Page 49 - 1963-05

Hunedoara-Deva

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA I

Vizita co n d u căto rilo r de p artid şi de sta t

ia expoziţia de a rtă plastică

Vineri la amiază, tovarăşii rinţei pe ţară a Uniunii Artişti­ de secţie la C.C. al P.M.R.
Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion
lor Plastici. Expoziţia cuprinde lucrări de
Gheorghc Maurer, Gheorghe In cursul vizitării expoziţiei
Apostol, Emil Bodnăraş, Petre pictură, sculptură şi grafică
Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu conducătorii de partid şi de stat
Stoica, Alexandru Drăghici, Ale­ realizate de artiştii plastici în
xandru Moghioroş, Alexandru au fost însoţiţi de acad. Ion Ja­
lea, preşedintele Uniunii Artişti­ ultimii ani.
Bîrlădeanu, Dumitru Coliu, Leon-
lor Plastici, de alţi conducători După vizitarea expoziţiei, to­
te Răutu, Leontin Sălăjan, Şte­ ai uniunii şi de membrii prezi­
fan Voitec, Mihai Dalea au vizi­ diului conferinţei. De asemenea, varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej
tat expoziţia de artă plastică or­
ganizată la Muzeul de Artă al au fost de faţă tovarăşii Con­ i-a felicitat pe artiştii plastici
stanţa Crăciun, preşedintele Co­
R.P. Romîne, cu prilejul Confe­ mitetului de Stat pentru Cultu­ pentru realizările obţinute, le-a

ră şi Artă şi Vasile Dinu, şef urat noi succese în creaţia ar­

tistică şi spor la muncă Con­

ferinţei pe ţară a Uniunii Artiş­

tilor Plastici. (Agerprcs)

Concursul corespondenţilor volunfarl LUCRĂRILE AGRICOLE LA TIMP

C r e ş t e r e a productivităţii $1 DE BUNĂ C A LITA TE!

m u n c ii — factor de bază S ă asigurăm o densitate 27 ha cu viţă de vie. De curînd s-a
In sporirea producţiei început prăşitul cartofilor, iar la cul­

o p tim ă de plante la h ectar tura porumbului s-a aplicat o lucrare
cu sapa rotativă pe aproape 100 ha

H otărîrea m ecanicilor Terminînd semănatul, lucrătorii din ceea ce priveşte cultura porumbului, şi prima praşilă manuală pe 50 ha.
agricultura regiunii noastre şi-au în­ s-a dovedit că, spre deosebire de Paralel cu aceste lucrări au fost
Intr-o zi mai mulţi mecanici din produs o avarie. S-a rupt eclisa de dreptat eforturile spre efectuarea lu­ soiurile obişnuite, la hibrizii dubli tre­
secţia separaţie a Preparaţiei de cuplare a benzii. O dată cu avaria crărilor de întreţinere a culturilor. prăşite a doua oară 8 ha. cu sfedă
Pentru obţinerea unor recolte sporite buie să se asigure o densitate mai din cele 17 ocupate cu această plantă:
cărbuni din Petrila au venit la lucru a apărut şi pericolul opririi tran­ la cultura porumbului şi a plantelor
tehnice, o importantă deosebită o mare a plantelor, deoarece aceştia Cu însufleţire participă la
mult mai devrem e ca de obicei. Ve­ sportului producţiei de la mina Ani­ prezintă, pe lingă executarea la timp întreţinerea culturilor membrii brigă*
valorifică mai bine apa şi hrana din zilor conduse de tov. Z. Crăciunescu
şi Vasile Mihălţan.
sol. La determinarea densităţii opti­

niseră să discute cum ar putea găsi noasa la preparaţie. Fără a sta pe şi de bună calitate a lucrărilor de me, în fiecare unitate trebuie 6ă se EMIL ŞTEF

noi soluţii care să ducă la mărirea ginduri maistrul Ştefan Doboş a ra­ întreţinere, asigurarea unei densităţi tină 6eama de particularităţile biolo­ corespondent

