Page 43 - 1963-05

Nr. 26OT
G rijă faţa de educarea Pasiune pentru meseria aleasa fesuri pentru îmbunătăţirea activităţii ie proiectare
comunista a tineretului
Sectorul in care se produc citori car» şi-au însuşit meseria
maşinile de cusut de la U.M. Cugir şi o iubesc cu pasiune.
se dezvoltă neîncetat. In fiecare
an intră în producţie noi maşini
tot mai perfecţionate care asigură
creşterea productivităţii muncii
şi fabricarea unor produse cu tii le vorbesc despre atitudinea rea unui caz urgent.
calităţi superioare. Mînuirea lor
se face atît de către muncitorii
vîrstnici cît şi de către tineri.
La montaj, apretură, tratament,
strungărie, vopsitorie, din rîn-
dul celor peste 700 de tineri ca­
re lucrează în atelierele secto­
rului, creşte tot mai mult numă­
rul evidenţiaţilor în întrecerea
socialistă, cresc noi fruntaşi în
activităţile obşteşti.
Organizaţiile de bază P.M.R.
acordă o mare atenţie felului în
care organizaţiile U.T.M. se preo­
cupă de cultivarea în rîndurile
tinerilor a unei atitudini juste
faţă de muncă. Totodată, orga­
nizaţiile de bază P.M.R. urmă­
resc ca fiecare comunist să dea
dovadă de grijă tovărăşească fa­
ţă de tineri, să-i ajute în reali­
zarea sarcinilor de producţie, iar
pe alţii să se debaraseze de une­
le lipsuri. Tinerii Constantin
Spînu şi Emil Brad au fost aju­
taţi de comuniştii Nicolae Pă-
truţ şi loan Moraru să pătrun­
dă mai bine în tainele meseriei,
să lucreze cu mai multă înde-
mînare şi precizie. Cei doi ti­
neri au fost ajutaţi însă şi în
ceea ce priveşte comportarea lor
în afara Uzinei şi respectarea interesează de felul în care bi­
programului de lucru. Astfel de roul se îngrijeşte de înfăptuirea
oameni vîrstnici, membri de
partid, sînt mulţi în acest sec­
tor. Apropierea muncitorilor mai
vîrstnici de cei tineri influen­
ţează mult în ceea ce priveşte
comportarea lor în producţie şi
societate. Ajutorul tovărăşesc
primit din partea muncitorilor
cu multă experienţa, mobilizează
pe tineri la o muncă entuzias­
tă. Tinerii Marcel Panţuru şi
Dionisie Stanciu se numără
printre inovatorii cei mai activi,
strungarul Cristache Samoianu,
rectificatorul Gheorghe Chirilă,
lăcătuşul loan Barbu, sînt mun-
G.A. C. TEIUŞ
VOLUNTARI NE INFORMEAZĂ
Muncă însufleţiră
pe ogoarele gospodărie:
Colectiviştii din cele 4 brigăzi
ale gospodăriei din Teiuş desfă­
şoară în aceste zile o muncă sus­
ţinută pentru a efectua la timp
lucrările de întreţinere a cultu­
rilor. Astfel, a fost executată
prima praşilă pe 50 ha. culti­
vate cu sfeclă de zahăr, s-a ter­
minat plivitul griului de toam­
nă, prima praşilă pe cele 15
ha. semănate cu floarea-soarelui
şi, în zilele următoare, va începe
cositul lucernei ajunsă la matu­
ritate, pe o suprafaţă de 10 ha.
De asemenea, s-a stabilit ca în
următoarele 2-3 zile să se încea­
pă prăşitul porumbului pentru
boabe.
Pentru a asigura animalelor
hrană consistentă pe timpul ier­
nii s-a hotărît să se însămînţeze
40 ha cu porumb siloz. Din a-
ceastă suprafaţă au şi fost se­
mănate 25 ha urmînd ca 15 ha
să fie însămînţate pe terenul eli­
berat după recoltarea secarei
furajere. In munca de întreţi­
nere a culturilor s-au evidenţiat
colectiviştii Maria Marian, loan
Muntean, loan Raţ, Aritica La- pe care o acordă bunei întreţi-
zăr, Lucreţia Repede, Egyed Mar­
tin, Măcinica Pilţu, Emanoilă
Sure şi alţii, care au executat
numai lucrări do cea mai bună
calitate.
, GLIGOR TIMIŞ
preşedintele G.A.G. Teiuş
In sprijinul coleefm şfilor
Colectiviştii din Teiuş se întîl­
nesc deseori, după orele de mun­
că, pentru a lua parte la acţiu­
nile bibliotecii menite să le îm­
bogăţească cunoştinţele despre
sectonjl în care lucrează. Astfel,
p e n lrJ legumicultori a fost orga­
nizată o seară de întrebări şi
răspunsuri pe tema „Cultura ro­
şiilor şi cartofilor timpurii" pre­
cum şi o consfătuire în care s-a
discutat despre „Răsadniţe şi
cultura legumelor forţate".
Şi pentru colectiviştii din bri­
găzile de cîmp care muncesc la
întreţinerea culturilor s-a organi­
zat o seară de întrebări şi răs­
punsuri unde tov. Victoria Hruş-
că, inginera gospodăriei, — a dat
explicaţii asupra felului în care
trebuie executate lucrările pen­
tru a se obţine producţii mari
la hectar.
