Page 47 - 1963-05

Nr. 2603 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 3

©r ă ş í I e

fie 1a subredacţia

Recent a apărut în Editura Acade­ combinatul siderurgic Hunedoara, fizică atomică In delectoscopla in­ noastră voluntari
miei R.P. Rouiîne, un volum intitu­ combinatul metalurgic Reşiţa şi In­
lat „Tehnica nucleară în sprijinul stitutul de fizică atomică. dustrială. Cu ajutorul Iul au iost CURS DE CALIFICARE
producţiei".
Un domeniu important de aplica­ executate lucrări atît pe piese ma­ PENTRU MECANICI
In prefaţa semnată dc acad. Horia re a izotopilor radioactivi îl consti­
Hulubel, caie a condus colectivul de tuie agricultura. Volumul „Tehnica sive cit şi pe ansambluri pentru a La sectorul de exploatare Gră­
redactare, se arată că lucrarea se nucleară în sprijinul producţiei“ ara­ dişte, aparţinînd I.F. Orăştie, a
adresează unu: număr mare de in­ tă că în sectorul agricol s-au obţinut se pune la punct tehnica de lucru luat fiinţă un curs de calificare
gineri şi tehnicieni din toate ramu­ rezultate interesante, în cercetările a mecanicilor ce lucrează cu fie-
rile de industrie şi agricultură. Ea de agrochimie, fiziologie, pedologie, specifică a betatronograiiei. Intre al­ răstraiele „Drujba". Acest curs,
cuprinde aplicaţii contemporane ale microbiologie, selecţie, zootehnie etc. care durează 2 luni şi jumătate,
fizicii, chimiei şi tehnicii moderne Aceste cercetări au contribuit la cu­ tele a iost întreprins în colaborare este frecventat de un număr de
însuşite şi dezvoltate de cercetăto­ noaşterea mai amănunţită a modului 27 tovarăşi, dintre care mulţi nu
rii Institutului de fizică atomică şi de nutriţie a plantelor şi de asimi­ cu uzinele „23 August“ din Bucu­ au mai lucrat cu astfel de me­
aduse pînă la stadiul în care sânt lare a îngrăşămintelor chimice, la canisme. Cursul a fost bine or­
astăzi folosite în condiţii de ex­ obţinerea de informaţii preţioase pri­ reşti un studiu asupra lingourilor de ganizat. Cursanţii se bucură de
ploatare industrială şi agricolă, pre­ condiţii deosebit de bune pen­
cum şi în cercetarea tehnică. Cele RECENZIE oţel cu diametru de 200 mm. tru studiu cît şi pentru ca­
mai multe dintre capitole sînt con­ zare şi hrană. Lecţiile sînt
sacrate aplicaţiilor izotopilor şi ra­ vind relaţiile dintre sol şi plante. De După un capitol consacrat maşini­ pregătite şi susţin'ute de tovarăşi
diaţiilor nucleare. Sînt prezentate pe asemenea, cu ajutorul izotopilor ra­ cu multă experienţă printre care
larg mijloacele tehnice necesare pu­ dioactivi s-au efectuat lucrări care lor electronice de calcul şl aplica­ se numără Constantin Manole,
nerii în valoare a acestor aplicaţii, au dus Ia obţinerea de noi soiuri de director, I. Opriţa, inginer şef,
realizate în laboratoarele şi atelie­ plante cu caracteristici superioare, la ţiilor lor in economia naţională, R. Mogoşan, şeful serviciului pro­
rele institutului. Unele din metodele ridicarea producţiei animale, precum ducţie şi alţi specialişti din ca­
şi aparatele descrise în lucrare au şi la noi metode de conservare a aplicaţii care au luat o mare extin­ drul I.F. Orăştie.