productivităţii muncii în secţie. portat situaţia prim-maistrului de optime de plante la ha. Acest lucru gice ale hibridului cultivat, de ferti­ Prim ele lucrări la foafe
este confirmat de experienţa a nu­ litatea naturală a solului, îngrăşă- culturile
Candidatul 'de partid Ionică Pe­ serviciu Iosif Filimon, arătîndu-i că meroase unităţi agricole socialiste mintele aplicate şi cantitatea de apă
din regiunea noastră cum sînt, de
tru, mecanic la bandă, începînd dis­ avaria va fi înlăturată în maximum

cuţia, z ise: 45 de minute fără ajutorul echipei

— Pentru ca să mărim producti­ de reparaţie, de către mecanicii pildă, G.A.C. din Cistei, Bucerdea, acumulată în sol. Densitatea cea mai La cercul agrozootehnic pe care

vitatea trebuie să reducem in pri­ secţiei. Gurasada şi altele, care au obţinut potrivită pe solurile fertile, cernozio­ l-au frecventat, colectiviştii din Lan*

mul rind opririle accidentale, opriri Repartizarea concretă a sarcinilor de pe suprafeţe întinse cite 5.000— muri şi brun roşoate de pădure, este crăm, raionul Sebeş, au învăţat că

care ne împiedică să primim can­ fiind făcută cu rapiditate s-a tre­ 6.300 kg porumb boabe la ha. De ase­ de 40.000—45.000 plante la hectar, iar lucrările de întreţinere executate la

tităţile sporite de cărbune trimise cut imediat la remedierea avariei. menea, gospodăriile colective din Cis­ pe solurile mai sărace şi neîngrăşate timp şi de bună calitate au o mare
tei şi Teiuş au realizat aîte 20.000,
iar de pe unele parcele chiar 30.000 30.000— 35.000 plante la ha. De ase­ influenţă asupra sporirii producţiei

de mineri preparaţiei noastre. Va Mecanicul T okar Oscar deşuruba şu­ kg sfeclă de zahăr la ha. menea, pe solurile podzolite şi pod- pe unitatea de suprafaţă. De aceea,
Rezultatele cercetărilor ştiinţifice
trebui să acordăm o mai mare aten­ ruburile de întindere a benzii, iar zolice îngrăşate şi amendate s e re­ în aceste zile ei muncesa cu toate
confirmate în practică arată că den­ comandă a se asigura o densitate de forţele şi priceperea la întreţinerea
ţie şi îngrijirii utilajelor, iar atunci maistrul Ştefan Doboş, împreună cu L u crările d e 'pregătire pentru exploatarea fe liei a patra d e la E. M. sitatea mare de plante recoltabile 35.000— 40.000 plante la ha., iar pe culturilor.
când se va ivi vreo avarie să ac­ mecanicul Ionică Petru, scoteau şu­ D eva, au fost term inate. F otoreporteru l nostru i-a surprins p e inginerul T i- la hectar asigură obţinerea unor pro­
beriu C orinda, îm preună cu m aiştrii Dumitru L eh aci şi Liviu M ircca discu- terenurile mai puţin fertile 28.000— Pînă acum au şi terminat prima
ţionăm cu toţii imediat, să nu mai ruburile de siguranţă de la eclise şi tînd despre această problem ă. ducţii sporite la toate culturile. In
cerem ţi să aşteptăm intervenţia le demontau. Procedind în acest fel 30.000 plante la ha. La porumbul pen­ praşilă la culturile de floarea-soare*
tru siloz se lasă o densitate ou lui, sfedă furajeră şi la 5 ha. de gră­
10.000— 20.000 plante la ha mai maredină cultivate cu diferite legume şi
echipei d e reparaţii. Intervenţia timpul normal de desfacere a benzii decît la cultura de porumb obişnuită. zarzavaturi. In acelaşi timp ei au pli*

