Page 42 - 1963-05

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2607

PAG. 2

V lh LEA C O N C U R S A R T I S T I C In E d it u r a P o lit ic ă
a apărut:

MOJMIR GRYGAR

JU LIU S FUC3K

La faza raională In concurs s-au întîlnit şi bri­ şi solişti vocali; cel din Ludeşti, mtlfMijTIm Folosind materialele noi despre
găzile artistice de agitaţie de la o echipă de dansuri care a in­ Fucik, documente din arhive, pre­
d e !a O răştie fabrica „Vidra" şi cea a colecti­ terpretat dansurile „Căluşarii“ 'I K . ¦ cum şi amintirile unor oameni care
viştilor din Mărtineşti, răsplătite şi „Romana" şi solişti vocali, iar l-au cunoscut personal pe Fucik, \
Scena casei raionale de cultură cu vii aplauze de către specta­ căminul cultural din Orăştioara iiiii Grygar a realizat o emoţionantă pre­
din Orăştie a găzduit duminică tori. De succes s-au bucurat şi de Sus, textul de brigadă „Colo I * R in zentare a vieţii compatriotului său,
întrecerea formaţiilor artistice de cei 11 membri ai tarafului fabri­ în luncă, în grădină" şi o fanfară. erou al mişcării muncitoreşti ceho­
amatori din oraş aflate în faza cii chimice care au executat cu slovace şl internaţionale. Viaţa co­
raională a concursului. Cei dintîi măiestrie o „Invîrtită" şi o „Ha- Programele prezentate au fost munistului Julius Fucik este o che­
au apărut pe scenă artiştii ama­ ţegană". apreciate de spectatori şi juriu, mare la lupta împoiriva reacţiunit
tori de la I.F. Orăştie. Specta­ multe dintre formaţii fiind pro­ şi fascismului, pentru socialism, pen­
torii au aplaudat cu căldură La faza de concurs de la Orăş­ movate pentru faza raională.
corul care a interpretat cîntecele tie au participat şi numeroşi so­ tru fericirea omenirii.
„Republică, măreaţă vatră", „Zău, lişti vocali. Ei s-au întrecut în In prezent membrii brigăzii ar­
zău", „Mărunta de la Geoagiu". interpretarea cîntecului popular. tistice din Orăştioara de Sus, D. MELNICOV :T
Brigada artistică de agitaţie, care De o deosebită apreciere s-au
a popularizat realizările obţinute bucurat tinerii Elisabeta Burdea, printre care se numără Enăşescu COM PLOT
de colectivul de muncă al între­ Ion, Todor Ion, Manea Teodor, ÎM PO TRIVA LUI HITLER
prinderii a fost de asemenea Ionel Gîrlişte, Ana Romoşan, Rujoi Ana şi alţii, fac pregătiri in­
apreciată. Cornelia Jurca, Ana Vinţeler,
loan Marian, Zenovica Paulini şi tense pentru faza raională a con­ Lucrarea prezintă evenimentele
Cu vii aplauze au fost răsplă­ alţii, care au dovedit reale cali­ cursului ce va avea loc curînd. legate de complotul de la 20 iulie
tiţi şi membrii brigăzii artistice tăţi de interpreţi. 1944 din Germania, organizat împo­
de agitaţie de la întreprinderea La fel se pregătesc dansatorii triva lui Hitler, zugrăvind totodată
de industrie locală „I.C. Frimu". Timp de mai bine de patru ore întreaga perioadă a prăbuşirii rel-
Frumuseţea textului brigăzii, con­ scena casei raionale de cultură din Ludeşti şi solistele vocale
Georgescu Eugenia şi Georgescu chului hitlerist.
ţinutul bogat au fost scoase în a cunoscut entuziasmul tineresc
evidenţă prin interpretarea vie, al artiştilor amatori care au fost Saveta, de la acelaşi cămin cultu­ Autorul îşi propune să restabileas­
tinerească, prin melodiile execu­ că realitatea istorică, să analizeze
tate şi prin mişcarea scenică. răsplătiţi în repetate rînduri cu ral. La faza raională a concursu­
vii aplauze de publicul spectator. adevărata natură a complotului, să
Artiştii amatori de la fabrica lui va fi prezentată şi formaţia HSH5E5 S2525S împrăştie falsa aureolă cu care-i în­
chimică din Orăştie. au dat viaţă Pregătiri intense de fanfară din Orăştioara de Sus. conjoară pe complotişti unii istorici
frumosului joc popular. „Dansul M U L T IL A T E R A L S Studenţii Institutului de mine !3 burghezi, subliniind totodată activi­
bănăţean" şi „Brîul pe opt" au Artiştii amatori din comuna © E Z Y fIL T âM
scos în evidenţă reale calităţi Orăştioara de Sus, raionul Orăş­ re Petroşani se pregătesc pentru re
artistice ale dansatorilor. Fluie- tie, la faza intercomunală a ce­ m sesiunea de examene. In labo- re
raşii, muncitori forestieri în sec­ lui de-al Vll-lea concurs au pre­
torul Grădişte au adus şi ei pe zentat numeroase formaţii artis­ CREŞTEREA ANIMALELOR re rator, un grup de studenţi de- re tatea grupurilor comuniste, militante
scena concursului prospeţimea consecvente împotriva regimului hlt-
cîntecului popular, executat la tice care s-au clasificat pe pri­ majoritatea cu lînă tigaie. Pro­ ni termină duritatea metalelor. Cj lerist.
fluier, a jocului de prin părţile mele locuri. Căminul cultural din
locului. Costeşti, de pildă, a prezentat tex­ 5Z525H5S5E55E5HSH55H5H5E5ESE5S5H5E5B