fost îndelung utilizate în producţie. produselor agro-alimentare. Contribu­
ţii deosebite a adus în acest dome­ dere, lucrarea „Tehnica nucleară în CU PLANUL ANUAL
k niu colaborarea cu Institutul Agro­
După un capitol de consideraţiuni nomic „N. Bălcescu“ din Bucureşti. sprijinul producţiei“ se ocupă de DE ÎMPĂDURIRI ÎNDEPLINIT
generale asupra legăturilor dintre îi-
zică şi industrie, dintre teorie şi Organizarea şi dezvoltarea produc­ realizările în domeniul tehnicii vidu­ Ocolul silvic Geoagiu din ca­
practică, semnat de Florin Ciorăscu, ţiei de izotopi radioactivi a deschis drul I.F. Orăştie, a terminat pînă
director ştiinţific adjunct al institu­ noi şi largi posibilităţi pentru cer­ lui ultraînalt, de curînd introdus şi la începutul acestei luni planul
tului, urmează o amplă prezentare a cetarea ştiinţifică în slujba produc­ anual la împăduriri. In total s-au
aplicaţiilor radioactivităţii în in­ ţiei şi în domeniul silviculturii şi al în tehnica industrială. La institut s-a plantat aproape 200 ha. Făcîndu-se
dustrie, agricultură, în silvicultură şi industriei lemnului. lucrări de calitate, procentul de
în alte domenii. pus intre altele la punct un proce­ prindere a puieţilor este de peste
Un capitol special este consacrat 95 la sută.
Unul din primele domenii care au gamagraiiei (controlului calităţii su: deu de lipire in vid a metalelor care
beneficiat de aceste aplicaţii la noi durilor). După expunerea tehnicii de In acţiunea de împădurire s-a
îl constituie industria prospectării, lucru, sînt redate rezultatele obţinu­ nu necesită Instalaţii complexe. Au dat o atenţie deosebită plantării
extracţiei, transportului şi prelucră­ te pînă în prezent de cele peste 40 speciilor repede crescătoare,
rii petrolului. Metodele radiometrice de instalaţii pentru gamagralie con­ fost elaborate, de asemenea, o serie plantîndu-se peste 70.000 puieţi
au contribuit la precizarea locului struite de Institutul de fizică atomi­ de duglas. Datorită mecanizării
zăcămintelor petrolifere, la mărirea că şi livrate diferitelor unităţi In­ întreagă de aparate, mijloace şi pro­ unor lucrări, întrecerii între bri­
producţiei de ţiţei, la reactivarea dustriale. Ia hidrocentrala „V. I. găzi, contribuţiei voluntare a or­
unor sonde părăsite de regimul tre­ Lenin“ Bicaz, pe şantierele de con­ cedee tehnice, dintre care unele ori­ ganizaţiilor U.T.M. şi personalu­
strucţii şi montaj ale rafinăriilor lui silvic, s-a realizat o economie
cut, la reducerea cheltuielilor de ex­ Brazi şi Oneşti, Ia combinatul de ginale, care pot uşura mult con­ de aproape 10.000 lei. S-au evi­
tracţie. O mare extindere a luat o îngrăşăminte azotoase Roznov, aces­ denţiat în mod deosebit pădura­
în industria petrolieră carotajul ra­ te instalaţii şi-au găsit o largă În­ strucţia instalaţiilor de vid necesare rii Matei Adrian, Roman Todea,
dioactiv. I a Institutul de fizică ato­ trebuinţare. precum şi brigadierul Ioan Ivaş-
mică a fost construită în acest do­ industriei.
meniu o aparatură specială, utiliza­ Deosebit de interesant este şl ca­ cu.