Colectiviştilor din sectorul zoo­
tehnic le-a vorbit medicul vete­
rinar despre „Căile de sporire a
nroductiei de lapte". Ei au mai
luat parte la prezentarea bro­
şurii „Cum am obţinut 3.800 li­
tri iapta i : cap de vacă fura­
jată". In aceste consfătuiri co­
lectiviştii şi-au împărtăşit expe­
rienţa acumulată în creşterea
animalelor şi metodele lor de
muncă.
TATIANA NAGY
bibliotecară D u p ă 8 an i 'de m u n că in V a lea
Lucrări la grădina
de legume
O muncă însufleţită desfăşoa­
ră şi îegumieuÎTorii gospodăriei
pentru a efectua la timp lucră-
' rila de plantare a legumelor tim­
purii şi de întreţinere a .culturi-
/
La întîlnirile cu tinerii, la
conferinţele şi expunerile ţinute
în faţa lor cît şi în discuţiile cu
fiecare tînăr în parte, comuniş­
nouă, socialistă faţă de muncă
care trebuie să-l caracterizeze pe
fiecare tînăr, le dezvoltă aces­
tora simţul datoriei.
Ca urmare a îndrumării orga­
nizaţiilor de partid, organizaţii­
le U.T.M. din sector au mobili­
zat peste 160 de tineri să parti­
cipe la cursurile de ridicare a
calificării iar pe alţii să frecven­
teze şcoala serală de maiştri şi
şcoala medie serală, organizează
vizionări de filme şi spectaco­
le în colectiv, mulţi dintre ti­
neri au fost antrenaţi la acti­
vităţile cultural-sportive. Cu
mult interes sînt primite de că­
tre tineri expunerile şi confe­
rinţele care popularizează meto­
de şi procese tehnologice noi,
care vorbesc despre cele mai re­
cente cuceriri ale ştiinţei şi teh­
nicii, acţiuni ce sînt iniţiate a-
tît la nivelul organizaţiilor de
bază U.T.M. pe ateliere cît şi pe
sector.
Cele 8 organizaţii de bază
U.T.M. din sector sînt ajutate în­
deaproape de membrii birouri­
lor organizaţiilor de partid. Ei
participă la fiecare adunare ge­
nerală ,a organizaţiei U.T.M., se
planului de măsuri adoptat. Aşa
se face că în adunările genera­
le ale organizaţiilor de bază
U.T.M. se pun în discuţie teme
variate, educative, că în faţa ti­
nerilor se ţin regulat informări
politice pe teme interne şi des­
pre evenimentele internaţionale.
Rezultatele obţinute pînă a-
cum sînt bune. Marea majori­
tate a tinerilor îşi îndeplinesc
sarcinile de plan, — îi caracteri­
zează o atitudine nouă în mun­
că şi societate.
VIOREL SENI
membru al comitelului de partid
U. M. Cugir
POSTUL DE CORESPONDENT!
lor. Pînă în prezent ei au plan­
tat întreaga suprafaţă planificată
pentru varză de vară, gulii, 0,15
ha cu roşii precum şi 3.000 de
fire de ardei graşi.
In vederea obţinerii unor pro­
ducţii sporite de roşii au mai
fost pregătite 2 ha teren, urmînd
să se facă plantarea roşiilor re­
pícate care deja sînt înflorite.
Concomitent' cu plantarea şi
întreţinerea culturilor, colectiviş­
tii au recoltat însemnate canti­
tăţi de spanac şi ridichi pe care
le-au şi valorificat prin unităţile
cooperaţiei de consum. La mun­
ca de întreţinere a culturilor din
grădina gospodăriei s-au eviden­
ţiat colectiviştii Iacob Cristea,
Maria Fleşer, Livia Popa, Viorica
Tătar .,i alţii.
TEODOR OPRIŢA
brigadier legumicol
La ferm a zoofelbnîcă
Colectiviştii din, Teiuş se mîn-
dresc pe bună dreptate cu ferma
de porci a gospodăriei. Aici dom­
neşte o cură ;~nie exemplară. In
fiecare zi boxele sînt bine cu­
răţate, spălate şi, săptămînal, vă­
ruite. Pe lingă atenţia deosebită
y ?STS'M PS-TM ESfjm s f L sw ?m w m m ? m m /m m jm zsz m sm m m
N ici nu-i vine să creadă că au
trecut d e atunci S ani. R eîntors de
la studii, tînărul inginer Sever Su­
ciu şi-a început activitatea. Se afla
parcă la o încrucişare d e drumuri
şi in d icatoarele kilom etrice îi ară­
tau cît d e lungi sînt distanţele pe
care le avea d e parcurs. P e reparti­
zarea ce-o av ea în m ină era scris
c la r : C om itetul geolog ic Bucureşti.
