Page 5 - 1963-05
P. 5
¦"wiivicuai 'tus« I r s lă I
Í ,( l H u a r d b a m - n .n/;, ţj Secretarul general al O . N. U ,PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VA I
J m ulsocialismului U Thanf, a sosit în CapitalăSimbătă a sosit in capitală secre
Oaspetelui i-au fost apoi prezen jul să vizitez acest frumos oraş şi
fel
tarul ¦ general al O.N.U., U Thant, taţi şefii misiunilor diplomatico şi doresc să prezint mulţumirile mele
care face o vizită oficială în tara persoanele oficiale venite in întim- cele mai sincere guvernului şi poporu
noastră la invitaţia guvernului R. P. pinare. lui romîn pentru amabila invitaţie de
Rcmîne, Oaspetele este însoţit de Adresîndu-se secretarului general a vizita ţara dv. Vă asigur că sint
secretarul săli personal Donald Tho- al O.N.U., vicepreşedintele Consiliu copleşit de căldura şi ospitalitatea cu
mas şi de Rarnses Nassif, ataşat de lui de miniştri al R.P. Romîne, care sînt înlîmpinal la sosirea mea
presă. Alexandru Birlădeanu, în cuvînlul aici, în Romînia.
împreună cu secretarul general al de bun sosit, a spus.: Sînt în mod deosebit recunoscă
O.N.U. a sosit •reprezentantul per Permiteţi-mi ca, din însărcinarea tor Excelenţei sale, domnului vice
manent al R.P. Romîne la Organiza şi in numele guvernului, exprimînd preşedinte al Consiliului de Miniştri,
ţia Naţiunilor Unite,' Mihail Haşe- sentimentele cu care vă inlîmpină pentru cuvintele sale ioarie calde
poporul romîn, •să vă adresez un de bun sosit.
ganu.
Doresc să profit de acest prilej pen-
Noi blocuri La ora 15,05 avionul romrnesc cu călduros şi tradiţional bun sosii pe pă-
mm !' care a călătorit oaspetele a aterizat mintul Republicii Populare Romîne. Iru a declara că tot timpul cît voi în
Astăzi, cînd pacea este bunul cel deplini funcţia de secretar general
de locuinţe pe aeroportul. Băneasa. Pe frontispi
ciul aerogării erau arborate drapele mai scump, pe care trebuie să-l apere al Organizaţiei Naţiunilor Unite mă
ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi şi să-l consolideze omenirea, cînd co voi strădui în permanenţă să asigur
In luna aprilie constructorii de lo k R.P. Romîne.' Sule de bucureşleni • laborarea şi înţelegerea internaţională realizarea aspiraţiilor şi ţelurilor
cuinţe ai Trustului regional de con au salutai călduros pe U ‘Thant. 1 1 in vederea asigurării progresului so Charici O.N.U.
strucţii au terminat de executat lu Sînt convins că jjvizila mea in ţara
crările la 203 apartamente. Astfel, In intimpinarea secretarului gene cial şi economic sînt ţeluri spre care
constructorii şantierului din Deva au ral- al- OîN.U. pe aeroport se aflau: tind mai mult ca oriclnd toaLe popoa dv, va ii foarte -plăcută şi aştept,
predat 81 apartamente, la Călan s-au Alexandru. Birlădeanu,- vicepreşedinte rele lumii, misiunea dv. de mare de asemenea, să am un schimb de
vederi foarte util cu conducătorii Ro-
recepţionat 16 apartamente, 1a. C.ugir a l . Consiliului de .Mijiişlrl, Cornelie răspundere ca secretar general al rnîniei, cu privire la unele dintre
problemele mai imporlanle care slau
Mănescu, . ministrul . alacerilor , exter Organizaţiei Naţiunilor - Unite se în faţa O.N.U.
ne, Grigore Geamănu’, secretarul bucură de atenţia şi interesul ţării ¦ Vă mulţumesc încă o dală pentru
32 apartamente, la A lba Iulia şi Consiliului de stat, Gogu Rădulescn, noastre ca şi al opiniei publice de foarte călduroasa dv. ospitalitate.
