Page 45 - 1963-05
P. 45
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, tÎNIŢI-VA Consiliul de Stal aî Republicii Populare Romîne
Decret
p e n tru c o n f e r ir e a titlului d e „ E ro u al M uncii S o c ia lis t e “
tovarăşului G h eo rg h e Apostol
Pentru activitate îndelungată în mişcarea muncitorească şi merite deosebite în făurirea şi consolidarea
statului democrat-popular, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la naştere,
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romîne decretează:
Art. unic. — Se conferă titlul de „Erou al Muncii Socialiste din Republica Populară Romînă“ şi meda
lia de aur „Secera şi Ciocanul" tovarăşului Gheorghe Apostol.
Preşedintele Consiliului de Stat, G H E O R G H E G H E O R G H IU -D E J
Solem nitatea conferirii titlului
/ de E ro u a l Misncii Socialiste
tovarăşu lu i G heorglte Apostol
Cum am organizat La Palatul R.P. Romîne ă avut loc jo i Ia amiază resc şi instaurarea puterii muncitorilor şi ţăranilor; ""
solemnitatea înmînării Diplomei de „Erou al Muncii După eliberarea ţării, ţi-ai dedicat întreaga energie
întrecerea pentru realizarea S'oeialiste din R.P. Romînă“ şi a medaliei de aur „Se
cera şi Ciocanul“ tovarăşului Gheorghe Apostol, şi putere de muncă făuririi vieţii noi socialiste. Al
a n g a ja m e n te lo r membru al Biroului Politic al Comitetului Central al adus o contribuţie de seamă la întărirea rîndurilor
Partidului Muncitoresc Romîn, prim-vicepreşedinte al partidului şi a unităţii sale, la organizarea şi dezvol
Cu ocazia dezbaterii cifrelor de Acesta este unul din factorii B iE m Ë E w M Consiliu;/ de Miniştri al Republicii Populare Romîne, tarea mişcării sindicale, la avîntul economiei naţio
plan pe anul 1963 colectivul nos principali care au condus la ob WEA&MiiÉ m kE pentru activitate îndelungată în mişcarea muncitorească nale şi consolidarea orînduirii democrat-populare. în
tru de muncă s-a angajat să dea ţinerea unor rezultate bune. şi merite deosebite în făurirea şi consolidarea statului deplinind cu abnegaţie şi înalt simţ de răspundere
peste plan o cantitate însemnată Exploatarea minieră Deva. Aspect de la săparea funda(iei pentru ca democrat-popular, cu prilejul împlinirii a 50 de ani sarcinile de seamă încredinţate de partid al dobîndit
de laminate şi să realizeze o eco Dar, aşa după cum am amintit sa maşinilor. de la naştere. respectul şi dragostea oamenilor muncii.
nomie suplimentară la preţul de mai sus, pentru a obţine rezultate
cost de 400.000 lei. Desigur, pen cît mai frumoase în întrecerea La solemnitate au luat parte tovarăşii Gheorghe Iţi urez, scumpe tovarăşe Apostol, ani mulţi de
tru realizarea acestor angajamen socialistă, este necesar să fie Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, viaţă, sănătate şi putere de muncă, noi şi noi suc
te sînt necesare eforturi susţinu aplicate o serie de măsuri teh- Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ale cese în activitatea rodnică pe care o desfăşori în
te. Este necesar mai întîi ca în nico-organizatorice bine gîndite. xandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Ale slujba partidului şi poporului nostru, a cauzei socia
treaga masă de muncitori, ingi Şi, acestea, de obicei, sînt cu atît xandru Bîrlădeanu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Şte lismului şi păcii“.