Dar drum urile, oricît de lungi ori
scurte ar fi ele, nu sînt n etede ca-n
palm ă. Şi aşa cum se m ai întîm plă
d e m ulte ori în viaţă, în m om ente­
le ei de neuitat, iei o hotărîre por­
n ită ’d in tr-u n im b o ld , 'din in im ă. T e
pom eneşti păşind înainte, luîndu-te
la lu p tă cu tot fe lu l 'de greu tăţi,
ureînd pieptiş spre culmi.
rA stă z i in g in eru l S ev e r Su ciu cu ­
noscut ca un a p reciat sp ecialist în
forarea cu sondeze, zîm beşte la
gîndul întîm plărilor prin care a tre­
cut d e cînd este inginer sondor.
— rA m v en it în V a le a Jiu lu i p r o a s ­ tru un activist al partidului, nu
păt absolven t, cu 'două geam antane.
Jiului m i s-a dat o altă însărcina­
re la Întreprinderea de explorări
m iniere H unedo ara-D eva. A m plecat
din V alea Jiu lu i cu doi cop ii: So­
rin şi Carmen,
¦„.Vroia s ă m ă p u n ă la curen t cu
evoluţia realizărilor unei brigăzi de
so n d o ri 'din V a le a Jiu lu i. S p u n ea că
o urm ăreşte îndeaproape de peste
d oi ani. R ă sfo ia nişte registre groa­
se. D egetele lui se purtau frum os
cu file le registrelor, sem n că ele
nu reprezentau ceva ce se aruncă la
coş 'după com pletare. V ăd adn otate
din lo c iii lo c 'diferite 'dale. ln ţe-
legîndu-m i pesem ne curiozitatea a
încercat să m i-o potolească.
— E jurnalul m eu intim .,.
R ezu ltatu l a fo s t cu totu l altu l 'de-
cît se aştepta inginerul Suciu. Cu­
r io z ita tea asu p ra celor, ce. cu p rin d ea
un a s e m e n e a 'Jurnal iftti, 'putea '[i p o -
DRUMÜI SOCIALISM PAG. 3
Pe sălile liniştite ale într-un film fă ră so­ lectiv de m edici pri­ O hofărîre a Consiliului de M inişîri —
Spitalului unificat din nor, doar m im ica şi cepuţi ce muncesc umăr
H unedoara, cîteva raze m işcarea „trădează“ ac­ la umăr cu mult spirit In ultimii ani au crescut conside­ Hotărîrea reglementează, de ase­ carea acţiunii de refolosire a pro­
de soare d e prim ăvară ţiunea. rabil în ţara noastră volumul şi rit­ menea, condiţiile în care conducă­ iectelor, secţiunilor, elementelor tip,
d e d ev otam en t şi d ra ­ mul investiţiilor îndeosebi în indus­ torii ministerelor, ai celorlalte orga­ a documentaţiilor tehnice existente.
se alintă polcind albul O chii seîn teiază acum g oste pen tru a aco rd a tria energiei electrice, construcţiilor nizaţii centrale şi ai comitetelor Printre altele, vor fi stimulaţi mate­
im aculat. ceva m ai aprins. L a ce­ o asistenţă m edicală de de maşini, în industria chimică, în executive ale sfaturilor populare re­ rial proiectanţii care scurtează du­
Un telefon zbîrnîie le 370 operaţii efectu a­ înaltă calitate, pentru a transporturi, agricultură, în construc­ gionale pot înfiinţa servicii, secţii, rata de elaborare a proiectelor prin
te în secţie în acest an scădea şi m ai mult du­ ţiile de locuinţe etc. birouri şi ateliere care să elaboreze refolosirea documentaţiilor existente
discret, anunţînd sosi­ documentaţii tehnice pentru lucrări şi care fac proiecte tip de impor­
Infăptuindu-se sarcinile trasate de
s-a m a i ad ău g at un rata d e spitalizare. Congresul al III-lea al P.M.R., poli­ de reparaţii de orice valoare, pentru tantă sau calitate deosebită. Se vor
In secţia de chirurgie succes încununat de D ar în g r ijire a m e d i­ tica de industrializare socialistă a anumite lucrări de amenajări, dez­ întocmi evidente şi cataloage cu-
se fac pregătirile pen­ voltări şi lucrări, precum şi proiec­ prinzînd proiecte şi detalii de con­
tru operaţie. Sala şi in­ un com p lex d e senti­ cală nu se rezum ă nu­ tării, do continuă dezvoltare a eco­ te de execuţie pentru anumite obiec­ strucţii montaj, de folosinţă gene­
strum entele sint pregăti­ m ai la perioada de spi­ nomiei şi culturii — au fost ridicate tive din cadrul unor complexe indus­ rală. Prin extinderea metodei de pro­
te. Se aude doar foşn e­ m ente în care em oţia talizare. Bolnavii care triale noi sau existente care au pro­ iectare pe machete şi alte măsuri,
tul halatelor. şi se află în construcţie numeroase iecte de ansamblu aprobate. va fi redus volumul proiectelor de
fericirii are prioritate. obiective industriale şi social-cultu- execuţie şl îmbunătăţită efectuarea
M edicul prim ar chi­ Elaborarea unor proiecte de exe­ lucrărilor de montaj a instalaţiilor
rurg, E lena Zeicu, gîn- Indiscreţia profesio­ au fo s t in tern aţi în a- rale importante. cuţie şt detalii trece treptat la trus­ complexe.