pitolul referitor la obţinerea izoto­ Ultima parte a lucrării se ocupă de
tă pe cîmpurile petrolifere, şi care as­ pilor radioactivi. Prepararea izotopi­ IACOB TRAIAN
tăzi este în curs de perfecţionare, ur- lor radioactivi a început în anul utilizarea microscopului electronic, de
mînd să se obţină o aparatură capabilă 1957. Astăzi, ei acoperă prin sorti­ Inginer
să lucreze şt la adîncimi mari. mente, activitate speciiică şi puri­ metodele radiochimice de analiză, de
tatea radiochimică, nevoile esenţiale PRIN CONTRIBUŢIE
In ce priveşte utilizarea trasorilor ale aplicaţiilor ir. economie şi me­ aplicaţiile practice ale analizei cu Control sistematic
radioactivi în foraj şi extracţii, lu­ dicină. Institutul de fizică atomică radiaţii cu raze X, de aportul Insti­ VOLUNTARA ŞI MUNCA
crarea descrie diverse metode şi ope­ livrează în prezent 35 de izotopi ra­ tutului la îndrumarea diferitelor în­
raţii. Pînă în prezent asemenea lu­ dioactivi sub formă de diverse com­ PATRIOTICĂ
crări au fost efectuate la un număr binaţii chimice. De asemenea, sînt treprinderi şl de pregătirea cadrelor a îndeplinirii
de 600 de sonde din ţară. produse o lungă serie de combina­ de specialişti. Un capitol final este Iniţiativa membrilor coopera­
ţii organice, marcate cu izotopi ra­ tori din satele Homorod, Dineu
Industria siderurgică reprezintă a dioactivi, care au largă utilizare în consacrat perspectivelor tehnicii nu­ Mare, Almaşul de Mijloc şi Orăş-
doua ramură impqrtan'tă a industriei cercetarea biologică şi în diagnosti­ tioara de Sus, de a construi ma­
noastre în care au fost aplicate me­ cul medical. cleare. Simion Ticuia şi ortacii ”n de calitate gazine săteşti prin contribuţie vo­
tode bazate pe folosirea izotopilor săi de la E M. Ghelar se cl luntară şi muncă patriotică s-a
radioactivi. Lucrările au fost orien­ Un alt capitol este consacrat folo­ „Tehnica nucleară In sprijinul pro­ extins şi în alte sate din raio­
tate către probleme ridicate de pro­ sirii beiatronului de la Institutul de ducţiei“ reflectă realizările Importan­ nul Orăştie. Astfel, în adunările
ducţie. Rezultatele pozitive ale aces­ săteşti ce au avut loc la începu­
tor lucrări — prezentate în lucra­ te obţinute In ţara noastră in ce pregătesc pentru intrare în a* Creşterea productivităţii mun­ Remus Vesa şi Moise Vădan, tul acestui an, membrii coopera­
re — sînt rodul colaborării dintre spun cam aşa: „planul să se rea­ tori din Voia, Porcurea, Ocoliş
priveşte extinderea continuă a teh­ mină. Sînt hotărâţi ca şi în “n cii, reducerea preţului de cost şi lizeze, iar calitatea om mai ve­ şi altele au îmbrăţişat această
dea noi ce o mai fi cu ea". Oare iniţiativă şi au hotărît să con­
nicii nucleare In diferite ramuri ale această zi să-şi depăşească îmbunătăţirea necontenită a ca­ nu în abataj se hotărăşte cali­ struiască în satele lor magazine
tatea minereului? De ce organi­ prin contribuţie voluntară şi
economiei naţionale. planul de producţie. lităţii produselor sînt sarcini in­ zaţia de partid şi conducerea muncă patriotică. Contribuţia
tehnico-administrativă a minei membrilor cooperatori la con­