neri şi tehnicieni să desfăşoare o mai eficace cu cît sînt gîndite de fan Voitec, Mihai Dalea, membri ai C.C. al P.M.R., ai
întrecere însufleţită pentru a mai mulţi oameni. De aceea pla Consiliului de Stat şi ai guvernului. In cuvîntul său de răspuns, tovarăşul Gheorghe
spori continuu productivitatea nul M.T.O. pe anul în curs a fost Apostol a mulţumit călduros Comitetului Central al
muncii, a îmbunătăţi calitatea întocmit pe baza propunerilor După citirea Decretului de decorare, preşedintele Partidului Muncitoresc Romîn, Consiliului de Stat şi
producţiei şi a obţine indici cît făcute de muncitori. In el s-au Consiliului de Stat al R.P. Romîne, tovarăşul Gheorghe Consiliului de Miniştri pentru înalta distincţie ce i-a
mai înalţi de utilizare a agrega prevăzut printre altele angrena Gheorghiu-Dej, a înmînat tovarăşului Gheorghe fost acordată.
telor. In plus, se cere aplicarea rea celor două role de la fierăs Apostol Diploma de „Erou al Muncii Socialiste“ şi
unor măsuri tehnico-organizato- trăul nr. 2 pentru ca barele tăiate medalia de aur „Secera şi Ciocanul“. In acest rcement emoţionant pe care îl trăiesc —
rice bine chibzuite. De aceea, să nu mai staţioneze, modificarea a spus el — gîndul meu se îndreaptă în primul rind
atît cifrele de plan, cît şi angaja controlerelor postului principal Luînd cuvînlul, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej spre eroicul nostru partid, spre conducerea sa în
mentele, au fost defalcate din de la caja blocuri pentru a avea a spus : cercată leninistă, în frunte cu tovarăşul Gheorghe
timp pe schimburi şi aduse la cu o vizibilitate perfectă a calibrelor Gheorghiu-Dej, care m-au crescut şl m-au educat în
noştinţa oamenilor. In consfătui cu mai multe treceri, montarea „Scumpe tovarăşe Apostol, spiritul devotamentului pentru cauza măreaţă a cla
rile care au avut loc cu această a încă două role în faţa foarfecii In numele Comitetului Central al Partidului, al Bi sei muncitoare şi poporului romîn — cauza libertăţii^
ocazie la nivelul secţiei şi al gru de 1.000 tone şi altele. In total, roului Politic, al Consiliului de Stat şi al Consiliului democraţiei şi socialismului.
pelor sindicale li s-a explicat pe planul cuprinde 14 măsuri im de Miniştri te felicităm din toată inima cu prilejul
larg importanţa sporirii produc portante dintre care 9 au fost împlinirii a 50 de ani de viaţă şi acordării înaltului încredinţez conducerea noastră de partid şl de stat,
ţiei de metal, a reducerii preţu deja înfăptuite, iar una este în titlu de Erou al Muncii Socialiste. întregul partid, clasa muncitoare, poporul romîn că
lui de cost şi în general a reali curs de realizare. In afara aces Incadrîndu-te de tînăr în mişcarea muncitorească, voi continua să depun toată puterea mea de muncă
zării planului la toţi indicii, pre tora, pe parcurs, în consfătuirile te-ai călit în focul luptei revoluţionare în anii ilega pentru înfăptuirea politicii leniniste a partidului nos
cum şi rezervele interne ce pot de producţie, s-au făcut şi alte lităţii, ai înfruntat cu demnitate şi curaj represiunile tru.
fi fo’ ~rite în acest scop. regimului burghezo-moşierese, închisorile şi lagărele,
propuneri de măsuri. Preocupa devenind activist de frunte al partidului, luptător în Tovarăşul Gheorghe Apostol a fost apoi felic'tat si
Fiind pregătite din timp, aceste cercat pentru răsturnarea regimului burghezo-moşie- îmbrăţişat de conducătorii de partid şi de stat, pre
consfătuiri au fost deosebit de rea pentru a le aplica întocmai cum şi de ceilalţi tovarăşi prezenţi la solemnitate.
