorii Ana Moldovan, Pa-
raschiva Scheau şi Petre Neamţu. Adam.
(După o scrisoare trimisă de
tov. LIV IU M1RCEA, maistru
miner la E. M. Deva).
Experienţa acumulată de către numeroase gospodă meci
rii agricole colective din regiunea noastră, cum sînt
cele din Răhău, Apoldul de Jos, Cilnic, Sîngătin, Lan- Pe aproape toate şantierele din felul acesta ei sînt hotărîţi să La blocurile C 14 (parţial) şi
crăm şi altele care au o bună tradiţie în cultivarea dea viaţă angajamentelor luate C 15 cu cîte 16 apartamente ca
fasolei, a dovedit ce mari avantaje prezintă extinde regiune ale T.R.C.H. se desfă re vor fi date în folosinţă pes
rea cultivării în ogor propriu şi în cultură intercalată a şoară în aceste zile o susţinută în întrecerea socialistă de a con te sarcinile de plan se execută
acestei plante. In primul rînd, datorită însuşirilor sale muncă. Constructorii îşi organi strui fiecare bloc mai repede, deja zidăria.
alimentare (boabele de fasole conţin de două ori zează tot mai bine lucrul, dau mai bine. Iată cîteva aspecte de
mal multe substanţe proteice decît cerealele), faso atenţie calităţii lucrărilor. In Ritmul de muncă şi calitatea
lea se numără printre plantele leguminoase cele mai pe şantierele din regiune. din ce în ce mai bună a lucră
valoroase. Totodată, fasolea constituie o plantă rilor blocurilor din Brad sînt o
bună premergătoare, îndeosebi pentru grîu, deoarece Se întrec brigăzile garanţie că angajamentele se vor
îmbogăţeşte conţinutul solului în azot, permiţînd în înfăptui întocmai.
acelaşi timp o prelucrare uşoară a solului după eli In fotografie: Sub supravegherea tov. Maria Bota, inginer agronom a gospodăriei Construcţia blocurilor A 1 făptuirea angajamentelor, între
berarea terenului. colective din Şoimuş, se plantează răsadurile de conopidă. şi A 2 cu cîte 60 aparta brigăzi s-a pornit o însufleţită Lucrări care întîrzie
mente fiecare de pe şantie întrecere. Pe graficul întrecerii
Pe baza acestor considerente şi, ţinînd seama de A u în c e p u i plantatul tutunului rul de locuinţe din Lupeni se înscriau zilnic depăşiri de Cu aproape un an în urmă, în
prevederile recentei hotărîri a Consiliului de Miniş a început cam în acelaşi timp. normă. Ca urmare lucrările îna plin centrul oraşului Simeria au
tri cu privire la îmbunătăţirea regimului de contrac In acest an gospodăria agri fie terminată in cursul acestei cut o lucrare cu sapa rotativă. Executarea lucrărilor de zidărie intau în ritm rapid. început lucrările de construcţie
tare a fasolei, numeroase unităţi agricole socialiste colă colectivă din Cut, raionul In cursul zilei de ieri s-a în şi tencuieli de la blocul A l a a unui bloc cu 24 apartamente
din regiunea noastră şi-au propus să sporească sim Sebeş — ne informează tov. săptămîni. fost încredinţată brigăzii condu Pe măsura înaintării lucrărilor şi magazine la parter. Lucrările
ţitor suprafeţele cultivate cu această plantă, atît în Costică Lalu — va cultiva tutun Concomitent cu plantatul ceput şi prăşitul sfeclei de za se de tov Alexandru Pop, iar de zidărie s-au început tencuie- au început destul de bine, dar a-
ogor propriu cit şi în cultură intercalată. pe 20 ha. Avînd asigurat din hăr, a sfeclei furajere şi a flo- lucrările de la blocul A 2 brigă lile şi lucrările de instalaţii poi s-au ivit deficienţele. In pri
timp răsadul necesar şi terenul tutunului se munceşte de zor şi zii lui Sandu Tudor. Ambele şi montare a tîmplăriilor. Aceas mul rînd a lipsit o îndrumare
Din datele aflate la Consiliul agricol regional pregătit, zilele trecute colecti la întreţinerea culturilor. Pînă rii-soarelui. brigăzi au hotărît ca lucrările ta a permis ca cele două blocuri tehnică corespunzătoare, aprovi