(Agerpres). separabile. Se mai întîmplă însă Haneş nu iau măsuri împotriva struirea magazinului din satul
unor astfel de concepţii? Voia este de peste 80 la sută din
— ce-i drept din ce în ce mai valoarea lui.
Ca urmare a neefectuării unui
rar — ca unii oameni să nu pri­ control sistematic asupra calită­ In satul Voia construcţia nou­
ţii mai există încă unele abataje lui magazin a început acum cî­
Cît maimulte răcoritoarevească cu toată seriozitatea şi în care nu se respectă puşcarea teva zile. Lucrările se desfăşoară
simţul răspunderii înfăptuirea tu­ în coame de 2 m. cu stabilirea sub conducerea comunistului Pe­
turor sarcinilor. Aşa este cazul precisă a necesarului de explosiv tru Păran, preşedintele comite­
la E. M. Zlatna. Planul trimes­ în funcţie de duritatea rocii şi tului de construcţie. Printre cei
în sezonul cald trial la minereu extras a fost profilul lucrării, ceea ce duce la care au participat din primele
realizat numai în proporţie de o plasare necorespunzătoare a zile la muncă se evidenţiază to­
găurilor şi sfărîmarea exagerată varăşii Lazăr Belea, Mihai Aurel,
Pe zi ce trece timpul devine tot luate măsuri ca sucurile să fie des­ 91 la sută, iar productivitatea fi­ a minereului, îngreunînd astfel Aron Jude, Petru Popa şi alţii.
măi călduros. Gum este şi firesc In făcute prin toate unităţile de alimen­ mult. selecţionarea lui.
aceste zile cetăţenii solicită mult ră­ taţie publică. zică, exprimată în tone/muncitor, IOAN BUCUREŞTEAN
coritoarele. Pentru a informa citito­ în proporţie de 86 ,6 la sută. In Iată doar cîteva din cauzele
O mare parte din cetăţeni solici­ care au făcut ca în primele 4 luni şeful serviciului organizare
rii noştri asupra măsurilor luate In tă siropuri sau chiar sifon simplu. aceeâşi perioadă la preţul de cost ale acestui an conţinutul de me­
această direcţie am avut o convor­ Ele sînt desfăcute la toata unităţile s-a înregistrat o pierdere de cir­ tal pe tona de minereu comun U.R.C.C.
bire cu tov. Anton Cioponea, şeful de alimentaţie publică şl prin centre­ prelucrat să nu fie realizat de-
serviciului comercial al T.A.P.L. din le de răcoritoare. Pentru asigurarea ca 400.000 lei. Cu mici deosebiri, cît în proporţie de 93,5 la sută. ORAŞUL NOSTRU, TOT MAT
oraşul regional Hunedoara. Am ru­ unităţilor eu sifoane au fost coman­
gat pe tov. Anton Cioponea să ne date prin direcţia comercială 6.000 situaţia este asemănătoare şi în In ultimul timp comitetul de FRUMOS
vorbească mai intîi despre măsuri­ sticle. Vom primi de asemenea în luna aprilie. partid şi conducerea tehnico-ad-
le luate de condu­ ministrativă s-au sesizat de aceste In acţiunea de înfrumuseţare
cerea T.A.P.L. pen- === curînd dozatoare O analiză temeinică a faptelor lipsuri şi au fixat unele măsuri a oraşului Orăştie, Comitetul exe­
dovedeşte că nerealizarea pla­ pentru înlăturarea lor. Cîteva din cutiv al sfatului popular orăşe­
tru asigurarea ce ­ Convorbire de sirop oare aceste măsuri cum ar fi: extin­ nesc a mobilizat mase largi de
tăţenilor su cît mal contribuie la creş- nului a fost determinată în cetăţeni. Pînă acum s-au amena­