rodnice. In ele oamenii au venit
cu propuneri concrete cu privire a condus la îmbunătăţirea con (Agerpres)
la măsurile tehnico-organizatori-
ce ce trebuie aplicate, cît şi la tinuă a condiţiilor de muncă şi L Plecarea spre Londra Deschiderea lucrărilor Conferinţei pe iară
a unei delegaţi» a Manii
felul în care este bine să fie or deci la înscrierea pe graficul în Adunări Majionale a Uniunii Artiştilor Plastici
ganizată şi urmărită întrecerea trecerii socialiste a unor rezul Joi dimineaţa a părăsit Capitala, Joi dimineaţa, în sala mică a Pa Kazar, Ovidiu Maitee, Jules Perahim, satisfacţie cuvîntul Comitetului Cen Şedinţele de dimineaţă au fost pre
pierind la Londra, delegaţia Marii latului R.P. Romîne, s-au deschis lu Eugen Popa, Mircea Popescu, Geza tral al Partidului Muncitoresc Romîn zidate de pictorii Eugen Popa şi Ju i
socialistă. Aşa s-a stabilit ca tate din ce în ce mai bune, Iz Adunări Naţionale a R. P. Romîne crările Conferinţei pe ţară a Uniunii Vida. Au fost alese, de asemenea, adresat nouă, întru întîmpinarea Ies Perahim.
oare face o vizită oficială în Marea Artiştilor Plastici. comisia de validare, secretariatul şi acestei conferinţe pe ţară. Salutul
obiectivele ei de bază să f ie : fiecare schimb. Britanie, la invitaţia Parlamentului comisia pentru redactarea proiectu arată importanţa şi preţuirea pe care Sculptorul Ion Irimescu, secretar
In primul trimestru al anului, britanic. La conferinţă participă delegaţi lui de rezoluţie a Conferinţei. partidul o atribuie creaţiei noastre al Uniunii Artiştilor Plastici,a pre-
realizarea planului fizic, reduce ai secţiilor, filialelor şi cenaclurilor de astăzi, culturii în general, ca fac zentat Darea de seamă asupra crea
schimb evidenţiat în întrecerea Delegaţia este alcătuită din depu Uniunii Artiştilor Plastici, precum şi Conferinţa a adoptat următoarea tor constructiv şi caracteristic al ţiei plastice şi activităţii organizai
rea rebutului, creşterea produc taţii prof. dr. Roman Moldovan, mem numeroşi invitaţi — conducători ai ordine de z i: Darea de seamă asu orînduirii socialiste din ţara noastră. lorice a Uniunii Artiştilor Plastici,
socialistă este cel condus de bru al Consiliului de Stat, conducă unor instituţii centrale şi organizaţii pra creaţiei plastice şi activităţii or sarcinile ce revin artiştilor plastici în
tivităţii muncii, realizarea de torul delegaţiei, Ludovic Takacs, obşteşti, artişti plastici, reprezentanţi ganizatorice a Uniunii Artiştilor Plas Vrem să asigurăm partidul că me lumina documentelor de partid.
maistrul Iosif Trifu. El şi-a de ai celorlalte uniuni de creaţie, re tici — Sarcinile ce revin artiştilor sajul pe care l-a adresat conferinţei
economii la preţul de cost şi membru al Consiliului de Stat, pro prezentanţi ai oamenilor muncii din plastici în lumina documentelor de noastre constituie pentru noi un mare Prof. Horia Teodoru a prezentat ra
păşit planul de producţie cu 2,37 întreprinderile Capitalei. partid; raportul asupra activităţii îndemn şi un program de dezvoltare portul asupra activităţii comisiei de
creşterea indicelui de utilizare a fesor al Universităţii „Babeş-Boliay“ Comisiei de cenzori; proiectul statu a muncii noastre viitoare. Ne folosim
la sută şi a redus rebutul cu 19 La deschiderea lucrărilor conferin tului modificat al Uniunii Artiştilor de acest prilej pentru a mulţumi încă Şedinţa de după-amiază ă fost'
agregatului. Ele au fost apoi tre din Cluj, Ion Cozma, preşedintele ţei au asistat tovarăşii Ion Gheorghe P lastici; alegerea Comitetului Uniu o dată partidului pentru încrederea, prezidată de sculptorul Vida Gcză
la sută. In aprilie cele mai bune Maurer,, Emil Bodnăraş, Leonte Răutu, nii Artiştilor Plastici şi a Comisiei pentru ajutorul pe care ni l-a acordat şi pictorul Corneliu Baba,
cute pe un grafic ce s-a completat Comitetului executiv al Sfatului popu Constanţ-' Crăciun, preşedintele Co de cenzori. şi ni-1 acordă, pentru înţeleaptă în
realizări le-a obţinut schimbul mitetului de Stat pentru Cultură şl drumare pe care o primim în creaţia Asistenţa a păstrat un moment de
în fiecare zi. lar al Capitalei, Barbu Solomon, vice- Artă, Ilie Murgulescu, preşedintele In aplauzele puternice ale asisten noastră. Vom depune toate eforturile reculegere în memoria artiştilor plas
Rezultatele, aşa după cum ne lui Dumitru T aşcă: depăşirea Academiei R.P. Romîne, membri ai ţei a luat cuvîntul tovarăşul Emil ca să ne învrednicim de această mare tici decedaţi în perioada care s-a'
preTcdinte al Tribunalului Suprem C.C. al P.M.R. şi membri ai gu Bodnăraş, membru al Biroului Politic cinstire a partidului. scurs de la prima Conferinţă pe
permite specificul muncii noas planului de producţie cu 6,62 la vernului. al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al ţară.