reiese că în raioanele Sebeş, Alba şi Haţeg, unde ieri, 15 mai, s-a executat sapa La efectuarea lucrărilor amin de zidărie şi tencuieli să le exe să fie mult avansate faţă de gra
consiliile agricole şi conducerile gospodăriilor colec viştii de aici au început planta mare la vie pe 65 ha şi prima fic. In acelaşi timp calitatea lu zionarea nu s-a făcut în canti
tive au muncit cu răspundere, s-a realizat în între tul tutunului. In numai două tite s-au evidenţiat, mai ales, cute în acord global. Totodată crărilor este mult superioară. tăţi suficiente şi rijtmic. Echipe
gime planul Ia cultura fasolei. In aceste raioane s-a praşilă pe 1,5 ha cu diferite le colectiviştii din brigăzile con şi-au luat angajamentul ca să Acestea sînt roadele întrecerii le de constructori au fost de
cultivat fasole în ogor propriu pe mai mult de 200 ha, zile ei au executai această lu gume, iar pe o suprafaţă de 50 duse de Ioan Dăian, loan Do- termine lucrările ce le revin cu brigăzilor de constructori ce lu
Iar în cultură intercalată pe circa 22.000 hectare. crare pe 7 ha., urmînd ca ea să ha cultivată cu porumb s-a fă garu şi Vasile Dicti. 10 zile mai devreme. Pentru în crează la cele două blocuri. seori schimbate şi nu li s-au
creat condiţii optime de lucru.
Se constată însă că nu peste tot s-a acordat aceeaşi Angajamentul prinde viaţă Ca urmare lucrările s-au desfă
atenţie culturii de fasole. Sînt rămase în urmă în şurat în ritm necorespunzător.
această privinţă îndeosebi raioanele lila, Orăştle, Brad P@ ©goareîe colecflsvlşfilor din Rapoif Constructorii şantierului din şoare în bune condiţiuni, să se
şi oraşele regionale Deva şi Hunedoara. Deşi deficienţele amintite au
Colectiviştii din Rapolt, pe toate cele 20 ha cu sfe rii, cu sprijinul mecaniza Brad al T.R.C.H. au hotărît ca încadreze în graficele de execu fost cunoscute de conducerea
Rămîneri în urmă se constată şi în ceea ce priveşte oraşul regional Deva, au clă de zahăr, pe 15 ha cu torilor, au început şi pra- pe lingă grăbirea ritmului şi îm ţie stabilite iniţial. Mult avan lotului din Simeria al şantieru
semănatul acestei plante în cultură intercalată. In ra aplicat prima praşilă pe şila I mecanică şi manuală bunătăţirea calităţii blocurilor sate sînt lucrările la blocul B 14 lui Deva, măsurile au întîrziat.
ioanele Brad, Ilia, Orăştle, precum şi în oraşele re întreaga suprafaţă ocupată cartofi şi pe mari supra pe cele 166 ha cultivate cu de locuinţe prevăzute a fi date cu 24 apartamente. Aici se lu Din păcate şi acum la construc
gionale Deva şi Hunedoara mai trebuiau semănate, cu floarea-soarelui (7 ha), porumb pentru boabe. ţia noului bloc ritîmul este de
pînă la realizarea planurilor, cîte 400—1.000 ha. Posi feţe cultivate cu legume. în folosinţă în acest an să ter crează la mozaicuri, parchete şi parte de a satisface. După mai
bilităţi pentru realizarea în întregime de către fiecare Cu două zile în urmă mine în afara planului încă 27 s-au început zugrăvelile. Blocul bine de 11 luni de la începerea
gospodărie agricolă colectivă a prevederilor planului apartamente. Pentru a da viaţă lucrărilor nici în prezent blocul
privind cultura fasolei în ogor propriu şi în culturi membrii acestei gospodă propriului angajament, conduce va fi predat în luna viitoare. In nu s-a terminat. Cît despre cali
intercalate există. Pentru semănatul fasolei în ogor rea şantierului a luat măsuri ca tr-un stadiu avansat sînt şi lu tatea lucrărilor, mare parte din
propriu, acolo unde nu au mai rămas suprafeţe neîn- lucrările să fie executate după crările la blocurile B 15,. B 16 şi ele lasă încă de dorit.