Sebeş s-au predat 42 apartamente, iar ministrul comerţului " exterior, Du-, . pretutindeni. Un grup de pionieri au oferit oas
petelui flori. ¦
la Petroşani, de curînd, s-a terminal mitru Simuleşcu, ministrul .transpor Ne exprimăm convingerea că vizi
.Secretarul ' general .al O.N.U., U
construcţia Unui bloc cu 32 aparta turilor şi telecomunicaţiilor, Ştefan % ta dv, în Republica Populară Romi- Thant,- împreună ¦cu Alexandru Bir
mente. lădeanu'.şi Corneliu Mănescu, a luat
C. ALBESCU Bălan, ministrul învăţâmîhtului, nă, Excelenţă, vă va oferi prilejul lec :îritr-o maşină. . Coloana de ma
. corespondent membri ai conducerii Asociaţiei de a cunoaşte mal îndeaproape pre: şini, însoţită de motocidişti, s-a în-
pentru naţiunile unite din R.P. ocupările paşnice ale poporului nos dieptat sp re. reşedinţa-rezervată oas-,
Romînă şi ai Comisiei naţionale a tru, realizările obţinute, de el în pe.t.elui. Pe dr.um numeroşi bucureş-
R.P. Romîne pentru U.N.E.S.C.O., construirea unei societăţi noi şi a teni . au .salutat cordial, pe secretarul
conducători ai unor instituţii cen unei vieţi mai bune, aspiraţiile sale general.nl O.N.U.. . . •
Intîlnîre cu brigada sincere de pace.
trale şi organizaţii obşteşti, repre Dorind ca şederea dv. la noi în (Agerpres)
ştiinţifica zentanţi ai vieţii ' ştiinţifice şi cul
turale, ziarişti >romini şi străini. Erau ţară să vă fie utilă şi agreabilă, per- Astăzi începe
Peste 150 de colectivişti din de faţă şefi ai misiunilor diploma- miteţi-mi, Excelenţă, să vă urez încă
Sîntuhalm au luat de curînd par tice acreditaţi la Bucureşti. o dată: Fiţi bine venit în Republica să funcţioneze al lll-lea
te la o întîlnire cu brigada ştiin
ţifică. Ei au ascultat cu deose U Thanl, însoţit de Alexandru Populară Romînă!
bit interes răspunsurile date de Birlădeanu şi Corneliu Mănescu, a A luat apoi cuvîntul U Thant, care
trecut în rev istă g a rd a de onoare a spus:
aliniată pe aeroport. Sînt, desigur, încînlat că am prile
tovarăşi de specialitate la între Brigada dc mineri condusă de comunistul loan Zimbru, de la E. M Pe ogoare —lucrări de întreţinere program de radio '
bările puse despre avutul obştesc, a culturilor
structura şi mişcările Pămîntu- Vulcan, este bine cunoscută pentru hărnicia ci Lună de lună această • In dorinţa de a oferi ascultătorilor
lui, precum şi la numeroase în un .program radiofonic cu o calitate
trebări legate de sporirea pro brigadă îşi depăşeşte planul de producţie şi dă, lucrări de bună calitate. superioară a audiţiei, Radîoteleviziu-
ducţiei la hectar, creşterea ani nea Romînă introduce începînd cu
malelor, a păsărilor şi altele. In primul trimestru al acestui an, brigada şi-d .depăşit planul de înaintare , data, de 5 mai a.c. cel de-al IlI-iea
program de radio, oare va fi difuzat
cu 43 m.c. material excavat. '• pe, unde ultrascurte pe staţia 4,16 m
s a u ,72,08 Mhz. .
IN FO TO G RA FIE: Un schimb din brigadă, înainte- de intrare în
Transmisiunile pe unde ultrascurte
şu t,. în f a ţ a '-gazetei ¦de perete. ,• • se caracterizează prin însuşiri dintre
ce’e mai bune, deoarece pe aceste
Pentru ca explicaţiile să fie cît Se dezvoltă reţeaua cinematografică intr-o singură zi La prăşitul sfeclei lungimi de Undă se poale folosi mo
mai clare, membrii brigăzii le-au dulaţia în frecvenţă, care are o se
exemplificat cu un bogat mate In ultimii ani a existat o tot raal îl ia au trăit o mare bucurie. Aid De îndată ce au; terminat semăna nu şi-au precupeţii eforturile, efec- rie de avantaje însemnate faţă de
rial inlustrativ. mare preocupare pentru deschiderea au luat fiinţă cinematografe săteşti. tul culturilor de primăvară colecti titîhd- toate lucrările. în termenele modulaţia în amplitudine utilizată
de noi cinematografe săteşti. Zilele viştii din •Gurasada au 'tre c u t' cu prevăzute şi dc bună calitate. Dc pentru transmisiunile , pe unde obiş
LIANE SCHULERI trecule locuitorii satelor Almaşul Mic In prezent in regiunea noastră, în toate forţele ia executarea lucrărilor cîteva zile, împreună cu tovarăşa nuite (unde lungi, medii şi scurte).