deşte o clipă. Pacientul turile şi întreprinderile de construc­
este în stare gravă, su­ nală ne îndeam nă să vi­ ceaslă secţie, sînt che­ Realizarea la un înalt nivel cali­ ţii montaj, ceea ce va contribui la Hotărîrea Consiliului de Miniştri
ferin d de ulcer perforat. m aţi periodic la consul­ tativ şi la termenele planificate a apropierea proiectării de execuţie, conţine prevederi în legătură cu
V iaţa omului este acum zităm cîteva saloane. taţii. pînă la totala investiţiilor sporite cere ca munca la întărirea spiritului de răspundere mai buna folosire a cadrelor teh­
în cum pănă, trebuie sal­ de întocmire a studiilor tehnico-eco- al constructorilor, la rezolvarea mai nice cu pregătire superioară şt me­
vată cu orice preţ. B ohiavi care au suferit operativă a problemelor ce se ivesc die, dotarea institutelor cu apara­
in cursul execuţiei lucrărilor pe şan­ tură tehnică necesară în vederea
Sim ţea o chem are lă­ afecţiuni diferite, stau re sta b ilire a n a to m ică şi nomice, proiectelor' de ansamblu şi tier. mecanizării şi creşterii productivită­
untrică anim ată de vo­ ţii muncii de proiectare, reducerea
inţa puternică de a-şi în paturi îngrijite. fu n c ţio n a lă a org an is­ de execuţie să se desfăşoare în con­ In ce priveşte maşinile şl utila­ costului proiectelor etc.
îndeplini adevărata m e­ jele, a i excepţia unora, institutele
nire d e m edic şi om. Se întîlnesc aci con­ m u lu i. diţii tot mai hune. de proiectări complexe pe ramură Aplicarea măsurilor stabilite duce
P o a te b ă tă ile in im ii îi vor elabora numai studiile tehnico- la creşterea şi folosirea cu mai mul­
erau m ai repezi. structori, furnalişti, oţe- In acest scop, Consiliul de Miniştri economice şi proiectele tehnice, în­ tă eficientă a potenţialului de pro­
D e cîte o ri n-au p ri­ a emis o holărîre caro reglementea­ tocmirea desenelor de execuţie tre- iectare existent, la mal buna cu­
O perează apoi calm, lari şi alţi m uncitori şi m it m e d ic ii d e aici, ză organizarea activităţii de proiec­ cînd la uzinele constructoare de ma­ prindere a muncii de elaborare a
sigură, cu m ultă d ex te­ proiectelor pentru obiectivele din
ritate. E secundată de funcţionari hunedoreni, scrisori d e m u lţum ire tare în toate domeniile, stabileşte şini. Aceasta va determina partici­ principalele ramuri ale economiei
m edicul G heorghe par- parea mai activă a întreprinderilor naţionale, la îmbunătăţirea întregii
caş. T otul decurge ca veniţi pentru refacerea pentru zilele şi nopţile profilul fiecărei organizaţii de pro­ la munca de concepţie şi proiectare activităţi de proiectare, în vederea
d e v e g h e ! P oale nici iectare şi prevede o serie de măsuri a maşinilor şi utilajelor.
sănătăţii. unul dintre bolnavi n-a pentru mărirea capacităţii de lucru asigurării la timp şi la un nivel ca­
plecat fără să-şi mai şi îmbunătăţirea activităţii acestora. Sînt stabilite măsuri pentru evi­
O fem eie m ărunţică tarea paralelismului în proieclarea litativ superior a documentaţiilor
Potrivit Hotărîrii, în afara insti­
cu ochii d e cu loarea a l­ maşinilor, utilajelor, părţilor de uti­ tehnice necesare realizării lucrărilor
laje şi aparataje, pentru intensifi­
băstrelelor, sora şefă a în to a rcă cu recu n oştin ­ tutelor de proiectare au dreptul, în de investiţii.
secţiei, M aria D abija, ţă gîndurile la acei ca­ anumite condiţii, să întocmească pro­
re cu m intea, inim a, iecte şi alte organizaţii, printre care
îm preună cu Elena Cî- căldura şi p ricep erea şi instituţiile de învâţămînt tehnic
superior. Pe linia specializării mai
ra, fac tratam entele
după indicaţiile m edica­ m îin ilo r lo r i-a u făcu t accentuate a institutelor, prin reor­
le, P e chipurile boln a­ să zîm bcasccj d in nou ganizarea sau preluarea activităţii
vilor. se întrezăreşte vieţii. unora din cele existente au fost în­
fiinţate o serie de noi institute de
în c red erea în acest co ­ Z. VESESCU proiectare.