al R.P.R., acad. prof. Andrei Oţetea, Consiliului de Miniştri, care a pre Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn
tre, , s-au urmărit pe schimburi. sută şi reducerea rebutului cu Cuvîntul de deschidere a Confe zentat Conferinţei Salutul Comitetu şi Comitetul său Central în frunte cu Pictorul Ion Biţăn a supus apro
director al Institutului de istorie al rinţei a fost rostit de academicianul tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. bării Conferinţei raportul Comisiei
Iar în cadrul consfătuirilor de peste 40 la sută. Ion Jalea, preşedintele Uniunii Ar lui Central al Partidului Muncitoresc de validare.
Pe secţie, în primul trimestru, Academiei R.P.R., ing. Zoe Rigani, tiştilor Plastici. Aceste cuvinte au fost salutate cu
producţie lunare, ce se ţin la Romîn, Consiliului de Stat şi Consi ovaţii de întreaga asistenţă. Au început apoi discuţiile cu pri
productivitatea muncii planifica Laureată a Premiului de Stat, preşedin Conferinţa a ales apoi prezidiul, liului de Miniştri al Republicii Popu vire la primele două puncte de pej
nivelul grupelor sindicale, care alcătuit din tovarăşii Corneliu Baba, lare Romîne. întreaga asistenţă a manifestat ordinea de zi.
tă s-a depăşit cu 2,1 la sută, iar ta CAr'-'ctului regional Ploieşti al Iosif Bene, Boris Caragea, Henri Ca- călduros pentru Partidul Muncitoresc
sînt constituite pe locuri de mun targi, Spiru Chintilă, Alexandru Ciu- Luînd cuvîntul, acad. Ion Jalea a Romîn, pentru Comitetul său Central, Lucrările Conferinţei continuă.
rebutul a fost redus, sub cifra femeilor. curencu, Aurel Ciupe, Brăduţ Cova- în frunte cu tovarăşul Gheorghe (Agerpresj
c ă : cuptoare, linia de laminare liu, Ion Irimescu, Ion Jalea, Vasile spus între a lte le : Am ascultat cu Gheorghiu-Dej.
admisă, cu 13,7 la su tă; la pre ?
etc., se analizează de fiecare dată emoţie, cu deosebită mulţumire şi
ţul de cost s-a înregistrat o eco In ajunul plecării, ministrul Marii
contribuţia adusă de fiecare din
nomie suplimentară de 790.000 Britanii în R.P. Romînă, J. D. Mur-
aceste colective la realizarea sar
lei. In cursul lunii aprilie produc ray a oferit un cocteil în cinstea de
cinilor de plan şi a angajamen
tivitatea muncii a crescut faţă legaţiei.