tul brigăzii intitulat „La poalele • Pînă Ia sfîrşitul anului: 450 bovine, 1.000 ovine, circa ducţia de lapte este bună şi la oi. EXPLOATAREA MINIERA
500 porcine. Şi ea va creşte cu siguranţă pe
munţilor", o echipă de fluieraşi
• Cu 200 litri lapte mai mult pe cap de vacă furajată măsură ce păşunile vor asigura
decît în 1962. cantităţi sporite de iarbă. Preco­

• Peste 1.200.000 lei venituri din zootehnie. nizăm ca în medie, anul acesta,
să realizăm aproximativ 42 litri

Schimb de experienţă între artiştii amatori Primele zile ale anului 1961. multilateral creşterea animalelor. lapte pe cap de oaie şi cel puţin ©E
Ultimele familii din sat şi-au Am ajuns astfel să dezvoltăm
In ziua de 12 mai a.c., la Cîm- pretare, între artiştii amatori făcut cereri şi, împreună cu cele­ puternice ferme de bovine, por­ 2,2 kg. lînă. cu sediul în str. H oria nr. 201,
puri de Sus, raionul Ilia, a avut s-au purtat discuţii privind sta­ lalte, s-au unit în marea familie !! an g ajează prin concurs:
bilirea rolurilor, interpretarea, a colectiviştilor. In gospodărie se cine şi ovine. Cireada de bovine Fireşte, creşterea producţiilor
loc un schimb de experienţă în­ munca de viitor a amatorilor. va număra curînd 450 de capete este influenţată în primul rînd <§ 2 m a iş tri m ineri cu
făceau pregătiri în vederea apro­ din care 150 vor fi vaci, toate din de oameni. La vaci, de pildă, în- practică în producţie
tre ârtiştii amatori din localita­ Schimbul de experienţă s-a piatei adunări de dare de seamă rasa Bălţată Romînească. Avînd grijitorii-mulgători sînt crescă­
te şi cei ai căminului cultural dovedit fructuos, de aceea, con­ anuală. Lucrau intens contabilul, hrana asigurată, atît în perioada tori de animale cu experienţă, Concursul se va ţine în ziua de 30
ducerea căminului cultural din brigadierii, toţi membrii gospodă­ de stabulaţie cît şi la păşunat, bine instruiţi şi cu dragoste faţă mai 1963.
'din Gurasada. Gurasada şi-a propus să organi­ riei şi se frămîntau. Fiecare îşi producţia de lapte a crescut con­ de această îndeletnicire. Şi la
După ce oaspeţii au prezentat zeze asemenea acţiuni în fiecare pusese în gînd să vină la această tinuu. In anul trecut, bunăoară, porci, şi la oi, de asemenea, în­ Inform aţii se pot obţine ia sediul
sat de pe raza comunei. adunare, a întregului sat colec­ am .obţinut în medie peste 1.800 grijitorii şi ciobanii sînt oameni exploatării.
fa căminul cultural, în faţa a tivizat, cu noi propuneri şi su­ litri lapte pe cap de vacă furaja­ pricepuţi.
peste 150 de cetăţeni, piesa de AUGUSTIN ANDRICA gestii, care o dată aprobate şi tă. Anul acesta preconizăm ca ea fiH ODUS C / H D U S T m L C