©in sălile tribunalelor ai cu autobuzele I.G. 0, prin Hunedoara
Abuz în serviciu lapidată s-a ridicat Ia peste 3.000 La orice oră din zi pe străzile Hu­ cuiesc în centru. Aproape de fiecare cuarea gazelor de la motor se face
lei. Continuînd seria abuzurilor a nedoarei există o circulaţie intensă. dată nu se respectă programul ple­ înăuntrul maşinii. Este foarte neplă-.
loan Cita a fost gestionarul bu­ început să mai vîndă şi pe cre­ Dimineaţa, la prînz sau seara, mii de cării maşinii şi uneori sîntem nevoiţi cut să călătoreşti în astfel de con­
fetului nr. 1 din comuna Geoa- dit. Aşa că într-un timp relativ oameni ai muncii se îndreaptă spre să întîrziem la serviciu. Dinspre blu­ diţii“.
giu, raionul Orăştie. El a consi­ scurt suma pe care i-o datorau marele combinat, spre locurile lor de ming, la orele cînd Ieşim din schimb,
derat, pesemne, unitatea pe care unii cetăţeni se ridica Ia 4.150 muncă în diverse părţi ale oraşului. circulă spre oraş numai două autobu­ 'b
o conducea drept un bun personal lei. Toate au mers bine pînă cînd Pentr» transportul lor s-au pus la ze. Cum o şi firesc se produce aglome­ După cum ne-au relatat tovarăşii
de care putea să uzeze ori de clte ori într-o zi o comisie de inventarie­ dispoziţie autobuze. Se poate spune raţie. Sînt de părere ca şi maşinile care circulă zilnic cu autobuzele
avea nevoie. Şi de aceea în re i-a făcut un control inopinat. că transportul în comun la Hune­ ce merg în O. M. să oprească la I.G.O., în transportul în comun din
fiecare zi „ciupea“ cîte ceva din Atunci n-a mai şliut cum s-o doara s-a îmbunătăţit simţitor faţă staţiile de pe parcurs pînă la fabrica Hunedoara mal sint deficienţe. Ele
banii rezultaţi din vînzări. Şi tot descurce, cum să justifice suma de anii trecuţi. In prezent, pe trasee de pline (în mod curent nu fao acest îşi fac loo din cauză că graficul de
strîngînd pentru sine, suma de- care lipsea. lucru). In felul acesta aglomeraţia din circulaţie întocmit nu este respectat
circulă 30 de maşini, Numai anul cele două maşini ar ft evitată“, întocmai de către şoferi. De pildă,
Deferit Tribunalului popular ra­ acesta parcul de maşini a fost dotat autobuzul d : Peştiş trebuia să plece
eu încă 7 autobuze ceea ce permite Gheorghe Manea — manevrant la în ziua de 9 mal a.c. în cursă la ora
ional Orăştie, a fost condamnat ca pe trasee maşinile să circule la laminorul de 1.000 mm. „Locuiesc în 14,45. Insă la acea oră şoferul Ale­
la 6 luni închisoare corecţională
intervale mai mici de timp. Pe lîngă tabăra Stufit, la Bataga, Noi am dori xandru Dud avea alte preocupări;
Aspru pedepsit traseele existente s-au mai deschis ca pe acest traseu să fie introduse A fost necesară intervenţia impiega­
unul pe distanţa Hunedoara-Mînerău două autobuze care să circule din tului de mişcare ca autobuzul să
Venise prin părţile Bradului de şi altul pînă la Cristur. jumătate în jumătate de oră. Dorim plece totuşi în cursă, dar cu 5 mi­
pe la Fălticeni. Aici nu-1 cunoş­ ca ora 6,10 dimineaţa etnd e fixată nute întirziere. O serie de şoferi ca
tea nimeni şi a reuşit să-şi creeze Un aspect bun semnalat este faptul
neri a animalelor, îngrijitorii o bună reputaţie. Printre colegii că tot mai mulţi conducători auto au o plecarea maşinii să fie respectată cu Gheorghe Toader, Andrei Mierloiu
GJieorghe Blaj cu cei doi fii ai de muncă de la T.C.M.M., se atitudine civilizată faţă de călători. stricteţe. Acest lucru nu se întîmplă şi Constantin Vintilă, se prezintă une­
săi Sebastian şi Ferenţ Blaj, se purta cu „mănuşi“. Dar cit de E o plăcere să călătoreşti a i auto­ ori la serviciu cu întîrzieri nejustifi­
mult s-au înşelat aveau să buzele conduse de Ion Călinescu, Ale­ totdeauna. De pildă, în ziua de 9 mai
îngrijesc îndeaproape de hrăni- constate abia mai tîrziu. De Ia xandru Bilavu, Tiberiu Bixa, Gheor­ a.c„ în loc de ora 6,10 maşina a cate, din care cauză produG greutăţi;
rea^raţională a porcilor. Aceasta început Antinodor Humeniuc ur­ ghe Cojocea şi alţii. Şl taxatoarele
a făcut ca pînă în prezent gos­ mărea să „ciupească“ de pe la Florica Mitea, Valeria Negrită, Ana sosit în staţie la ora 6,40. Din aceas­ Şt fiindcă Intervalul de trecere prin
podăria să predea 50 de porci din Pîrva dovedesc mult respect faţă de tă eauză am întîrziat la serviciu“. staţii al autobuzelor nu este respec­
fiecare cite ceva. Cu banii pe călători. tat cu strictele, I.G.O. Hunedoara a
cei 350 contractaţi cu statul, Zeno Moscovicl — euptorar şef la
avînd fiecare peste 100 kg. care-i obţinea în felul acesta se Despre modul cum decurge trans­ găsit o soluţie — a şters de pe tăbli­
distra prin bufete şi restaurante. portul în comun la Hunedoara am laminorul de 1.000 mm, „Eu loaiiesc ţele indicatoare de staţie orele cînd
Ingrijitorii-mulgători din gos­ Lucra împreună cu P.E. şi F.T. solicitat părerile mai multor munci­ împreună cu familia în O. M. Şi la trebuie să sosească maşinile.