noastră rapidă ar reduce cu mult a fost redus cu 15 minute. Bătălia vit întreaga suprafaţă de 240 ha cul­
tivată cu grîu şi au executat sapa
opririle şi am putea ciştiga în acest minutelor continua. S-a trecut apoi Lucrările Conferinţei pe tară La cultura sfeclei de zahăr, după mare pe cele 13 ha de vie. De ase­
a Uniunii Artiştilor Plastici prima praşilă, cînd plantele au două menea s-a executat si lucrarea cu
fel timp preţios pentru producţie. la scoaterea plăcilor şi a bucşelor frunze, trebuie făcut rărituî pe rind, sapa rotativă pe suprafaţa de 150 ha
urmărindu-se a se lăsa peste 100.000 cultivată cu porumb pentru boabe:
Toţi mecanicii au fost de acord interioare unde se produsese ruptu­ plante la ha. Intîrzierea acestei lu­ Astfel, la G.A.C. din Lanarăm 6-au
crări duce la diminuarea simţitoare făcut primele lucrări de întreţinere
că asa e bine să procedeze de aici ra, iar între timp eclisele pentru în­ a producţiei.

înainte, cum a spus tovarăşul lor locuire erau gata pregătite, aşa că In sala mică a Palatului R.P. Constantin de la Uzinele „23 Conferinţa a salutat aceste cu­
Romîne s-au desfăşurat vineri August", criticul de artă Dan vinte cu puternice aplauze.
de muncă, Ionică Petru. montajul lor s-a făcut rapid. Timpul în continuare lucrările Confe­ Hăulică, pictorul Anastase Anas-
tasiu, criticul de artă Eugen In continuarea discuţiilor, la
începînd din ziua aceea mecani­ pentru înlăturarea acestei avarii s-a rinţei pe ţară a Uniunii Artişti­ primele două puncte de pe oi’- Răritul la floarea-soarelui se face la toate culturile şi pc întreaga su­
Schileru. dinea de zi au luat cuvîntul gra­ în momentul cînd plantele au cite prafaţă.
cii veneau mai devrem e ca de obicei redus cu 20 de minute, iar mina lor Plastici. Şedinţa de după-amiază a fost ficiană Geta Brătescu, pictorul două perechi de frunze, lăsîndu-se 1
Şedinţa de dimineaţă a fost Aurel Ciupe (Cluj), criticul de
la lucru şi verificau cu multă aten­ ’Aninoasa a livrat cărbune fără prezidată de criticul de artă Mir­ artă Mircea Deac, pictorul Iosif cite o plantă viguroasă şi sănătoasă. In comuna Rîul Alb
prezidată de graficianul Vasile cea Popescu şi pictorul Aurel Bene (Cluj), pictorul scenograf Această lucrare se poate executa îna­
ţie starea de funcţionare a agre­ oprire. Paul Bortnovschi, pictoriţa Lia
Kazar şi pictorii Alexandru Ciupe. Szasz, pictorii Vasile Pintea (Ti­ Colectiviştii din cele două gospo­
gatelor. Orice defecţiune constatată Prin munca lor de zi cu zi, me­ Ciucurencu şi Brăduţ Covaliu. La deschiderea şedinţei, acad. mişoara), Al. Ciucurencu, grafi­ inte sau după prima praşilă, avîn- dării colective Rîul Alb şi Băieşti ra­
du-se grijă să se asigure o densitate ionul Haţeg, dau zilele acestea bătă­
o puneau repede la punct, asigurînd canicii, muncitorii, maiştrii şi ingi­ In cadrul şedinţei au continuat Ion Jalea a adus la cunoştinţă cianul Helmuth Artz (Sibiu), pic­ de pînă la 50.000 plante la ha. lia pentru întreţinerea culturilor do
participanţilor la conferinţă că torii Ştefan Barabaş (Tg. Mureş), toamnă şi primăvară.
in acest fe l funcţionarea in bune nerii din toate secţiile preparaţiei discuţiile la Darea de seamă asu­ expoziţia de artă plastică a fost şi Constantin Piliuţă, Dumitru Semănatul culturilor făcîndu-se în
pra creaţiei plastice şi activită­ vizitată de conducătorii de partid condiţii agrotehnice corespunzătoare După ce au însămintat în cultură