telor. Ori de cîte ori se observa
de cea planificată, cu 3,56 la sută, (Agerpres)
vreo rămînere în urmă se anali
indicele de utilizare a laminoru A IV-a conferinţă Salutul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn,
zau cauzele care au generat-o şi naţională
lui a fost sporit cu 3,8 la sută şi Consiliului de Stat şi Consiliului de M iniştri
se stabileau măsurile ce trebuiau de stomatologie
la preţul de cost operativ s-a în prezentat de tovarăşul Emil Bodnăraş
aplicate pentru a o lichida. Iar Jo i dimineaţa în sala de marmură
registrat o economie peste plan a Casei Scînteii, s-au deschis lucră Către Conferinţa pe ţară a Uniunii Artiştilor Plastici din R.P. Romînă
acei care depuneau eforturi deo rile celei de-a IV-a Conferinţe na
de 80.000 lei. In primele patru ţionale de stomatologie, organizată DRAGI TOVARĂŞI, şi energie creatoare, clasa muncitoa lităţilor de expresie artistică. Arta tistice, de îmbunătăţire a condiţii
sebite pentru asigurarea bunului de Uniunea Societăţilor de ştiinţe re, întregul nostru popor, sub în realist-socialistă este prin natura ei lor de creaţie şi de trai ale artiştilor
luni am realizat din angajamen medicale din R.P. Romînă. Comitelui Central al Partidului cercata conducere a partidului, obţin o artă inovatoare, ea deschide cele plastici.
mers al procesului de producţie Muncitoresc Romîn, Consiliul de victorii istorice în făurirea vieţii noi. mai largi posibilităţi de afirmare
tul anual 2 .0 0 0 tone laminate. Participă academicieni, profesori Stat şi Consiliul de Miniştri tran Se înfăptuieşte cu succes grandio multilaterală a personalităţii artis O mare însemnătate pentru dez
erau evidenţiaţi şi popularizaţi universitari, medici specialişti din în smit Conferinţei pe ţară a Uniunii sul program de desăvîrşire a con tice, de dezvoltare a unei mari va voltarea artelor plastice, o are ac
ION BOTU treaga ţară, precum şi profesori şt Artiştilor Plastici un salut călduros strucţiei socialiste elaborat de cel rietăţi de stiluri în creaţie. Ei îi sînt tivitatea Uniunii Artiştilor Plastici.
la gazetele de perete şi panoul medici stomatologi de peste hotare. şi-i urează succes deplin în desfă de-al IlI-lea Congres al Partidului. străine însă, inovaţiile privite ca un
de onoare. preşedintele comitetului şurarea lucrărilor. scop în sine, tendinţele formaliste, Dezbaterea problemelor funda
Cuvîntul de deschidere a fost ros Istoria a demonstrat că epocile deformările împinse la absurd, imi mentale ale creaţiei artistice, spriji
sindical de secţie tit de preşedintele Societăţii de sto Artiştii plastici, împreună cu toţi bogate în evenimente remarcabile de tarea diferitelor curente şi şcoli ar nirea plină de grijă a creatorilor şi
matologie, prof. Valerian Popescu, oamenii de artă, aduc o contribuţie ordin social şi politic, dau şi artişti tistice, cît şi platitudinea şi cenu îndeosebi a celor tineri, în vederea
de la laminorul de 800 mm. membru corespondent al Academiei preţioasă la îmbogăţirea vieţii spi pe măsura lor, capabili să întruchi şiul, redarea naturalistă a realităţii, valorificării cît mai depline a talen
R.P.R. Ministru! sănătăţii şi prevede rituale a poporului, Ia dezvoltarea peze realitatea în opere de artă pentru că acestea duc la consuma tului lor, promovarea în relaţiile
al C.S. Hunedoara rilor sociale, Voinea Marinescu, a patrimoniului artei noastre naţiona nemuritoare. Construcţia societăţii rea sterilă a talentului, răpesc ope dintre artişti a unui spirit de înaltă
adus un salut din partea ministeru le şi a culturii socialiste. socialiste, oferă artiştilor plastici, ca rei de artă forţa emoţională. principialitate, criticarea manifestă
Insilozează secară fu ra jeră lui. Au mai adresat saluturi acad. şi tuturor creatorilor de artă, un rilor de individualism, a spiritului de
Ştefan Milcu din partea Academiei Sub influenţa transformărilor re izvor inepuizabil de inspiraţie, un Unul dintre marii noştri pictori, grup, a izolării de viaţă — sînt pen
r Pentru ia realiza producţii şi veni jere de pe cele 40 hectare cîte are voluţionare înfăptuite în ţara noas univers nemărginit de teme şi su N. Tonitza, spunea că adevăraţii tru Uniunea Artiştilor Plastici preo
gospodăria cultivate cu această R.P.R. şi Uniunii societăţilor de ştiin tră, în anii puterii populare, în con biecte de o mare forţă emoţională. creatori au avut întotdeauna groază cupări de prim ordin.