podărie se străduiesc, printr-o Auzise că aceştia trebuiau să pri­ tori care lucrează în combinatul si­ noi se întîmplă ca maşina (planifi­
bună întreţinere a animalelor, să derurgic. Iată ce ne-au relatat ei: cată să plece la ora 6 din staţie) să De asemenea, numărul maşinilor
obţină producţii sporite de lapte. mească de la întreprindere 909 aflate în garaj pentru reparaţii este
Pe lingă asigurarea hranei con­ lei şi respectiv 225 lei. A ur­ Ştefan Varady — maistru de între­ nu respecte ora indicată. Aici soseşte mare. In ziua de 9 mai a.c. se găseau
sistente, ei au acordat deosebită mărit într-o zi cînd ei erau ple­ ţinere la linia de laminoare. „In ul­ doar o singură maşină dar nu este la ateliere 14 autobuze pentru repa­
atenţie orelor la care sînt hră­ caţi de pe şantier ca să-şi poa­ timul timp, transportul în comun s-a suficient, Ar mai trebui cel puţin încă
nite animalele. Aceasta a făcut îmbunătăţit. Totuşi, uneori se mai raţii. Din cauză că remedierile se fao
ca producţia de lapte pe cap de tă pune planul în aplicare. A ivesc deficienţe care nemulţumesc că­ una. Este de dorit de asemenea ca superficial, se întîmplă ca după nu­
vacă furajată să crească simţi­ întocmit două delegaţii false pe lătorii. Ar 3 bine ca atunci cînd ie­ maşinile care pornesc de la bluming mai o cursă autobuzele să fie scoase
tor, gospodăria îndeplinindu-şi numele celor doi, prin care era şim din schimb, taxatoarea să elibe­ din circuit.
de la începutul anului şi pînă în împuternicit să ridice sumele res­ reze bilete în ordinea Intrării noas­ spre O. M, la orele 23 6ă oprească
prezent, planul la producţia de tre 'n maşină, să nu mai aştepte în toate staţiile pentru a transporta După cum a reieşit din discuţiile
Irpte în proporţie de 130 la sută. pective. S-a prezentat la caserie, pînă cînd autobuzul este înţesat de purtate cu unii călători, deficienţa cea
La acest frumos rezultat o con­ a ridicat banii şi a dispărut. Dar oameni. Fiindcă uneori nu face acest şi călătorii ce merg pînă la distile­ mai mare constă în faptul că nu se
tribuţie de seamă au adus co­ nu fără urmă, căci organele de lucru so nasc disaiţii neprincipiale ria de gudroane sau fabrica do pîine“.
lectiviştii Eugen Szocs, Gheorghe miliţie l-au prins tocmai cînd se între ea şi călători. respectă cu rigurozitate graficul de
Scorţa, Gavrilă Bamcăş, Gheor­ credea la adăpost. Nicolae Safaliu — şef de schimb circulaţie. Faţă de această situaţie
ghe Clamba, Toan Tătar şi alţii, Mulţi muncitori vin la lucru a i la laminorul de 1.000 mm. „Eu tre­ conducerea I.G.O. va trebui să stu­
care au îngrijit cu deosebită a- Tribunalul popular raional cursa de Stufit la ora 6,15 dimineaţa. buie să mă prezint la serviciu cu dieze posibilităţile şi, în funcţie
tentie animalele ce le-au fost în­ Brad a recunoscut în persoana Ei coboară în staţia din şosea şi vin o jumătate de oră mai devreme pen­ de numărul actual al autobuzelor să
credinţate. lui Antinodor Humeniuc un re­ tru preluarea schimbului. Ca mine mai facă o programare judloioasă a circu­
cidivist şi l-a condamnat pentru pe jos pînă la bluming ei.rca 20 de sînt şt alţi tovarăşi. De aceea dorim laţiei lor pe trasee. De asemenea, con­
IOAN MUNTEANU faptele săvîrşite de el la 3 ani minute. Consider că ar fi foarte bine ca şl prima cursă sare vine dinspre ducerea T.G.O. va trebui 6ă tină sea­
închisoare corecţională şi 2 ani ca acest autobuz să treacă şi pe la centru şi merge Ia bluming să opreas­ ma de propunerile cetăţenilor, să le
interdicţie corecţională. bluming“. că. Din cauză că nu opreşte sîntem studieze şi să le şplice în practică,
nevoiţi să aşteptăm 10—15 minute in vederea îmbunătăţirii continue a
loan Stoica — lăcătuş de întreţinere în staţie alte maşini şi fiindcă vin în­ transportului în comun în oraşul Hu­
cărcate uneori întîrziem. Conducerea nedoara.