condiţiuni a utilajelor, folosirea mai dau viaţă sarcinilor şi angajamen­ ţii organizatorice a Uniunii Ar­ şi de stat. El a transmis urările Popescu, vicepreşedinte al Comi­ s-au creat posibilităţi depline pentru intercalată 338 ha fasole şi 228 ha
tiştilor Plastici. Sarcinile ce re­ de succes adresate de tovarăşul obţinerea în acest an a unor produc­ dovleci, colectiviştii din satele co­
deplină a capacităţii lor de pro­ telor privind creşterea productivi­ vin artiştilor plastici în lumina Gheorghe Gheorghiu-Dej confe­ tetului de Stat pentru Cultură şi ţii sporite de cereale şi plante teh­ munei Rîul Alb au început plivituî
documentelor de partid şi la rinţei şi tuturor artiştilor plas­ nice. In acest scop, e necesar însă păioaselor. Pînă la 16 mai a.c. aceas­
ducţie. tăţii muncii, obţin de la o lună la Artă, pictorul Gheorghe Labin, ca în continuare specialiştii din agri­ tă lucrare s-a efectuat pe 225 ha cu’
raportul asupra activităţii Co­ tici. sculptorul Ovidiu Maitec, picto­ cultură să îndrume şi să urmărească grîu iar pe 200 ha s-a făcut şi gră*
De modul în care funcţionează se­ alta realizări tot mai frumoase. Sec­ rii Eugen Popa şi Spiru Chintilă. îndeaproape executarea la timp şi de patul. In zilele acestea la G.A.C. Bă*
misiei de cenzori. Au luat cu- Vizita aceasta — a spus acad. calitate a tuturor lucrărilor de îngri­ ieşti a început şi prima praşilă meca*
paraţia depind in mare măsură ţia separaţie deşi a primit în luna vîntul artista decoratoare Ella Ion Jalea — ne încurajează^ în Delegaţii la conferinţă au a- jire a culturilor. nică cu sapa rotativă la porumb. Lu*
Cancicov, criticul de artă Mircea munca noastră şi ne dă încă o
realizările minerilor de la exploa­ trecută cu 2,1 la sută mai mult căr­ Popescu, sculptorul Vida Geza dată dovada sprijinului cu ade­ probat apoi în unanimitate acti­
vărat părintesc de care ne bucu­ vitatea Comitetului Uniunii Ar­
tările Petrila, Lonea, Vulcan şi Ani- bune dccît prevederile planului de (Baia Mare), arh. Anton Moi- răm din partea partidului şi
sescu, secretar al Uniunii guvernului. Pentru noi acesta este tiştilor Plastici şi a Comisiei de
noasa, care depun eforturi susţinute la exploatările miniere, datorită bu­ Arhitecţilor, acad. Gh. Opres- un puternic îndemn ca să ne spo­
rim eforturile pentru a avea rea­ cenzori.
pentru a trimite cantităţi de căr­ nei întreţineri şi funcţionări a agre­ cu, graficianul Gheorghe Bo-
ţan, pietonii Henri Catargi, lizări cît mai valoroase. Lucrările conferinţei continuă.
buni tot mai mari preparaţiei, cil gatelor, ea a reuşit să prelucreze A p lică p raşiia ll-a la sfeclă crarea s-a efectuat pe mai bine de
sculptorul Boris Caragea, picto­ (Agerpr.es) 70 ha din cele 151 însămînt-ate cu
şi cele ale preparatorilor. De aceea, întreaga cantitate de cărbune. Ca
rii Corneliu Baba şi Ştefan In aceste zile colectiviştii din Oha­ porumb pentru boabe. In acelaşi timp
atenţia mecanicilor este îndreptată urinare productivitatea muncii a Szonyi, maistrul oţelar Anton
ba, raionul Sebeş, muncesc cu toate colectiviştii din Băieşti şi brigada Ru-

spre asigurarea funcţionării în cele crescut de la 3,6 la sută cit se rea­ forţele la întreţinerea culturilor. Ast­ şor lucrează la săpatul celor 6 hecJ

mai bune condiţiuni a tuturor agre­ lizase in luna martie la 4,2 la sula fel, s-a reuşit să se aplice prima pra­ tare de vie altoită.