corespondentă raionul Orăştie şi Măgura, , raionul mediul rural, funcţionează 203 astfel do întreţinere a culturilor semănate ingineră am urmărit felul în care
de cinematografe. din toamnă. - ' culturile răsar, pentru a stabili de . Astfel, datorită modulaţiei in frec
¦ Intr-o singură zi ei' au plivit pes Pe ogoarele colectiviştilor din îndată începutul’ profitului. Sfecla venţă-utilizată în emisiunile pe unde
te': 40 ha- din cele 263 ha cultivate cu pentru furaj a răsărit bine. E ne ultrascurte creşte mult calitatea au
grîu şi orz. Ohaba, raionul .Sebeş, au început cesar deci ca de mîine să pornim diţiei printr-o transmisie de mare fi
la prăşit. delitate, în plus micşorîndu-se consi
Sprijin continuu ridicării nivelului Prin muiioa depusă s-au evidenţiat, să apară gingaşe frunzuliţe verzi. derabil posibilităţile de perturbare a
mai ales, colectivistele Lucreţi-a FIo- ...A doua zi in zori, uliţele sa recepţiei prin reducerea paraziţilor
rea, Lucretia Aridrical Maiglieti Hai- Sînt frunzuliţele sfeclei pentru lului forfoteau. Cu sapele pe atmosferici.
da etc. umeri, colectiviştii; bărbaţi şi fe
furaj, pe care colectiviştii au în- Folosind deci aceste condiţii teh
AUGUSTIN ANDRICA mei, -tineri' ş i ' vîrstnici, se îndrep nice superioare de redare a sunetu
tehnic al producţiei! i - corespondent săfhînţat-o .încă din primele zile lui, pe oare le asigură transmisiunile
tau spre cîmp. Munca a început pe unde ultrascurte, cel de-al IlI-Iea
La G. A. C. ale acestei primăveri pe 17 hectare. program va cuprinde emisiuni ca: seri
cu spor. de operă şi de teatru, programe mu-
din B r etea Mureşană La capătul tarlalei, cîţiva oa — Ce faci Ioane ?... T e gîndeşli zioal-dist-ractive, programe în execu
ţia unor interpreţi celebri etc.
Exploatarea minieră Certej- -da amintită un consum de ex operaţiuni . cu volum mare de In scopul sporirii producţiei de ce meni, . aplecaţi asupra plantelor, Ie la ce-ai visat ?
muncă, atît la suprafaţă, cît şi reale şi legume, membrii gospodă Programul III va fi difuzat în zilele
Săcărîmb a cuiioscut în ultimii ploziv mai mic deeit era prevă în subteran, care se execută ma riei agricole colective cţin Bretea priveau cu atenţie. , Cel rămas în urmă şi pe care de lucru, între orele 21,00—23,00, iar
nual şi ar putea fi uşor rnecani Mureşană, raio.mil llţa, dau o - mare în zilele de sărbătoare, inclusiv du-
ani o', largă- dezvoltare. Marea zut. atenţie întreţinerii culturilor de pă- — Cred că ar trebui să începem cile o glumă îl făcea să tresară, minioa, între orele 19,00—23,00, deo
zate. Culbutarea vagonetelor de ioase, prăşitoare- şi legume. Pină camdată pentru ascultătorii din Ca
majoritate a locurilor de muncă Activitatea .susţinută desfăşu minereu Ia ăntezdrobire, răstur acum ei au plivit întreaga suprafaţă prăşitul, zise Vasile Groza, pre dădea zor, ajungîndu-i pe ceilalţi. pitală şi din împrejurimi, urmînd să
cu grîu şi orz, iar pe 16 ha an apli fie extins treptat şi pentru ascultă
din, subteran au fost dotate cu rată de întregul colectiv al ex narea vagonetelor ds steril iă cat ierbicide. şedintele gospodăriei colective, Glumind, dar mimând cu repezi torii din alte regiuni ale ţării.