I.G.O. cred că ar trebui să ia măsuri
pentru repararea autobuzelor mai A. OARGĂ
brigadier zootehnic la laminorul de 1.000 mm. „Eu lo- vechi. Scaunele sînt degradate, eva-
?m ss /SSf i » L 3 3 ?Sffl m i / LL3E (ffîŞ ? Lg!&W LW & EsSSfâL .
F ile d in t r - u n ju r n a l in t im calcide, schiţe peste schiţe, refetrate,
avizări, desene a le unor noi pjroto-
tipuri d e dispozitive p erfecţion ate.
A utorul nu s-a clintit d e la h/otă-
rîrea ce o luase. N -a dat în apoi
m ăcar un pas. Se p ierdeau şi încă
tolită cu una, cu două. E ra o p osi­ intim ? Sînt aici num eroase schiţe de şcolile de ridicarea calificării pro­ m a loviturilor, carotiera a fost d e­ se m ai pierd şi acum zeci d e m ii
bilitate de a arunca o privire retro­ m ină, grăbit lucrate, care reprezintă fesionale a sondorilor, articolele gajată. După aceea, s-a ars din nou
spectivă în v iaţa acestui om, în gri­ construcţia unor găuri de sondă, schiţe inginerului Suciu au constituit lec­ proba şi s-a încercat d eg ajarea gar­ de ore pentru deşuruburile d e gar­
jile, bucuriile şi uneori necazurile ale terenului unor şantiere, fotogra­ ţii, ele au fost date apoi ca m ate­ niturii. A reuşit p e d e p lin ! M aistrul
care l-au însoţit, în tot ceea ce p ro­ fii ale instalaţiilor d e foraj. A ces­ rial bibliografic pentru examene. B arabulă m i-a spus cu em o ţie : S-a nituri d e prăjin i din găurile de
pria lui m ină a scris despre activi­ tea sînt, cum s-ar spune, ilustraţiile schim bat ceva în m unca sondorilor
tatea productivă. Şi printre filele jurnalului. In jurnalul intim cronicarul a din V alea Jiului. D e acum nu ne sondă. E o muncă neproductivă, is­
acestei cronici s-au sedim entat rînd trecut p e m ai m ulte file extrase din vom m ai tem e de avarii. Am făcut
pe rînd fap te şi evenim ente din cele 6 iunie 1962: p e o pagină întrea­ planul de m ăsuri tehnice şi organi­ un re fer a t, v o i scrie n ea p ă ra t un tovitoare. D ispozitivul conceput eli­
m ai felurite. gă, cu litere de o şchioapă a scris: zatorice al întreprinderii, din p la ­ articol pentru ziar.
„S-a născut Carmen". nul de măsuri de tehnică nouă al mină aceste ore.
— Ş i l- a ţ i ţinut la zi ?...• trustului. N u le -a trecut d e dragul Sînt bucuros, l-am trimis o te­
— N u ch iar la zi. A u m ai fost şi Peste cîteva file ne întîlnim cu o d e-a com pleta jurnalul. L e-a tre­ legram ă Leliei, care se află cu co­ — Şi cînd te gîndeşli, nu e cine
evenim ente peste care am... sărit. n o ta r e: inginerul loan Sem enescu cut ca să le aibă m ereu „sub och i', piii la Tim işoara. In 8 ani este cel
să studieze în afara preocupărilor să u rm ă rea scă r e a liz a r e a lo r p a s cu m ai m are lucru d e con cepţie rea li­ ştie ce m are scofală. E v orba de
D e m idie ori, seara înainte de zilnice de serviciu, urm ătoarele te­ pas. zat de m ine ca inginer. G reul va
a-şi pune capul p e pern ă şi-a spus m e ştiinţifice... A supra celor studia­ veni d e-a b ia de acum înainte. E xtin­ com binarea unor scide. E xperim en­
că-şi va com pleta jurnalul, dim inea­ te să prezinte un referat... N oiem brie... In capul paginii era derea m etodei va cere schim barea
ţa. D im ineaţa, prins în v iitoarea tre­ scris: T em e econom ice pe care le ST A S-ului d e carotiere. Acum în­ tarea, cău tările în delu n gi, au 'durat
burilor zilnice, şi-a spus că am ină Octom brie... „A m asistat la unele propun spre a fi dezbătu te în cer­ cepe o nouă etapă de m uncă: ela­
com pletarea jurnalului pîn ă la prînz. exam inări ale com isiilor de încadra­ cul d e econ om ie concretă. Sînt p ro­ borarea tehnologiei, prevenirii şi re­ totuşi peste 5 ani. Sîntem acum la
S-au adunat intre timp fa p te noi. re. Am răm as puţin dezam ăgit de puse în total 15 tem e. O m isese însă zolvării a v ariilor“.
celor d e ieri le-au luat locul alte­ nivelul cunoştinţelor profesion ale ale să sp ecifice că p rop u n erea celo r 15 un pas de rezolvare. In curînd, la
le m ai recente. unor tovarăşi care lucrează la sonde tem e îi aparţinea tocm ai celui care Am căutat în file le ce au urmat
de m are adîncim e. Va trebui să în­ urma să fie propagandistul cercu­ din jurnal, dar n-am găsit răspun­ două sondeze din V alea Jiu lu i vor fi
D acă vom spicui de acum încolo tocm im un plan tem atic p e secţii cu lui : inginerul S ever Suciu. sul la telegram ă. A m a fla t în schim b
la întîm plare cîteva însem nări din că după trei zile inginerul Suciu folosite încă de la prim ii m etri fo ­
jurnalul intim al inginerului Suciu 5-6 problem e ce urm ează să fie dez­ P e alte file sînt reprezentate si­ prim ise răspu n s: Sîntem foarte
bătute. Pe baza acestora să se re­ tuaţii din care cronicarul urm ăreşte bucuroşi. T e felicităm . L elia, Sorin. raţi asem enea dispozitive.