primul rînd de slaba organizare derea procedeului podirii abata­ jat peluzele dc pe strada Unirii
a producţiei şi controlului în jelor cu plăci metalice, formarea pe o lungime de 900 m. pe care
unor echipe de control obştesc s-a semănat iarbă, iar pe culoa­
înfăptuirea sarcinilor, şi de nu­ pentru luarea de probe din ve­ rele dintre peluze s-au plantat
tre şi vagonete, se înfăptuiesc. sute de trandafiri pitici. Au fost
meroasele abateri de la procesul înlocuiţi 500 pomi ornamentali
tehnologic. Toate acestea însă Este bine ca în activitatea de care se uscaseră, s-au plantat a-
viitor, comitetul de partid îm­ proape 1 0 .0 0 0 panseluţe, precum
multe răcoritoare .... teroa rapidităţii s-au răsfrânt negativ şi asupra şi alte flori. Pentru asigurarea
în sezonul cald. calităţii producţiei, unde de ase­ preună cu conducerea tehnico-ad­ necesarului de plante şi flori de
deservirii. menea s-au obţinut rezultate sezon va fi dată în curînd în fo ­
— In acest an conducerea trustu­ — Care au fost măsurile luate slabe. ministrativă să efectueze un con­ losinţă o seră care va produce
lui nostru s-a preocupat mal bine pentru asigurarea consumului de în­ mii de plante ornamentale şi
de asigurarea oraşului cu răcoritoa­ gheţată ? La deficienţele amintite se mai trol sistematic, organizat asupra flori pentru orice anotimp.
re. Am contractat cu întreprinderea — Aş dori să pornesc de la o adaugă şi lipsa de control în în­
de industrie locală „V. Roaită“ din comparaţie care să ilustreze preocu­ deplinirea operativă a sarcinilor. îndeplinirii sarcinilor pentru că T. LÂZĂRESCU
Haţeg 800.000 sticle cu suc. între­ parea In acest sens. In anul trecut Bunăoară din vina maiştrilor de
prinderea amintită a început deja să s-au produs aproximativ 400 kg. în­ revir Simion Suciu şi Aurel Dră- de felul cum se face controlul de­ funcţionar
ne livreze aceste răcoritoare de la gheţată pe zi. In acest an vom pro­ guş, care n-au exercitat un con­
sfîrşitul lunii aprilie. Vreau să arăt duce în medie 900 kg. îngheţată pe trol sistematic asupra calităţii, pinde în mare măsură realizarea
că în anul trecut au fost puse tn zi. Cum vom reuşi ? La Hunedoara echipa condusă de tov. Clement
consum numai 280.000 sticle cu suc. a început să funcţioneze o fabrică Urs, de la mina Muncăceasca- planului la toţi indicii.
Considerăm că în acest an vom sa­
tisface pe deplin exigentele consu­ de îngheţată pe băţ, mult apreciată vest, orizontul minus 120 m, pa­ T. SEBASTIAN
matorilor. Spun aceasta deoarece am de consumatori. Fabrica produce zil­
mat comandat la I.C.R.A. încă 40.000 nic în medie 12.000 bucăţi. De ase­ noul 26, a făcut o selectare a
de sticle sua din fructe. menea am primit o maşină de fa­
bricat îngheţată cu două cazane şi minereului necorespunzătoare,
— Cum asiguraţi răcirea şi desfa­ au mai fost Închiriate alte două ca­
cerea sucurilor ? zane. La Hunedoara se găseso în dînd o producţie de slabă cali­
permanentă trei sortimente de în­
— Zecile de mii de oameni de pe gheţată plus parfait sau casată. în ­ tate. In abatajele panoului 17-A,
raza oraşului regional Hunedoara au
orizontul minus 80 m. de la mina