j.ăminţate, p0t fi folosite terenurile eliberate după re sistemul „în lanţ", iar brigăzi
coltarea secarei furajere. In ceea ce priveşte semănatul C 13. Ele au intrat în finisaj. Este timpul ca tovarăşii din
în cjibură intercalată, acesta se poate face Ia cuib, o le şi echipele au fost reparti Lucrările la noua şcoală cu 16 conducerea lotului şi a şantieru
d ată'cu efectuarea primei praşilo Ia porumb. lui nr. 1 T.R.C.H. Deva, să ia
zate să lucreze la cîte un obiec clase sînt de asemenea înaintate. măsuri pentru ca blocul să fie
Cdnoscînd importanţa economică a culturii de fa tiv de la început pînă la sfîrşit. Angajamentul luat de a se ter terminat în cel mai scurt timp.
soli, este necesar ca în flecare unitate să fie folosite In felul acesta s-a reuşit ca ma
din plin toate rezervele ce mai există pentru extin mina şcoala complet pînă la 15
derea acestei culturi valoroase, în vederea producerii joritatea lucrărilor să se desfă august are toate premizele să
şi contractării cu statul a unor cantităţi tot mai mari
de fasole. fie îndeplinit.
'Lam inatorii C. S. H unedoara BU N I G O SPO D ARI AI M ETALULUI cînd el a fost bine înc&lzit, la tem
d e s fă ş o a r ă i> în tr e c e r e in s u fle i peratura prescrisă. Nu ne abatem
| ţită pentru îndeplinirea an niciodată de la această prescripţie
gajam entelor ce şi le-au pentru a nu favoriza aparifia re
butului.
luat în în trecerea socialistă. P rin reducerea rebtateltsl Schimbul cu csle mai frumoase realizări In legătură cu 'posibilităţile dc
U n ob iectiv im p ortan t a l 'între reducere a rebutului, tovarăşul Trifu
cerii lor este şi buna gospodă a ţinut să amintească despre redu
rire a m etalului. Pentru a o b Una din căile de economisire a kg. de metal Ia fiecare reglare. Dar cern acum înainte de montare in- Ca în fiecare secţie a combinatu tinţă că rolele din fata finisorului cerea timpului de staţionare la pri
ţine realizări cît m ai frum oase metalului este şi reducerea rebu şi produsul finit rezultat în urma tr-un atelier special amenajat, cu lui, există şi la laminorid de S00 nu funcţionează normal. Deplasa ma cajă şi reglarea corectă a cilin
în această direcţie, sub îndru tului. La intrarea in funcţiune a probelor de reglare, ÎI folosim, la ajutorul unor şabloane. Ast mm. un grafic de urmărire a între rea materialului urma să se facă drilor şi ghidajelor, despre faptul
m area organizaţiilor d e partid, liniei de sîrmă noi am înregistrat legarea colacilor de sîrmă. fel, nu mai este necesar să cerii dintre schimburi. Laminatorii înlr-un ritm redus iar bara să fie că atunci cînd se întîmplă să apară
Ci a p lic ă m ereu n o i m ă su ri te h pierderi mari de metal din cauza efectuăm probe în urma cărora de aici îi spun „oglinda secţiei". La rebutată. S-a scuzat pentru cîteva defecţiuni la foarfecă de 1.000 tone,
nice şi organizatorice, se stră rebutării ţaglelor pe flux. Aseme Tot în scopul reducerii rebutu s-ar rebuta însemnate cantităţi de rubrica schimbului condus de comu clipe. Apoi, împreună cu lăcătuşul materialul nu staţionează acolo ci