haldă, încărcarea şi descărcarea
utilaje şi' mecanisme moderne, ploaţării .şi. aplicarea unor ipă- concentratelor în maşini, tran De asemenea, colectiviştii au pră adrcsîndxtese,,- ceM vdţv.---------- - ciune sapele, timpul trecea pe ne De asemenea, cu începere de la 5
care recluc efortul fizic al mun şuri judiiîdase iii1primele trei sportul lemnului de mină între şit cele 10 ha cultivate cu sfeclă de mai, programul II care se difuzează
citorilor şi- duc. la sporirea pro luni ale anului au condus la îm orizonturi sau în abataje, sînt zahăr, iar ¦la grădina de legume s-a — Pentru a menţine umezeala simţite. acum între orele 12,00—24,00, va fi
doar cîteva dintre ele. Pentru a- aplicat prima praşilă pe 6 ha semă transmis intre orele 10,00—1,00 noap
ductivităţii muncii. In -scopul bunătăţirea indicilor fehnico-e; ceasta se cere însă ca inginerii nate sau plantate cu varză, roşii şi în sol şi pentru a nu permite bu Tîrziu, seara, au pornit-o spre tea, iar sîmbăta pină la ora 2,00
râdăcinoase, urmînd ca în aceste noaptea.
mecanizării operaţiunilor cu un bonomiei-. Astfel, avansarea me şi tehnicienii de la serviciul zile să se înceapă, prăşi tul florii soa ruienilor să se dezvolte, va trebui casă. Cei mai mulţi, în special ti
mecâno-energetîc si cei de la relui şi lucrarea cu sapa rotativă la Pentru a da posibilitatea şi ascul
volum mare de muncă, s-a ex die lunară în abataje a depăşit serviciul, tehnic să dea dovadă porumb. să începem prăşitul chiar de mîi- nerii, se grăbeaţi să ajungă la că tătorilor care lucrează in schimburi
de mai multă preocupare.. Este să audieze emisiunea „Universitatea
tins perforarea mecanică, iar pe pe cea planificată cu 0,2 la sută, necesar ca pe linia cabinetului La executarea lucrărilor amintite nc, interveni inginera gospodăriei. minul cultural unde cu un cînlec
galeriile principale a fost intro iar în galerii cu 5 la sută. tehnic, a comisiei inginerilor şi s-au evidenţiat colectiviştii Isfer sau o repetiţie de dansuri, era Tehnică Radio“ difu-zată pină în pre
dus transportul cu locomotive. îndeplinirea acestor indicatori tehnicienilor de pe lingă comi Adam, Ana Cioran. Emilia Herţ şi — Diseară vom discuta cu bri
tetul sindicatului, să se formeze ceilalţi membri ai brigăzii a I-a de dală uitării oboseala. zent numai pe programul 1, la ora
Anul acesta, la aceşti doi indici din planul tehnic a contribuit în colective cărora să li se repar cîmp condusă de Aurel Lazăr. gadierii şi şefii de echipă pentru
tizeze spre studiere aceste pro A doua zi, din nou, peste 300 18,00, cu începere de la 5 mai ea se
ai planului tehnic s-au ! obţinut mare măsură Ja obţinerea unor mobilizarea oamenilor, ţinu să
bleme şi sâ le rezolve. Cu cît dc colectivişti au început munca, . va transmite, pe acelaşi program la
realizări cu 20-25 la sută mai, randamente sporite. Multe din adauge comunistul Ion Murcşan.
mari decît în perioada corespun tre echipele de mineri printre va exista mai multă preocupare o dală cu zorii. Spre seară, ulti ora 19,30, fiind reluată pe progra
zătoare a anului trecut. pentru soluţionarea lor, cu atît — De altfel, celelalte lucrări
care cele conduse de Teodor Ră- rezultatele ce se vor obţine pe m ele suprafeţe au fost prăşite. Bri mul I I ,' la ora 11,15, după cum ur
Un accent deosebit s-a pus şi cătean, Petru Giurgiu, Andrei le-am terminat. Aşa că, după cum gadierii, împreună cu inginera au
viitor în producţie vor fi mai mează: miercurea —- ciclul metalurgie,
pe introducerea procedeelor teh Piesa, Nicolae Rusu de la secto bune. ne vom organiza forţele la prăşii
vinerea — ridul chimie şi simbătă
nologice noi. S-a extins armarea rul I, Auiel Gogoaşe de la sec S. OREONAŞ vom reuşi ca întreţinerea cultu
— ciclul energetică,
metalică în abatajele frontale. Ca torul II, Gheorghe Nelega şi rilor sa o facem eşalonai, la tim
urmare, consumul de lemn de Dumitru Răceală de la sec
mină în cursul trimestrului 1 torul III au lucrat lună de lună pul optim.