turi sporite din sectorul zootehnic, diţii sociale noi, care asigură artiş A înfăţişa in piatră, în bronz, în de extravaganţe şi de atitudini cu
plantă. ţe medicale din R.P.R. si ing. Victor tilor posibilităţi nelimitate de ma lemn sau pe pînză imaginea lumi orice preţ inovatoare, ei fiind în Se face simţită nevoia unei mai
colectiviştii din Sîntşpdr^i, oraşul Pină acum cele mal bune rezultate nifestare a talentului şi energiei lor noasă a lumii de azi, chipul omu totdeauna fireşti şi simpli, că orice intense activităţi teoretice şi critice,
Constantinescu din partea Comitetu creatoare, artele plastice cunosc o lui nou cu bogata sa viaţă sufle creaţie, dacă nu e scăldată „în acel care să îmbogăţească gîndirea ştiin
regional Deva, dau atenţie le-au obţinut colectiviştii din briga puternică şi constantă înflorire. tească, optimismul şi entuziasmul duh de viaţă, rupt din însuşi sufle ţifică în domeniul artelor plastice,
da de la Şeuleşti, oare, au însilo- lui executiv al Sfatului popular al său, eroismul celor care au luptat tul artistului“ — cum îl numea el să lărgească orizontul ideologic al
asigurării unei baze furajere puter zat peste 80 tone secară. Conlinuînd tradiţiile realiste ale şi s-au jertfit pentru făurirea unei — nu e operă de artă. Visîud la artiştilor, să combată ideologia bur
Capitalei, precum şi reprezentanţi a: artei plastice romîncşti, călăuziţi de vieţi mai bune — aceasta este mi „societatea muncii pentru toţi — şi gheză, curentele decadente în artă.
nice. Ei pun un accent deosebit pe L. SIMION delegaţiilor din străinătate. principiile realismului socialist, pic siunea nobilă care revine artistului a libertăţii pentru toţi“, Tonitza ve
corespondent torii, sculptorii, graficienii au îm societăţii noastre socialiste. A şti că dea arta pusă la adăpostul oricăror însuşirea concepţiei marxist-leni-
mărirea producţiei de nutreţuri însi- Rapoartele şi corapoartele prezen brăţişat un vast cîmp de teme noi, talentul său slujeşte poporului, în concesii şi traficări pe care le im niste despre lume şi societate, îl si
fzvorîte din lupta revoluţionară a mijlocul căruia s-a născut, că arta punea societatea burgheză şi pre tuează pe artist pe poziţiile cele maî
lozate. In acest scop zilele trecute tate sînt urmate de comunicări de poporului şi a partidului, din reali sa contribuie la transformarea con vedea timpul cînd „creaţia îşi va lua înaintate, îl ajută să devină militant
specialitate. tatea nouă, socialistă. Au fost reali ştiinţei oamenilor, la înnobilarea lor zborul către orizonturile largi şl se activ în artă şi în viaţă pentru con
8-a început însilozatul secarei fura zate numeroase opere de artă valo spirituală, la însufleţirea în muncă nine către care de mii de ani sufle struirea socialismului, pentru cauza
Lucrările conferinţei continuă. roase care oglindesc chipul omului a făuritorilor de bunuri materiale tul artiştilor tinde necontenit“. nobilă a păcii şl a înfrăţirii între
C ît mai multe ouă achiziţionate (Agerpres) nou, constructor al socialismului, şi culturale ale societăţii — iată popoare.