gatelor din secţia separaţie. . Făcînd in aprilie, depăşindu-se cu 1,4 la şilă pe întreaga suprafaţă ocupată PETRE FĂRCAŞIU
cu floarea-soarelui şi sapa mare pe corespondent
aceasta ei creează condiţii ca pre- sută sarcina de plan şi cu 1,2 la

paraţia să poată primi şi să prelu­ sulă angajamentul luat în întrece­

creze în acelaşi timp cantităţi spo­ rea socialistă. ^PEODÜCne DEFURA3 &JE

rite de cărbune. CONSTANTIN BADUŢA (J )e u m t e J e mate.piaLe.Lor-
publicate.
SO aprilie 1963. La banda meta­ muncitor

lică de sub silozul „Aninoasa" s-a Preparata de cărbuni Petrila

Productivitate înalta — economii mari

Muncitorii, inginerii şi tehnicie­ o economie suplimentară la preţui In atenţia noasfra-organizarea paşunatului P rin a p lic a r e a m e t o d e lo r
nii secţiei a IlI-a metalurgice de de cost al producţiei de 849.000
Ia fabrica chimică din Orăştie, lei.

organizindu-şi mai bine munca in Obţinînd cele mai frumoase rea­ Gospodăria agricolă colectivă din aciditate ridicată, am aplicat 170 ducţia de lapte, carne şi lină. Ast­ a g r o te h n ic e s im p le
toate compartimentele de activi­ lizări în întrecerea socialistă cu Beriu are în folosinţă aproape 000 tone de dolomită şi am îngrăşat fel am împărţit animalele pe spe­
tate şi desfăşurind o întrecere celelalte secţii ale iabricii, colec­ ha de păşune. Producţia de iarbă cu azotat de amoniu 80 ha. Tot pe cii şi grupe, iar trupurile de pă­ In articolul intitulat „Două gos­ In afară de aceste măsuri, © al­
susţinută au reuşit să obţină rea­ tivul secţiei a IlI-a metalurgice a ce se obţine de pe această supra­ acest trup, destinat pentru păşu- şune s-au delimitat pe tarlale prin podării cu aceleaşi condiţii, dar tă metodă care stă la îndemîna
lizări de seamă în sporirea pro­ primit steagul de secţie eviden­ faţă nu este însă prea ridicată, mai natul vacilor cu lapte, avind sur­ semne naturale s^u convenţionale. rezultate diferite“, publicat în zia­ noastră pentru refacerea covorului
ducţiei şi a productivităţii mun­ ţiată în întrecerea socialistă pe ales din cauza păşunatului abu­ sa dc apă in apropiere, vom iri­ La împărţirea păşunii pe tarlale rul „Drumul socialismului“ nr. vegetal şi pentru creşterea produc­
cii. In trimestrul I al acestui an iabrică pe trimestrul I. Acum ziv şi neorganizat practicat pînă ga o suprafaţă de 250 ha. păşune, s-a tinut seama ca pe fiecare tarla 2.574 din 5 aprilie a fost criticată ţiei şi a valorii nutritive a pajiş-
productivitatea muncii a crescut muncitorii, inginerii şi tehnicie­ acum. ceea ce ne va permite să obţinem să se poată asigura hrana nece­ conducerea gospodăriei coledive tei o constituie organizarea raţio­
faţă de sarcinile planificate cu nii din această secţie lucrează cu o producţie constantă şi ridicată sară pentru numărul stabilit de din Lăpugiu, raionul Ilia, pentru nală a păşunatului. In acest scop
11,5 la sută, iar în luna aprilie avînt sporit pentru a dobîndi noi In scopul sporirii producţiei de de masă verde. Pe păşunea „Dea­ animale, pe o perioadă de 6-7 zile, faptul că nu a luat măsuri pen­ am împărţit păşunea pe tarlale şi