din acest an a fost mai mic de cu randamente cu 2-3 la sută S-au despărţit, pentru ca seara
cît cel planificat cu 40,9 la sută, mai mari decît cele planificate. să se întîlneascu din nou Ia sediul
iar consumul de cherestea s-a Dar realizările obţinute sînt to gospodăriei..
redus cu 67 la sută. Toate sec tuşi sub nivelul cerinţelor.
toarele au înregistrat în perioa- La E. M. Certej mai sînt încă Erau slrînşi cu toţii... Membrii
consiliului de conducere, ai birou
lui organizaţiei de partid, briga
Primele rezultate sînt îmbucurătoare dierii şi şefii dc echipă. recepţionat lucrarea.
— Insămînfările dc primăvară
Colectivul şantierului T.R.C.H. conduşi de loan Knall, loan Dîn- ne-ara preocupat îndeaproape de raţiuni. Acest lucru ne-,a permis In numai 2 zile,- colectiviştii din
nr. 4 din Cugir are sarcina să e- can şi respectiv loan Ursu. eşalonarea lucrărilor incit ele să ca în primul trimestru al anului — zise preşedintele — aşa după Ohaba au prăşit toate cele 17 hec
decurgă armonios. La blocul să respectăm graficele de exe cum bine ştiţi, le-am terminat la tare cultivate cu sfeclă pentru
xecute şi să dea în folosinţă pină Pentru ca munca să se desfă B 2/II am dat prioritate lucrărilor timp. Pentru aceasta, trebuie să furaj, efectuînd numai lucrări dc
la sfîrşitul anului 270 aparta şoare în bune condiţiuni pe şan-, de instalaţii de încălzire. Punînd cuţie a lucrărilor şi în acelaşi mulţumim şi mecanizatorilor, care bună calitate.
mente. Analizînd la începutul a- în funcţiune instalaţia încă de timp să înregistrăm economii
nului posibilităţile de care dis tier, noi neam planificat judi Ia 15 februarie, noi am reuşit M. RUGINESCU
cios fiecare lucrare. De la înce ca, în timpul iernii sa efectuăm însemnate.
punem am ajuns la concluzia că put am întocmit grafice de exe Cu toate acestea, pe şantierul
lucrările pot fi terminate înain cuţie pe fiecare bloc în parte. unele lucrări în condiţii bune şi
te de termenul stabilit. Intr-o Prin ele efectuăm o urmărire a în acelaşi timp de calitate. La nostru se mai manifestă unele
realizărilor atît cantitativ cît şi lipsuri. Dacă planul fizic a . fost
consfătuire de producţie din lu valoric. In grafice, lucrările au fel am planificat lucrările şi la realizat, nu în aceeaşi măsură
na martie brigăzile de pe şantie fost eşalonate şi intercalate incit blocurile B ,1/III şi B 1/TI cu 16 se poate vorbi şi despre cel va
rul nostru, pentru a obţine re procesul de producţie să decurgă loric. Din cauză că ne-am preo
zultate cît mai bune, au luat ini ritmic şi economicos, evitînd o apartamente .fiecare, care actual
ţiativa ca fiecare bloc să fie con mente se găsesc intr-un stadiu cupat mai mult de blocurile
struit mai repede, mai bine. serie de pierderi de materiale. avansat de .execuţie. aflate acum în construcţie, am
De atunci au neglijat începerea lucrărilor la
cele 94 aparta-
trecut aproape . f*"'-i*"-'"' mente ce trebuie
două luni şi re- ( X f l predate la sfîrşi
zultatele obţinu tul lunii octom
te sînt îmbucu brie, ceea ce a
rătoare. Blocul B Maiştrii, în baza graficelor, ur Pentru a putea descongestio dus la neînde- FLORILE PRIMÁVERJJ. Foto V. ONOIU
2/II, cu 32 apartamente, a fost măresc săptămânal modul cum na punctele de lucru ' şi pentru plinirea planului -valoric. Pe
recepţionat la 29 aprilie a.c. La se efectuează lucrările. Avîrid a evita o serie de pierderi de şantier încă se mai manifestă in