teatru „Freamăt de toamnă", aplicate să ducă la ridicarea gos­ să fie cu cel puţin 2 0 0 litri mai Sporirea continuă a producţii­
corespondent podăriei noastre pe o treaptă mare. Perspective sînt. Vacile au lor ne-a dat posibilitate să con­
pare s-a bucurat de un succes ieşit bine din iarnă, dau produc­ tractăm cu statul mari cantităţi
mai înaltă. ţie bună, sînt hrănite şi îngrijite de produse animaliere. Astfel am
deosebit pentru nivelul de inter­ aşa cum regulile ştiinţei zooteh­ încheiat contracte prin care ne
Timp de aproape două săptă­ nice o cer. Deşi sînt la păşune, obligăm să livrăm statului 250
mâni comuniştii din gospodărie ele primesc acum ca supliment de porci graşi, peste 30 tone
şi membrii consiliului au stat concentrate, urmînd ca în curînd carne de bovine, 250 de miei,
pe-ndelete de vorbă cu toţi cei­ să le administrăm în hrană, tot 1.500 kg. carne de pasăre, 1.400
lalţi colectivişti, le-au făcut calcu­ kg. lînă, 17.000 litri lapte de oaie,
le din care se desprindeau două ca supliment, furaje verzi. Peste 150.000 litri lapte de vacă etc. De
lucruri deosebit de importante iarnă vor avea din belşug nutre­ pe urma acestora vom realiza un
pentru activitatea noastră de ţuri însilozate în care scop cul­ venit bănesc în valoare de peste
viitor : buna organizare a muncii tivăm diferite plante furajere, în­ 1 .2 0 0 .0 0 0 Ici.
pe brigăzi şi echipe, crearea şi deosebi porumb pe mari supra­
dezvoltarea celor mai rentabile feţe. Nu-i deci de mirare că mem­
ramuri de producţie. Iată moti­ brii gospodăriei noastre colecti­
vul pentru care toţi colectiviştii Experienţa a dovedit că şi alte ve au pus şi pun permanent în
se frămîntau şi îşi făceau în si­ animale sînt deosebit de rentabi­ centrul preocupării lor problema
le. De pildă porcii şi oile. Ne-am dezvoltării rapide a creşterii ani­
nea lor planuri. Şi iată că într-o ocupat deci şi de dezvoltarea malelor fiind hotărîţi ca în anii
zi adunarea a avut loc. N-a lipsit creşterii lor. Aşa se face că acum ce vin să creeze noi ferme şi să
nici un colectivist. După prezen­ deţinem ca proprietate obştească le dezvolte şi mai mult pe cele
tarea dării de seamă au început 325 capete porcine din care 70 de existente.
scroafe şi peste 900 de ovine,
discuţiile. Aproape fiecare a avut ISPAS DUŞA
ceva de spus. S-a vorbit despre
preşedintele G.A.C. din Berghin,

raionul Alba

toate. Şi despre organizarea mun­

cii, şi despre contractări, şi des­ G E M© Â tinifătjle 6 3 / e ;
pre sporirea producţiei la hectar.
> rin
Cel mai mult însă discuţiile s-au