cu 11,09 la sută. succese in muncă şi pentru a-şi masă verde, potrivit planului sta­ lul Serecăi", unde covorul vegetal după care timp va fi lăsată pentru tru efectuarea lucrărilor stabilite am stabilit felul cum ele vor fi
păstra in acest tel titlul de sec­ bilit cu privire la îmbunătăţirea era în mare parte degradat, s-au refacere cel puţin două săptămîni. cu privire la ridicarea producţiei folosite, pe grupe şi specii de ani­
Datorită creşterii simţitoare a ţie evidenţiată în întrecerea so­ păşunilor, în primăvara acestui an suprainsămintat 60 ha cu ierburi Pentru vacile şi oile cu lapte s-au de masă verde pe pajiştile natu­ male. Pentru vacile cu lapte am
productivităţii muncii, îmbunătă­ cialistă. conducerea gospodăriei a luat o se­ valoroase. Aceste lucrări s-au exe­ rezervat păşunile cu producţia de rale. In urma celor sesizate de destinat trupul de păşune situat
ţirii calităţii produselor şi redu­ rie de măsuri pentru aplicarea lu­ cutat prin contribuţia colectivişti­ iarbă cea mai ridicată. De aseme­ ziar, organizaţia de partid din ca­ în apropierea grajdului şi care ne
cerii consumurilor specifice co­ IOAN BEŞTELEIE crărilor de ameliorare a pajiştilor lor, iar pe mai mult de 20 ha s-au nea, îngrijitorii de animale au fost drul G.A.C. (secretar Iosif Săman) asigură obţinerea unei produGtii de
lectivul acestei secţii a realizat şef de schimb, naturale. Ca primă măsură, pe ce­ făcut defrişări cu sprijinul consi­ instruiţi în legătură cu modul de a analizat situaţia şi a indicat aproximativ 10.000 kg. masă verde
tu primul trimestru al acestui an F. C. Orăştie le 4 trupuri de păşune s-au fă­ liului agricol raional. Tot in acest folosire a păşunii. consiliului de conducere al gospo­
cut curăţări de arboret nefolositor, an vom ingrăşa peste 60 ha prin dăriei să treacă neîntîrziat la ini­ la hectar. Tineretul bovin va ii în­
grăpări şi au fost distruse mu­ tirlire cu ovinele şi prin împrăş- Cunoscînd faptul că păşunatul ţierea acţiunilor de îmbunătăţire
şuroaiele. De asemenea, pe păşu­ tierea gunoiului rezultat de la ani­ timpuriu duce la scăderea cu pînă a păşunilor. treţinut pe păşunea „Valcani", iar
nea Dumbrava, unde solul are o malele întreţinute în tabere de la 50 la sută a producţiei de ma­
vară. să verde, am oprit vacile de la Astfel, finind seama de starea oile pe cea din „Dealul Căşii“,
Bine îngrijită şi întreţinută, păşunea G.A.C. din Soimuş, raionul Il'ia, asigură o bună hrănire a anima­ păşunat pînă ce solul se va usca pajiştilor şi de posibilităţile pe ca­
lelor. Pentru a stabili complexul de bine (pentru a evita bătătorirea re le avem, ne-am orientat în pri­ care în prezent dau o producţie
măsuri ce le vom aplica în anii lui) şi cînd iarba va creşte la mul rind spre aplicarea măsurilor de 5.000 — 7.000 kg. iarbă la hec­
In fotografie: Animalele gospodăriei la păşunat. următori, pe fiecare trup de pă­ peste 10 cm. Celelalte categorii agrotehnice simple care au o mare
şune am făcut rezervaţii unde se de animale au fost scoase la păşu­ eficientă asupra sporirii producţiei tar. Am făcut această repartizare