Sever, m otto-u l jurnalului îl dacteze lecţii de cunoştinţe p rofesio­ evoluţia m ereu ascendentă a â şli- C arm en.
vom reprodu ce în întregim e pen ­ nale şi să se fa că instructajul şefi­ gurilor realizate de m uncitorii son­ M unca d e cercetare răbd ătoare, în­
tru că aşa după cum ne spu­ lor de brigadă Constat că am făcut dori, este prezentată o schem ă care l-am spus inginerului Suciu că
ne însăşi cronicarul, el i-a arătat se intitulează : situaţia realizărilor şi nu înţeleg prea bine tîlcul realizării frigurată, care îţi aduce m ari satis­
întotdeauna perspectiva. încă puţin şi pentru instruirea orga­ perspectivelor din d iferite secţii“, In- c e - l bu cu rase atît d e m ult atu n ci în
nizată a m aiştrilor. M ă gîndesc că tîlneşti apoi însem nări lacon ice des­ n oiem brie al anului trecut. M i-a facţii atunci cînd vezi cum oam enii
„Pentru un mem bru d e partid, pen­ ar fi util să scriu ziarului „Steagul pre realizări din dom eniul foraju lu i zîm bit. M i-a întins ap oi un dosar
roşu“ cîteva articole de specialitate cu sondeze. volum inos. In prim a lu i filă am îţi prim esc cu braţele deschise ro­
este satisfacţie m ai m are decît aceea despre ultim ele realizări din dom e­ recunoscut un fe l d e c e r e r e : T ov a-
niul tehnicii fo r a jelo r şi sondeze- In 3 noiem brie 1962 inginerul Su­ răşe 'director. Subsem natul inginer dul strădaniei, continuă. Continuă
'de a m u n ci cu d ev o ta m en t şi d e p li­ lo r “. ciu n ota în ju r n a l: Suciu Sever v ă rog să supuneţi co ­
n ă d ă ru ire 'de sin e p en tru fe r ic ir e a m isiei cabinetului tehnic discutarea cu şi m ai m ultă pasiune şi încre­
şi bunăstarea poporului şi a ţă r ii; D e la girul p în ă la fa p tă n-a „Ieri, 2 noiem brie, a fost conti­ dosarului privind dispozitivul de si­
pentru ca n obilele idealuri care ne fost decît un singur pas. E l a fost nuată experim entarea dispozitivului guranţă pentru sondeze. Pe cerere d ere în fo r ţe pentru că inginerul
de siguranţă (m aistrul N ergescu m -a a fo s t a p lic a tă 6 şta m p ilă 'de in ­
în su flefesc să devin ă rea lita te% (Din făcut. In pagin ile speciale ale zia­ întrebat la telefon dacă am visat trare. E a a v e a n u m ăru l 'de în reg is­ Suciu, ca şi m ulţi alţii, în ţeleg p re­
ceva). S-au făcu t 'două m arşuri. L a trare 742 diri 24 ianuarie 1958. Lu ­
ra p o r tu l p re z en ta t 'de to v a ră şu l rului „Steagul roşu “ „P roblem e şi prim ul, în urm a ard erii probei, ca- nă d e lună, d osaru l a crescut in ţul m iilor de ore pe care oam enii
r o tie r a s-a în ţep en it. S -a 'pus d is ­
G lieorglie G lieorglriu-D ej la Con­ r e a liz ă r i rdiri d o m e n iu l te h n ic ii m i­ pozitivul in poziţie d e lucru. In ur­ şi sondezele le vor cîştiga.
gresul al 111-lea al P .M .R ). n iere“ au apărut p e rînd 10 ase­ A l patrulea ju rn al intim (şi aces­
'JSa c e s ă te. o p re şti lăsJpiniL. 'jurnalul m en ea articole, d e specialitate. In ta nu va fi desigur ultim ul) m ai
are încă multe file albe. E le aş­
teaptă să îm bogăţească cronica fa p ­
telor, a evenim entelor, izbînzilor şi
luptei acestui o m ; cu ad ev ărat un
om al zilelor noastre.
L -am întrebat p e interlocutorul
m eu la sfîrşitul convorbirii'! Ce d o­
rinţe arzătoare aveţi în v iaţă ?
S -a gîndit o clipă şi a răspuns zîm -
bin'd la în cepu t, a p o i cît se p o a te
de serios:
— S ă tră iesc o su tă 'de an i. D u­
pă aceea cei care m -ait cunoscut
să spună : 'după ce a lăsat în Utma
lui, a fost in tr-adevăr un inginer.
Si un om.
C. MORARU