purtat pe tema dezvoltării creş­ RADIO PETRO ŞA N I: Omul merge du­ M Ă T Ă S U R I, T f S i T U R i m L ÎN & .
terii animalelor, sector căruia co­ pă soare — cinematograful At C L O N , B U M B A C , M A T A S C .
lectiviştii noştri au considerat că 17 MAI 1963 „Al. S abia" ; Bunica Sabel-
trebuie să-i acorde cea mai mare PROGRAMUL I : 5,20 Emisiu­ la — cinematograful „7 N o­ cC z
atenţie. Aşa se face că anul 1961 nea penlru sa te ; 6,07 Cînţece de iembrie" ; ALBA IUL IA : Partea c& t u n a ,
a fost hotărîtor în ceea ce pri­ muncă; 7,30 Sfatul medicului; 9,30 ta de vină — cinematograful . jh f& c C e ie T T u p v U 'ifw .
veşte dezvoltarea zootehniei la Scene din opere; 11,29 Dansuri „Victoria“ ; Omul am fibie —
G.A.C. din Berghin. Şi hotărîtor din operete; 12,20 Melodii popu­ cinematograful „23 August"; © «v
a fost — aş putea spune — şi în lare interpretate de formaţii de SEBEŞ: Telefonista — cinemato­
ridicarea construcţiilor gospodă­ fluieraşi; 15,00 Muzică din ope­ graful „Progresul"; Bandiţii din A o°
reşti, ca şi în sporirea bazei fu­ reta „Culegătorii de stele“ de Orgosolo — cinematograful „M.
Tucrînd la instalaţiile 'de ungere a noilor linii de laminoare, bri­ rajere. Florin Comişel; 17,30 In slujba Sadovcanu" ; ORĂŞTIE : Inelele
gada de instalatori condusă de Linh Gvişpar, de la şantierul II montaj — patriei; 19,45 Cîntă Ana Pacatiuş gloriei — cinematograful „V. Roai-
instalaţii lotul 2 al I.C.S. Hunedoara, îşi depăşeşte cu regularitate planul Ca rezultat al măsurilor luate, şi Constantin Busuioc; 20,30 tă" ; Patru inimi — cinematograful
de producţie. Brigada lui execută numai lucrări de bună calitate. o dată cu dezvoltarea creşterii Noapte bună, co p ii; „Labele ie­ „Flacăra"; H A Ţ E G : Carlouche
animalelor a crescut simţitor şi purelui“. — cinematograful „Popular“ ;
IN. FO TO G RA FIE: O parte din brigadă, la locul de muncă. producţia de lapte pe cap de BR A D : Misterul celor doi domni
vacă furajată, precum şi suprafe­ CI A „N" — cinematograful „St. ro­
ţele cultivate cu plante furajere. şie" ; LONEA : Frumoasa ameri­
In anul 1961 obţinusem cu peste 17 MAI 1963 cană — cinematograful „Minerul";
250 litri de lapte mai mult pe T E IU Ş : Acord final — cinemato­
cap de vacă furajată decît în 1960 DEVA : Fetele — cinematograful graful „V. Roaită" ; ZLATNA :
„Patria"; Regăsirea — cinemalografid Cursa de 100 lim. — cinematogra­
şi totodată însămînţasem aproa­ ful „Muncitorul“ ; ILIA : Frumoa­
pe 20 ha de porumb pentru siloz. „F. Sîrbu" ; Alo, aţi greşit numă­
Cînd au văzut colectiviştii noştri rul ! — cinemalografid „Grădina sa americană — cinematograful
ce de venituri obţin, au prins şi de vară" ; HUNEDOARA : A fost
mai mult curaj. Dacă în anul prietenul meu — cinematograful „Gh. Doja"; APOLDUL DE SUS:
1960 s-a pus mai multă bază pe
Alibiul nu ajunge — cinematogra­
creşterea vacilor, începînd din „Victoria" ; SIMERIA : Genevieve ful „23 August“. A S X G U S & A R E L A 3 ^ C t7 ir r A .T r \ 7 Â P A U Ş A 'L A
anul 1961, la propunerea organi­ — cinematograful „1. Pintilie“ ;
zaţiei de partid, noi am dezvoltat F E O T K U C O L E C T IV IŞT I