munca avîntată ce se desfăşoară pe suprema satisfacţie a artistului ce Dragostea pentru frumos a caracte
Filiala din satul Brîznio a U.R.C.C. acestei filiale, planul anual la achi întregul cuprins al patriei. tăţean. rizat poporul nostru întotdeauna Arta realist-socialistă se afirmă cu
lia a obţinut realizări de seamă în ziţionarea de ouă a fost realizat pină Chiar şi în condiţii vitrege de dez vigoare, cucerind noi şi noi succesq
;eea ce priveşte realizarea planului de la 10 mai în proporţie de peste 108 Artiştii aparţinînd generaţiei vîrst- Artiştii noştri leagă realizarea voltare, el a creat neasemuite va în ţările socialiste. In lumea capita
rontraotări şi achiziţii. Datorită mun la sută. nice şi-au arătat în aceşti ani întrea unor asemenea opere de cunoaşte lori de artă populară. Cu atît ma listă artişti de seamă se plasează pe
cii desfăşurate de către lucrătorii ga măsură a posibilităţilor lor crea rea şi înţelegerea profundă a reali mare este receptivitatea sa artistică poziţiile realismului, manifestîndu-şi
T. BĂRBĂNŢAN toare, ajungînd la împlinirea celor tăţii, de pătrunderea în miezul re în condiţiile dezvoltării de astăzi. opoziţia deschisă faţă de arta deca
corespondent mai înalte năzuinţe artistice. Ală laţiilor dintre oameni, în bogata lor dentă. Una din sarcinile importan
turi de ei, s-a format şi a crescut viaţă sufletească. Nenumărate as Artiştii noştri nu creează pentru te ale Uniunii Artiştilor Plastici este
Lucrările execu o generaţie de tineri ce-şi afirmă pecte ale realităţii, neexplorate încă un grup restrîns de rafinaţi şi snobi. aceea de a dezvolta şi lărgi necon
cu vigoare personalitatea artistică, de artişti aşteaptă să-şi găsească în Contribuind la educarea gustului es tenit, în numele promovării artei
tate de lăcătuşul cucerind un loc de cinste în creaţia truchiparea în noi opere de artă. tetic al poporului, la cunoaşterea de realiste înaintate, legăturile cu ar
Petre Ignat, de la plastică. către acesta a înaltelor valori ale tiştii plastici din ţările socialiste, cît
U.R.U.M. Petroşani, Lărgirea orizontului tematic ridi culturii, adevăratul artist este deo şi cu artiştii plastici din celelalte
sînt de bună cali In trecut marea masă a poporului că în faţa artistului numeroase şi sebit de sensibil la emoţiile trezite ţări.
tate. era ţinută departe de comorile artei complexe probleme de creaţie. Ade de arta sa în conştiinţa celor mulţi,
şi ale culturii, mulţi creatori de ge vărata operă de artă trebuie să aceasta constituind pentru artist o Partidul şi guvernul, toţi oamenii
IN FOTOGRA niu rămîneau izolaţi şi neînţeleşi. emoţioneze şi să convingă prin pa minunată busolă de orientare. muncii îşi exprimă convingerea că
FIE: Lăcătuşul Pe Artistul zilelor noastre găseşte un siunea pe care artistul o pune în artiştii ţării noastre vor dărui po
tre Ignat execută izvor de mari satisfacţii în faptul că plămădirea ei, prin înalta sa măies Creaţia artistică se bucură de aten porului noi opere de valoaro —i
o reparaţie la o lo de rodul activităţii sale creatoare se trie artistică. ţia şi grija permanentă a partidului mărturie vie a zilelor glorioase pe
comotivă de mină. bucură milioane şi milioane de oa şi guvernului. Conducerea de partid care le trăim.
meni. Fiecare epocă aduce în tezaurul şi de stat examinează în prezent
Ils culturii mondiale o notă distinctă, noi măsuri de sporire a fondurilor COMITETUL CENTRAL
Trăim cea mai măreaţă epocă din AL PARTIDULUI MUNCITORESG
_____ istoria patriei. In ţara noastră socia îmbogăţind gama formelor şi moda pentru achiziţionarea de lucrări ar-
lismul a triumfat definitiv la oraşe ROMÎN
m&i CONSILIUL DE STAT
şi sate, Pătrunse de elan patriotic
CONSILIUL DE MINIŞTRI AL R.P.R)