fac experienţe cu diferite doze de nat pe parcelele cu o producţie de iarbă. Datorită faptului că în deoarece tineretul bovin va fi în­
îngrăşăminte. mai slabă pentru a nu distruge pă­ anii treculi s-a aplicat un păşu­
şunile bune şi a favoriza o dez­ nat neraţional, producţia de masă treţinut în tabere de vară, ceea ce
Măsurile amintite vor duce cu voltare normală a ierbii.
siguranţă la sporirea considerabilă verde ce se obţine de pe cele ne va da posibilitatea să sporim
a producţiei pajiştilor. In această Prin păşunatul organizat, ală­ producţia de iarbă pe cele două
privinţă însă, în afară de lucrările turi de măsurile agrotehnice apli­ 230 ha. pe care le are gospodă­
agrotehnice, dispunem de mari re­ cate pentru îmbunătăţirea păşuni­ trupuri de păşune, prin imprâştie-
zerve nefolosite pînă acum. Este lor, vom putea obţine cantităţi ria în folosinţă se menţine la un
vorba despre organizarea păşuna­ sporite de masă verde, ceea ce ne rea gunoiului rezultat de la anima­
tului. va asigura creşterea în plus pe nivel scăzut. Aceasta, deoarece lele tinere şi prin tirlire cu oile.
întreaga perioadă de păşunat
Articolul intitulat „Păşunatul cel puţin a unei unităţi vită mare în mare parte păşunea era inva­ Din calculele făcute reiese că
timpuriu — o practică ce trebuie la două hectare, revenind Ia su­
înlăturată“ publicat în ziarul „Dru­ prafaţa de păşune pe care o avem dată de mărăcini, muşchi, buruieni numai prin aplicarea măsurilor a-
mul socialismului“ cu nr. 2576 din în folosinţă aproape 450 vaci cu
7 aprilie, a constituit obiectul unei lapte sau peste 2.000 oi, de la care şi acoperită de muşuroaie. De a- grotehnice simple, în următorii 2
analize serioase din partea condu­ se pot obţine peste 450.000 1. lap­
cerii gospodăriei şi, totodată, un te. ceea, în cadrul lucrărilor agroteh­ ani vom putea spori producţia de
îndreptar în activitatea noastră. Pe iarbă pe întreaga suprafaţă de pă­
baza celor sesizate în articolul Pe acest considerent vom da o nice simple, prin contribuţia co­ şune la cel puţin 10.000 kg. masă
amintit am trecut la luarea a o mare atenţie aplicării întocmai a verde Ia ha.
serie de măsuri practice cu pri­ măsurilor stabilite referitor la îm­ lectiviştilor si cu sprijinul organi­
vire la folosirea raţională a pă­ bunătăţirea păşunilor şi la folosi­ Astfel, vom avea posibilitatea să
şunilor, ceea ce ne va permite să rea lor raţională. zaţiei de tineret din gospodărie
asigurăm cantităţi îndestulătoare asigurăm cantităţi îndestulătoare de
de masă verde pentru animale $i, GHEORGHE ANDRIŞ am curăţat de vegetaţie lemnoasă
pe aceasta cale, sS sporim pro­ preşedintele G.A.C. din Beriu, iarbă pe întreaga perioadă cit ani­
nefolositoare şt de buruieni o su­ malele sînt întreţinute pe păşune.
raionul Orăştie
prafaţă de 200 ha păşune, iar pe Iată de ce în viitor vom acorda

alte 40 ha., situate în trupul de o atenţie tot mai mare îmbunătă­
ţirii pajiştilor naturale.
păşune „Ţarina Nouă“, unde co­
ROMAN POPOVICI
vorul vegetal era degradat din preşedintele G.A.C. din Lăpugiu,

cauza acoperirii cu muşchi, am a- raionul lila

plicat lucrări de grăpare.

»