blocurile B 1/III şi Bl/II lucră întocmită o evidenţă clară a materiale, am introdus parţial disciplină în muncă. Unii şefi de
rile sînt avansate, urmînd ca la obiectivelor ce trebuie executate, munca după sisteme prefabri brigăzi cum sînt Sabin Bucur şi
15 mai şi respectiv 25 mai să fie noi putem urmări regulat modul cate. Pe şantier, de curînd a fost Emil Marcu, nu respectă pro
recepţionate amîndouă. Pină la cum decurge procesul de pro dată în funcţiune' prima linie gramul de muncă. Dc multe ori
data de 30 iunie vom termina 16 tehnologică a poligonului de ei părăsesc şantierul sub dife
apartamente la blocul B2/I11, cu ducţie, iar in şedinţele săptămî- prefabricate a fîşiilor cu goluri rite pretexte. Asemenea lor pro
32 apartamente. Blocul B2/IV a nale de analiză a muncii inter necesare planşeelor. La începu cedează şi oamenii din brigăzile
fost ridicat la roşu şi de ase venim cu succes, prin măsurile tul lunii mai vom pune în func pe care ei le conduc. Vinovat
menea s-au efectuat lucrări de pe care le adoptăm, la lichida ţiune şi a doua linie tehnologică. de această stare de lucruri se
tencuieli- interioare. La aceste rea unor deficienţe ce-şi fac loc. S-au mai amenajat de asemenea face şi maistru] Kloibert Sieg-
blocuri lucrările s-au desfăşurat De asemenea, sarcinile de plan ateliere în care se execută pre fried care nu urmăreşte în su
. conform graficelor de execuţie. sînt defalcate pe loturi, maiştri fabricat plăcuţe de beton pentru ficientă măsură şi nu îndrumă
Am înregistrat o mică întindere şi brigăzi, astfel incit să-şi cu acoperiş, tuburi de beton nece activitatea acestor muncitori,
la blocurile Bl/III şi Bl/II din noască fiecare în parte sarcinile sare canalizării, borduri pentru ceea ce a făcut ca lotul în care
cauza timpului nefavorabil, dar drumuri şi căi de acces, boian- munceşte el să nu-şi îndeplineas
ca va fi recuperată. ce-i revin. drugi pentru uşi şi .ferestre, pre că sarcinile de pian decît în pro
cum şi trepte mozaicate. Şi in porţie de 55 la sută.
Rezultatele bune obţinute în In afară de întocmirea eviden stalaţiile de încălzire se execu
primele patru luni ale anului se ţelor, noi ne-am preocupat în tă pe subansamble. Curbele ne împotriva lipsurilor semnalate,
deaproape şi de organizarea cesare Ie confecţionăm mecanic conducerea şantierului, sub în
datoresc în mare măsură muncii muncii pe şantier. Am introdus drumarea organizaţiei de bază
munca pe două şi chiar trei cu ajutorul unui dispozitiv mon P.M.R. va lua cele mai eficace
entuziaste şi organizate pe care schimburi. In două schimburi măsuri pentru ca angajamen
tat pe şantier, radiatoarele sînt tul colectivului şantierului nos
au desfăşurat-o maiştrii loan se lucrează la zidării, montări tru să poată fi îndeplinit cu
de planşee şi tencuieli exterioa verificate, probate, vopsite în succes.
Bîldea şi Samoilă Huber precum re, iar pe trei schimburi lucrea
ză echipele de săpători, beto- atelier şi abia apoi montate. La DUMITRU ANDOR
şi brigăzile de tencuitori condu nişti şi în ultimul timp şi staţia
centralizată de preparare a be- fel procedăm şi la confecţiona şeful şantierului nr. 4
se de loan Holsinger şi Kasten-
toanelor. Mai mult decît atît rea armăturilor şi a altor ope din Cugfr ai T.R.C.H.
hubsr Samoilă, instalatorii de
încălzire, de apă şi electricienii,