Haneş, şeful de echipă Iosif Ciur,

împreună cu maiştrii de revir

pretenţia justificată să consume sucuri gheţata se desface prin cele patru

reci. De aceea, conducerea trustului cofetării, prin cele 12 cărucioare am­

nostru a contractat 1.120 tone gheaţă bulante şi prin centrele de răcori­

Acţiuni patriotice ale tinerilor siderurgiştifată de 670 tone cîte a contractat toare. In curând vom mai primi încă

Nicolae Dubleş este şef de echipă Ia fabrica „Vidra" din în anul trecut. Cu această cantitate 10 cărucioare pentru desfacerea în­ Numeroşi tineri din Combina­ rurgişti au luat hotărîrea de a
Orăştie. EI este unul dintre cei mai pricepuţi muncitori din fa­ vom satisface pe deplin exigentele. gheţatei. tul siderurgic Hunedoara parti­ efectua muncă patriotică la
descărcarea vagoanelor cu mine­
brică. Cit priveşte punctele de desfacere Din cele arătate se poate deduce cipă cu multă însufleţire la ac­ reu, asigurînd astfel o bună
IN FOTOGRAFIE: Nicolae Dubleş explică echipei felul cum a sucurilor s-a ţinut cont ca acestea că T.A.P.T.. Hunedoara, a manifes­ funcţionare a agregatelor.
ţiunile patriotice iniţiate de or­
se face baterea pieilor pe ramă. să existe în locurile mai aglomera­ tat mai multă preocupare în asigu­ ganizaţiile U.T.M. De la 1 apri­ La aceste acţiuni s-au eviden­
te şi pe străzile principale. Bineîn­ rarea consumatorilor cu răcoritoare ţiat în mod deosebit organizaţii­
ţeles că s-au avut în vedere şi car­ pe timpul călduros. Se mai poate lie şi pînă în prezent ei au e-
tierele mărginaşe unde răcoritoare­ fectuat pesie 1 2 .0 0 0 ore muncă le U.T.M. de Ia laminorul de 450
le sînt de asemenea solicitate. Sucu­ aminti faptul că întregul personal patriotică la curăţarea râului
rile se desfac prin cele 8 centre de deservire a fost instruit din timp mm., aglomeratorul nou, contro­
existente ca şi la cele patru cofetă­ Cerna, iar la amenajarea unui
rii din Hunedoara, Călan şi Teliuc. astfel ea el să servească în mod parc lingă clubul „Siderurgistul" lul tehnic, pavilionul tehnic etc.
igienic, operativ şi civilizat. peste 1.300 tineri au prestat
A. SUCIU
2.714 ore muncă patriotică.

Pentru a satisface cerinţele au fost V. ALBU In acelaşi timp, tinerii side­ corespondent

Lucrări de literatura pedagogica că, voi. II (pentru şcoli tehnice de maiştri)