duiesc să îm bunătăţească conti nea neajunsuri am intimpinat mai lui au fost perfecţionate şi sche metal şi se reduce totodată tim nistul Iosif Trifu sînt trecute 617 Gavrilă Albu şi electricianul Matei este transportat cu macaraua la ca-
nuu m etodele d e muncă şi teh ales Ia reglarea liniei după schim mele electrice de la mesele de pul opririlor accidentale. tone laminate realizate peste plan Binder s-a deplasat la locul unde ja pregătitoare, unde se taie prin
nologia d e fabricaţie. barea calibrelor uzate. Am înlo buclare, operaţie care a fost ter se ivise defecţiunea. Intervenţia lor sudură autogenă. Şi, în acest caz,
cuit însă folosirea ţaglelor lungi minată în cursul lunii martie. Re O altă cauză care a determinat în primele 4 luni ale anului şi re rapidă a făcut ca defecţiunea să fie pericolul rebutării ţaglelor introduse
Iii cele ce urm ează redăm cî- de 12 m. care determinau şi exploa zultatele n-au întîrziat să se arate. apariţia rebutului a fost şi lami butul redus lună de lună, cu mult in scurt timp înlăturată. la foarfecă este înlăturat.
iev a aspecte din lupta lam inato- tarea neraţională a cuptoarelor, cu In luna aprilie folosirea noilor narea cu prize necorespunzătoare. sub cifra admisă.
rilor pentru buna gospodărire a ţagle d lungime mai mică: 2,40 scheme electrice a determinat re La chemarea comitetului de partid, — Ştiţi, spuse apoi maistrul T ri Nu peste mult timp — chiar la
m etalului. m., adică numai atît cit este nece ducerea rebutului cu circa 75 la inginerii şi tehnicienii din secţie Doream să stau de vorbă cu to sfîrşilul acestei luni — veteranul la-
sar ca materialul să intre între sută. au întocmit o schemă unică de fu, în activitatea noastră acordăm minalor va ieşi la pensie. Va părăsi
două caje. Procedînd astfel, pier laminare, care permite înlăturarea varăşul Trifu. să aflu cum au mun colectivul în m ijlocul căruia a mun
derile au fost reduse cu peste 350 Rebutul mai poate ii cauzat şi deranjamentelor în urma confrun o mare atenţie funcţionării irepro cit vreme îndelungată, şi va fi min
de pregătirea necorcspunzătoare tării măsurătorilor reale cu cele cit laminatorii din schimbul lui pen
a ghidajelor. Verificarea lor o fa- din schemă. Se evită totodată şi şabile a tuturor instalaţiilor. 'Aceas ării de succesele lui.
tru a-şi menţine rezultatele bune. La
Mobilizînd întregul colectiv rebularea barei aliată pe linia de ta pentru a avea continuitate in — Vreau ca la plecarea mea din
laminare. serviciu a venit mai devreme, ca secţie, a ţinut să adauge la despăr
Reducerea consumului de metal admis, am înregistrat totdeauna un ne-a permis ca la operaţia de şu- timpul laminării. Orice defecţiune,
constituie o problemă căreia noi procent de ardere de 1,60—1,75 Ia tare să fie înlăturate porţiuni din La noi s-a încetăţenit şi prac totdeauna de cînd lucrează în ţire tov. Trifu. schimbul pe care-t
îi acordăm o deosebită importanţă. sută, economisind pe această cale bară mult mai scurte, eliminînd în tica efectuării controlului riguros cit de mică ar fi ea, nu o neglijăm, conduc să fie lot în fruntea celor
De aceea, biroul organizaţiei de însemnate cantităţi de otel. Toto mare parte pierderile. Numai prin al calităţii calibrării cilindrilor inain- secţie. Bun prilej deci, pentru a lalte..]