C V PREN TS:

Printre cercetătorii apelor

Delta Dunării, un alt sector din rilc de pelicani şi cormorani, po­ aluviunilor, au organizat staţii pen­ cu care lucrează A relia Belii, o tînă- strucţiilor de poduri, diguri, extin­ \ptsaerpyj}/
albia acesteia în partea ei cea mai doabe ale acestui sălbatic şi minu­ tru măsurarea evaporaţici apei şi ră absolventă a facultăţii de fizică. derii de porturi şi plaje, construc­ J t S î t f U R A R E A . A T E T IV lA u H L O R -
îngustă, cala de lansare la apă a nat colţ al ţării. Duduitul pom pe­ transpiraţiei stufului etc. Acum ei De la ea am aflat, că de cunoaşte­ ţiei de canale de irigaţii, realizării
vaselor de mare tonaj de la Galaţi, lor care alimentează cu apă m ode­ sini în posesia unor valoroase dale ; rea compoziţiei mineralogice a pă- proiectului barajului şi galeriilor A S rC U R A E L E A C U X ro rR ÎT O R A O B JC O T E ,
portul Tomis, litoralul, cea mai săl­ lele mi se păţea glasul combinelor o bază temeinică pentru punerea în mînlului depinde trăinicia construc­ hidrocentralei de pe Argeş şi mul­
batică parte a Firizei — o apă toc­ şi tractoarelor care strîng în m aldă­ valoare a bogăţiilor Deltei. ţiilor hidrologice. Mi se arată o in­ tor altora. Ei sînt aceia care reali­ A S I G U R A R E A B U r m J R I L O R PENT g o s p o p a r i e ;
mai din celălalt capăt al ţării, de re hrană pentru marele combinat de stalaţie de foloelaslicilate. Parcă-i zează cunoaşterea ştiinţifică a cursu­
pe lingă Baia Mare, un dig pe Olt, la Brăila. ? un aparat ele proiecţie. Am aflat rilor de apă şi a apelor stătătoare. A SIG U R A R E A f t . c a z u r il e P E A C C ID EN TE
rîuri, lacuri, baraje şi ecluze, toate Am intrat în halele institutului. mai apoi că este chiar rodul cer­ Semnificative în această privinţă sînt C O E E ,(C T I V T Ş T r î
acestea, dar absolut toate, le-am vă­ „Pe acest model studiem varian­ Iată liniştit şi senin, ca o zi de pri­ cetătorilor de aici. „Cu el determi­ două c ifr e : peste 5 000 de măsurători
zut în numai cîleva orc. tele de îndiguire, realizarea unor măvară, un colţ de mare. Mi-a fost năm eforturile la care sînt supuse de debile făcute în ultimii 10 ani,
noi incinte îv care nivelul apei, cir­ greu să recunosc în m odel portul barajele, tunelele de aducţiune a faţă de numai 400 din perioada
Nu, n-am folosit nici un m ijloc culaţia ei să se facă dirijat", îmi Constanţa. Pe acest model cercetă­ apei la hidrocentrale, galerii de mi­ 1925-1945.
de transport supersonic... explică inginerul Arcadie Spălam. torii caută cele mai bune variante nă în diversele lor forme", îmi ex­
Cuvintele lui mi-au întrerupt călă­ de lărgire a raclei, în aşa fel incit plică ing. Adriana Hcitner. Cercetătorii au pătruns şi în sub­
La marginea Bucureştilor, în apro­ toria. Conversaţia cu acest tînăr om să asigure vaselor un adăpost fără teran. Ei au studiat pînzcle de ape
pierea slăvilarului Ciurel, pe malul de ştiinţă este plăcută şi instructivă. valuri. Alături de digul cure închi­ L a cercetarea densităţii şi umi­ freatice şi le-au- dat omului în fo ­
sting al Dîmboviţei, se ridică o clă­ De la el am aflat că îmbunătăţi­ de actuala radă, zăresc alte două dităţii solului, a debilelor nurilor, losinţă. Giurgiu este primul oraş