351 p., + 5 planşe 9,55 lei

şi m etodica F. GRUZSNICZKI — Tehnica măsurării temperaturii, Oraşul Sibiu este vestit, printre e.n.), ies în evidenţă unele piese de de tablouri ale sale se află opere colae Grigoresm, Ion Andreescu ţi
altele, şi pentru că adăposteşte unul artă sculpturală executate diu pia­ de mari meşteri ai picturii univer­ Ştefan Luchian. Rupînd definitiv cu
1. R. EIGHES — Prevenirea nervozităţii la copii, col. mărimilor calorice şi fotometrice ’(pentru şcoli din cele mai de seamă muzee din tră, reprezentînd pe zeul Mithras sale: Jan Van Eyck, Hans Memling, tradiţiile seculare ale stilului bizan­
ţara noastră, cunoscut şi peste ho­ înjunghiind taurul (Mithras tauroc- Anlonello de Messina, Pieter Breu- tin, el s-au orientat spre o viziune
„In ajutorul părinţilor“ 17 p., 0,50 lei tehnice de metrologie) 265 p., 9,05 lei tare pentru comorile sale de artă. tonul). Muzeul deţine, tot din aceas­ gbel II, Marinus von Reymerswaele, artistică realistă, dovedindu-se neîn­
Samuel Breckner von Brukentbal tă epocă, o piesă care reprezintă, de Lorenzo Loito, Lueas Cranach, Ja- trecuţi rapsozi ai vieţii grele pe
N. G. MOROZOVA — Educarea intereselor de cu­ P. PRECUPEŢU, GH. NICOARĂ, C. GEORGESCU — (1721— 1803) a fost, alături de Soiro- asemenea, un exemplaT rar. Este cob Jordaens, David Teniers, Jan care a dus-o, în trecut, ţăranul ro-
nie Vîrnaru, Costache Negri şi Cos- vorba de întreita zeiţă Elecate (He- Fyt, David de Heon, Philip Koninck, mîn, şi ai peisajului românesc.
noaştere a copiilor în familie (in limba ger­ — Desen tehnic, voi. I (pentru şcoli profesio­ tache Daside, unul dintre primii co­ cate tergemina sau triiormis) soco­ Wauwermann, Al. Magnasco, Rosal-
lecţionari de opere de artă din Ro- tită „la fel de puternică în cer, pe ba Carriera etc. In anii din urmă, Am mai adăuga aici că bogata
mană), col. „In ajutorul părinţilor“ nale) 318 p., 11,45 lei mînia. Colecţia se află Ia Sibiu din pămînt şi în infern". paralel cu restaurarea picturilor, s-a bibliotecă a muzeului, care deţine
1790, fiind expusă în palatul pe care trecut la un studiu minuţios al lor. numeroase manuscrise din sec. XIV-
220 p., 4,80 lei I. CÎRSTEA, O. GHEORGHIU, C. LÂZĂRESCU — Brakenll'-il l-a construit în 1777. Co­ Din arta feudală, impresionează Intensa şi fructuoasa muncă de do­ X V şl tipărituri din sec. X V —XVIII,
lecţiile au continuat să crească şi pietrele funerare aparţinînd stilului cumentare, a făcut posibilă identifi­ ilustrate de vestiţi artişti din acele
N. G. MOROZOVA — Educarea intereselor de cu­ Manual general de timplărie, voi. I după moartea lui Brukentbal (1803). gotic, Renaşterii şi barocului din carea a peste 150 de tablouri, de
Cea mai importantă etapă diu Transilvania, în care muzeul Bru- pictori mai mult sau mai puţin ves­ vremuri, a devenit, cunoscută de­
noaştere a copiilor în familie (în limba ma­ 275 p„ 10,20 lei existenţa muzeului, de Ia 1803 kenîhal excelează. Este vorba de mai tiţi, unele fiind unicate sau mari
încoace, o formează anii de după multe zeci de pietre de mormîni rarităţi. Dintre aceste identificări parte peste hotarele ţării noastre.
ghiară), col. „In ajutorul părinţilor“ Z. TALABĂ, I. CÎRSTEA — Tehnologia lucrărilor eliberarea ţării. Intr-un timp scurt aparţinînd unor căpetenii eclesias- mai importante amintim preţioasa
instituţia a adăugat vechiului său tice şi politice. Merită amintite, de descoperire a semnăturii marelui ar­ Marele număr de incunabule, tipă­
178 p„ 4,80 lei de dulgherie, voi. I (pentru şcoli profesionale patrimoniu un număr considerabil asemenea, şi vestitele covoare „Sie- tist flamand Anthon van Dyck, de
de piese. benbargen“, confecţionate în Asia pe tabloul „Moartea Cleopatrei", riturile din sec. XV I şi XV II şi co­
L. VLĂDESCU, G. BELEA — Copiii au crescut (in de ucenici) 314 p., 9,85 lei Mică în sec. XVI şl XVII, printre două tablouri de Rubens, precum şi
k care un loc de frunte îl deţine ve­ tabloul „Ecce homo“, atribuit pînă lecţia de cărţi vechi romîneşti, care