bază, a pus tn fata comuniştilor dată am mărit viteza de laminare folosirea acestui procedeu, schim 1" de montare, operaţie care înlătură ci intervenim imediat pentru a o în
sarcina de a mobiliza întregul co seea ce a Influenţat pozitiv asu bul nostru a reuşit să economi pericolul montării cilindrilor cu di primi lămuririle necesare. lătura. Şi-apoi, materialul cald îl I. CIOBANU
lectiv la rezolvarea ei eu succes. pra îndeplinirii planului de pro sească in luna trecută aproape 33 mensiuni necorespunzătoare deoa
ducţie. tone de metal, iar din economiile rece operaţia respectivă se face Şeful schimbului care îşi încheia scoatem din cuptor numai atunci
In mod deosebit au fost antre realizate în primele 4 luni ale anu înainte ca cilindrul să fie scos din activitatea însă i-a adus la cunoş
naţi agitatorii şi activul fără de Se ştie că noi laminăm la to lui, peste 236.000 lei provin din strung. Ca urmare a măsurilor
partid. lerante negative încă din anul economisirea metalului prin căile luate de prevenire a rebutului, co
1961, contribuind în felul acesta arătate. lectivul nostru a reuşit să reducă
Mai întîi ne-am orientat asupra la obţinerea pe plan naţional a în luna aprilie consumul de ţagle
îmbunătăţirii procesului de încăl unor însemnate economii de me Posibilităţile de reducere a son- cu 1,5 kg. pe tona de produse la
zire a ţaglelor. Aid întîmpinam tal. Dar nu ne-am mulţumit cu sumului de metal şi de intensifica minate.
greutăţi deoarece, din cauza ar atît. Am căutat şi alte posibilităţi re a ritmului de laminare, nu s-au
derilor prea mari in cuptoarele cu de a înlătura consumul excesiv de epuizat încă. Munca politică ce Ing. ILIE MICU
propulsie, pierdeam mari cantităţi metal. se desfăşoară în cadrul schimbului tehnolog la linia de sîrmă
de metal. Procesul de ardere fiind nostru urmăreşte tocmai găsirea
mai pronunţat în zona de egali Respectind riguros prevederile şi aplicarea unor noi metode in Un rneepaitf istm
zare, am redus timpul de staţionare procesului tehnologic de laminare, acest scop.
Deoarece în primul trimestru al
în această zonă cu circa 15 la sută am asigurat porţiunilor din ţagle SIMION MORARU anului ia linia de profite fine a la
secretarul organizaţiei de bază minorului de 450 mm. s-au efectuat
reducind astfel şi pierderile prin care urmează să fie tăiate, lungimi ultimele probe în vederea intrării
schimbul C laminorul 650 ram sale in funcţiune s-au înregistrat
ardere. Faţă de 2 la sută cît este cît mai mici cu defecte. Aceasta
pierderi însemnate de metal. La în
mmm m m , demnul comitetului de partid însă,
organizaţia de bază şi conducerea
liniei au prelucrat cu tot personalul
lucieirea ire !iuIUr it documentaţia punerii în fabricaţie
a noilor profile şi s-au stabilit mă
suri de îndreptare a situaţiei. Ast
fel, pentru reducerea consumului
de metal pe tona de laminate a fost
niing,se econo îmbunătăţit procesul tehnologic de
încălzire a ţaglelor, au fost instruiţi
miseşte anual, muncitorii şi maiştrii cu toate pro
blemele legate de procesul tehnolo
metaldincarese gic şi şutarea economică. Ca urma
re, în luna aprilie, oînd linia de
profile fino a funcţionat din plin,
s-au produs peste plan 1.700 tone
fabrica: PLUGURI DETRACTOR | SEMĂNĂTORI laminate, iar rebutul nu a depăşit Echipa condusă de Barb Constantin d e la laminorul 450 mm, al C. S. H u n ed oara, lin ia 'profile m ici,
cifra admisă. în luna martie a redus rebutul la zero. Rezultate la fel de, frumoase a obli mit şi în aprilie]
STRUNGURI„IQStr RANGHEŢ" | AUTOCAMIOANE
DUMITRU IONESCU
secretarul comitetului de partid
laminorul de 450 mm.
"SHCSCSSESSaSBffl