dire cenuşie. O firm ă discretă mă rea navigaţiei pe braţele Dunării, diguri arcuite, înfipte adine în larg. la urmărirea cursului apelor subte­ care se alimentează cu ape din stra­
lăm ureşte: Institutul de studii şi am enajarea de noi căi navigabile în ce par gura unui cleşte gala să rane, viteza, direcţia, forţa de in­ turile subpămîntene. Va urma Tr.
cercetări hidrotehnice. Dăinuieşte interiorul Deltei, studierea debilului zmulgă valurilor un colţ şi mai în­ filtrare a acestora în pămînt, radio­ Severin, apoi Tr. Măgurele. Se stu­
aici de mai mult ae un deceniu, d eo­ de apă şi aluviuni in vederea fo ­ tins din mare. V apoarele romîneşli activitatea lor naturală şi a altor diază rezervele de ape pentru ali­
dată cu începuturile în ţara noastră, losirii mai bune ă unor porţiuni din din flota maritimă, mult sporită în fenom ene se folosesc aparate cu izo­ mentarea marelui centra siderurgic
a muncii de căutare, pe baze ştiin­ Deltă pentru piscicultura, agricultu­ ultimii ani, şi vasele străine din ce topi radioactivi. Pe cercetători îi în- Hunedoara. In ceea ce priveşte Ca­
ţifice, a celor mai bune soluţii în ră şi silvicultură, problemele conexe în ce mai multe, care poposesc la lîlneşli nu numai în laboratoare. Ei pitala, în partea de est s-au delectat
exploatarea apelor şi a bogăţiilor legale de dezvoltarea aşezărilor Constanţa, pretind după zile şi nopţi lucrează pe rîurile repezi de munte încă două m aţi pînze de ape sub­
din împărăţia lor. omeneşti, crearea de rezervaţii na- de luptă cu valurile, clipe de răgaz din f a r a Vrancei sau a Haţegului, terane.
•turale şi ştiinţifice, dezvoltarea ba­ în deplină linişte. Si le vor avea... pe cele leneşe din cîmpie, pe ghio­
t5t zelor turistice şi multe alte obiecti­ Alături, Dunărea, Oltul, Argeşul, luri şi grinduri, în întreaga ţară. •k
Am fost mai înlîi în D eltă! Aici, ve au fost studiate de cercetătorii de Firiza şi alte ape. Nimicii sectoare. Cercetează cu seriozitate, stăruie cu ...lată 'doar cîleva aspecte 'din mun­
în institut, acest colţ al ţării ocupă la Institutul hidrotehnic mai mult Modele, m odelele de studiu. perseverenţă asupra tuturor fenome­ ca cercetătorilor de la Institutul hi­
doar 5.200 m.p. Privesc miniatura de iici ani. Studiul nu se desfăşoa­ nelor legate de stăpînirea apelor şi drotehnic a cărui activitate ştiinţifi­
celor trei braţe ale Dunării, îm­ ră numai în clădirea institutului. Pe ? folosirea lor. Ei au definitivat so­ că ţine pasul cu viaţa, contribuie la
preunate la Ceaiul, ce par o pilnie lacurile, canalele şi gîrlele din Del­ Particulele de pămînt clin secto­ luţiile care au dus la asigurarea pri­ rezolvarea problemelor puse de ea,
întoarsă, prin care marele fluviu îşi rul :uncie se construieşte hidrocentra­ zelor de apă necesare termocentralei lăsînd amprente vizibile în noua
duce de cînd e el, apele în marc. tă. cercetătorii au instalat posturi la de pe Argeş au form e cubice, de la Paroşeni. combinatului chimic şi geografie a ţării.
Şi, închizînd pentru cîleva clipe hidrotnrtrice, au făcut numeroase ob­ hexagonale, triunghiulare. Le-am termocentralei de la Craiova, con-
ochii mi-au apărut ca pe un ecran servaţii asupra curgerii apelor şi văzut aşa la microscopul electronic C. ZL&VOG
întinderile acoperite cu stuf; cîrdti-
redactor Agerpres