limba germană) col. „In ajutorul părinţilor“ A. COLIU — Desenul tehnic de construcţii (pentru Trecînd in revistă operele rare ale chiul covor „Hoîbeîn“. Mărturie a de curînd şcolii lui Tizian, care este
muzeului Brukentbal, amintim de une­ deosebitului meşteşug artistic al de fapt o operă originală croată la în ultima vreme a cunoscut o deo­
160 p., 3,35 lei şcolile profesionale de ucenici) le piese de artă antică printre adinei bătrîneţe de însuşi marele
care cana tracică de aur din sec. unor breslaşi transilvăneni sînt po­ pictor veneţian. Printre tablourile sebită creştere, i-au făcut şi ele un
CERNÎŞEVSKI — Texte pedagogice alese, col. „Cla­ 203 p., 8,10 lei VIII î.e.n. din perioada primei vîrste tirele, pocalele, luctrans-urile etc., flamande anonime din galeria sibia-
a fierului din Dacia. Ea a fost desco­ confecţionate din argint, aparţinînd nă făcea parte şi un tablou identi­ frumos renume.
sicii pedagogiei“ 273 p. + 4 planşe, 18,20 lei I. CÎRSTEA, I. A. HAVRILLA — Desen tehnic şi or­ perită în Transilvania şi atestă înal­ stilului romanic, gotic, Renaşterii, ficat recent ca aparţinînd lui Jo r­
tul grad de dezvoltare pe care I-a daens. k
DIESTERWEG — Texte pedagogice alese, col. „Cla­ namental pentru lîmplarii de mobilă, voi. I atins populaţia băştinaşă traco-da- barocului şi rococo-ului. Printre
cică în obţinerea şi prelucrarea au­ acestea se află cana lui Sebastian Nu putem încheia trecerea în re­ In rîndurile de faţă nu ne-am pro­
sicii pedagogiei“ 362 p. + 1 planşă, 19,10 lei (pentru şcolile profesionale do ucenici). rului. Interesante sînt şi piesele de Hann (sec. XVII), care în exterior vistă a operelor de artă de mare va­ pus să descriem pe larg aceste opere
podoabă (fibule, coliere, brăţări) exe­ loare din acest muzeu fără să ne re­
Bibiioleca Societăţii de ştiinţe matematice şi fizice 329 p. + 1 planşă 10,45 lei prezintă, sculptate în relief, scene ferim şi la o serie de piese de înaltă de artă, ci mai mult să le enume­
cutate din argint de către meşterii mitologice. măiestrie din secolele XIX şi XX,
din R.P.R. — Probleme actuale de matematică E. CUPFER, N. TALPĂŞEANU, D. BOTEZAT — Teh­ daci cu două milenii în urmă, după create de iluştrii noştri pictori Ni- răm. Ele formează o parte a tezau­
cum din epoca romană (sec. II—III k
271 p„ 6 lei nologia materialelor, voi. I (pentru şcoli pro­ rului cultural-artistic al ţării noas­
Dar ceea ce a dus faima muzeu­
fesionale) ed. a IÎI-a 207 p., 7,05 lei lui sibian a fost, desigur, galeria tre, a căror valoare educativă creşte
de artă. Printre cele peste o mie
M anuale pentru şcoli profesionale N. TĂLPASEANU — Tehnologia materialelor, voi pe măsură ce sînt văzute de tot
mat mulţi oameni ai muncii.
şi tehnice II (pentru şcoli profesionale) 275 p., 8,40 lei
NICOLAE LUPU
NICOLAE D. — Matematica, voi. I (pentru şcoli M anuale şi cursuri universitare
directorul muzeului Brukenthal
profesionale) 283 p„ 7,55 lei N. PRISCA — Drept de stat al Republicii Populare
TEODOR IONESCU
C. IONESCU-BUJOR, D. FILIPESCU, S. HORTOPAN ' Romîne 611 p., 18,90 lei
muzeist principal
— Matematica, voi. II (pentru şcoli tehnice de C. IONESCU-BUJOR, O. SACTAR — Exerciţii şi

' maiştri) 622 p., 15 lei probleme de geometrie analitică şi diferen­

D. MUNTEANU, I. ŞIMAN — Fizica (pentru şcoli ţială, voi. I 498 p., 20,50 lei

tehnice de maiştri) 491 p., 13,70 lei D. A. STAN — Curs de rezistenţa materialelor, par­

D. BOIANGIU, — Mecanica tehnică (pentru şcoli tea a treia 288 p„ 11,25 lei

profesionale) 233 p., 9,55 lei U. ŞCHIOPU — Curs de psihologia copilului

GH. TOMESCU, P. CHIŞOIU — Culegere de pro­ 464 p. + 2 planşe, 28,40 lei

bleme de mecanică tehnică! voi. I (pentru H. DELEANU — Istoria teatrului universal contem­

şcoli tehnice de maiştri) 403 p., 10,70 lei poran, voi. I 266 p„ 11,20 lei

M. ATANASIU — Probleme de niecanieă tehni­ I, KUNSŢ — Curs de handbal — , Ş62 r>- 15 iei.: