Page 50 - 1963-05

PAG Nr. 2609

În Editura didactică şî pedagogia

a l v ii- l e a c o n c u r s a r t i s t i c Aa \! T. Muci că, V. Husca — Tehnologia anorganică (pentru şcoli tehni­
¦•.-'••¦-»JS1 lăcătuşeriei (pentru şcoli profe­
ce) 230 p. + 1 planşă, 7,80 lei
în tre ce re a de la P etrila sionale şl de meserii)
450 p„ 13,10 lei T. Horovitz, T. Simionescu —

I. Ionescu-Muscel, B. Cotigaru, Gh. Filatura de lină (pentru şcoli
Răspop, V. Clordaş, M. Ionescu-
Muscel Ianculescu — Merceologia profesionale)

produselor industriale, voi. I 318 p. + 1 planşă, 10,90 lei

(pentru şcoli tehnice) H. Tăzlăuanu, L. Salamon — Tehno­
377 p„ 15,50 lei
logia prelucrării blănurilor şi
I. Corodeanu — Electrotehnica (pen­
Cu o săptămînă înainte, pe pa­ Bine S-au prezentat în concurs şi i' tru şcoli profesionale) mănuşilor (pentru şcoli tehnice
355 p„ 10,05 lei
nourile de afişaj din oraşul Petrila orchestra semisimfonică şi fanfara de maiştri) 231 p., 8 lei
N. Ghiţă — Tehnologia materiale­
se anunţase faza orăşenească de con­ minei Petrila, care, sub conducerea lor folosite în electrotehnică D. Onete, P. Pop, C. Meagu —
(pentru şcoli profesionale)
curs a form aţiilor artistice de ama­ muzicală a dirijorului Constantin 219 p„ 7,65 lei Merceologia produselor alimen­

tori. Figurau pe afiş unele formaţii Barbu, s-au remarcat prin deplina L. Popovici — Elemente de chimie tare, voi. I (pentru şcoli tehni­

care suscitau interes în rindurile iu­ legătură între compartimente şi fine­ ce comerciale) 317 p., 9,95 lei

bitorilor de artă: cor, dansuri, brigăzi ţea interpretării p ieselor: „Cîntecul I. Lupescu — Organizarea şi planifi­

artistice de agitaţie, solişti instru­ lui Tudor Vladimireseu“, „Te chit carea producţiei în poştă şi te­

mentişti şi vocali, o orchestră semi- patrie“ şi potpuriul de m elodii popu­ lecomunicaţii (pentru şcoli teh­

simfonică şi 0 fanfară. lare romîneşti „O noapte de m ai“. nice) 149 p., 5,40 lei

Ziua concursului a sosit. Clubul O notă bună se cuvine orchestrei

este îmbrăcat în haină de sărbătoa­ de muzică uşoară a clubului şi soliş­

re, iar membrii form aţiilor artistice tilor vocali Florica Merciu, pentru .----- \ G E N i i ! /% "

de amatori, sosifi la întrecere, pri­ interpretarea m elodiei „Iubire-, iubi- j

mesc ultimele îndrumări 'de la in­ re“ şi Malilda Sillcr, pentru inter- !

structorii lor. Sala de spectacole a pretarea cîntecului „Zestrea m ea“. ¦ (R adio (Ş .M i e n t a

devenit neîncăpătoare. Erau prezenti De asemenea, bine s-au comportat (

mineri, tehnicieni, intelectuali. Tofi soliştii instrumentişti Raimund Ldw, l 19 MAI 1963 19 MAI 1963

erau nerăbdători să-şi vadă tovară­ Constantin Eftimic, Florea Baboie şi J ! Programul I: 6,00 Zi de odihnă
cu voie bună — program de cîn-
şii de muncă pe scenă. echipa de 'dansuri a clubului. ' tece şi jocuri populare; 6,35 Mu­ DEVA : Fetele — cinematogra-
zică de fanfară; 7,10 Concert de f ul „P atria"; Regăsirea — cine­
Gongul a bătut a treia oară. Cor­ Apariţia în scenă a brigăzii artis-j dimineaţă; 8,10 Prelucrări corale; matograful „F. Sirbu“ ; A’ lo ? A(i
8,30 Clubul voioşiei; 8,50 Muzică greşit numărul — cinematograful
tina s-a rid ica t; pe scena concursu­ lîce de agitaţie a clubului sindica- j populară cerută de ascultători; „Grădina de vară“ j HUNEDOA­
10.00 Melodii de primăvară de RA : A fost prietenul meu — ci­
lui îşi face apariţia corul clubu­ telor din Petrila, cunoscută si din compozitori sovietici; 10,30 Arii şi nematograful „V ictoria"; S1ME-
RIA : Balada husarilor — cine­
lui muncitoresc din Petrila. Cu un alte spectacole, a stîrnit un viu in- i | duete din operete; 11,00 Program matograful „I. Pintilie“ ; PETRO­
muzical dedicat fruntaşilor de pe ŞANI : Omul merge după soare
repertoriu bogat, compus din cînte- leres. Textul, bogat în conţinut, le-l ogoare; 11,30 Vorbeşte Moscova,- — cinematograful „Al. Sabia" :
12.00 Muzică distractivă interpre­ Bunica Sabella — cinematograful
c e le : „Părinte drag, partid iubit“ de gat de activitatea minerilor, a popu- j „7 N oiem brie“ '; 'ALBA IU L IA :
tată la mandoline; 12,20 Inter­ Partea ta de vină — cinematogra­
Gli. Bazavan, „Cînlec pentru mi­ larizat pe cei mai harnici munci- 1 preţi de muzică uşoară; 13,10 De
toate pentru toţi; 14,00 Concert ful „Victoria“ ; Omul am fibie —
neri" de St. Nicidescu, „Vini de li­ lori, metodele lor de muncă, criti- de prînz; 15,00 Din viata satelor cinematograful „23 August" ;
patriei; 16,30 Muzică distractivă;
bertate“ de Dunaevski din opereta cînd în acelaşi timp unele brigăzi 17.00 Gintă corul de copil al Ra- Primăvara fetelor — cinema­
dioteleviziunii; 17,40 Melodii do tograful „Grădina ’de vară“
cu acelaşi nume, „Fata din Carpaţi“ de mineri care mai dau încă şist muzică uşoară; 18,15 Transmisiu­ SEBEŞ: Telefonista — cinemato­
ne 6portivă; 19,15 Jocuri populare; graful „Progresul“ ; Bandiţii din
de Ion Kirescu, „Foaie verde viorea“ vizibil în cărbune. Păcat că textului, Du!m plivit, lanul de griu al colectiviştilor 'din Lăpttşnic a rămas curat, plantele se 1dezvoltă mai bine. Orgosollo — cinematograful „M.

de Gli. Dumitrescu, corul s-a impus bogat în conţinut, cu multe fapte din IN FO TO G RA FIE: Traían Cerce, vicepreşedinte al G.A.C. şi Gra/ian Moise, brigadier de cimp, urmă­
resc starea de vegetajie a culturii de grîu.
ca o form afie închegată, cu înalte viata minerilor şi a oraşului, i-a\

calităţi artistice. ’.Aplauzele ce au lipsit o bună interpretare. Membrii
izbucnit in sală după interpretarea brigăzii, necunoscînd bine textul, au

fiecărei bucăţi au răsplătit munca avut multe stîngăcii, scăzînd astfel

celor o sută de corişti dirijaţi de valoarea spectacolului. Staţiunile balneare îşi aşteaptă oaspeţii

i muncitorul Vladimir Ureche. Deşi cu unele ’deficiente, faza ’de

Soliştii corului, dintre care men- concurs de la Petrila a scos în evi- 19,35 Muzică de dans; 20,00 Tea­ Sadoveanu“ > Darclec — cine­

1 (ionăm. pe Rozalia Munlcanu şi Vio- denjă strădania artiştilor amatori, a 1 O dată cu zilele călduroase, In primul rînd aici s-au făcut parat şi cabinele de baie. Seara tru la miarofon: premiera „Amur­ matograful „Grădina de va­
locurile de odihnă sînt tot mai lucrări de renovare şi reparaţii staţiunea va fi frumos luminată gul unul eoGor"; 20,50 Din specta­
rel Mofoc, au vădit reale posibili- instructorilor de formalii, care au mult vizitate de oamenii muncii. capitale la mai multe vile. Tot­ deoarece şi aici s-a introdus ilu­ colele Teatrului de operă şi ba- ră" ; ORĂŞT1E: Inelele glo­
In timpul liber, ei îşi petrec în odată s-a completat mobilierul minatul fluorescent. ’ let al R.P.R.; 21,20 Muzică de riei — cinematograful „V. Roai-
i lăţi vocale, remareîndu-se prin si­ căutat să reflecte prin programele mijlocul naturii clipe de destin­ camerelor. La vila nr. 11 bună­ dans; 21,45 Cîntă Claudto Villa; tă" ; Patru inimi — cinematogra­
dere, de refacere a forjelor de oară, pentru mărirea spaţiului îmbunătăţiri s-au făcut pentru 22,25 Muzică de dans. ful „Flacăra’ ; H A ŢEG : Cartouche
guranţă în interpretare. Formaţia co­ prezentate munca plină de avînl a muncă. de cazare s-au făcut încă două noul sezon şi la băile Vaţa de — cinematograful „Popular";
camere, iar interiorul şi exteri­ Jos. La cabinele de băi calde şi Programul II: 7,00 Cîntece pa­ BRA D : Cinci oameni la drum —
rală din Petrila, care peste o luna minerilor, viata nouă pe care aceş­ Fără îndoială că printre locu­ orul s-au renovat. Mult s-a la vile s-au executat o serie de triotice; 7,20 Viaţa nouă a satului cinematograful „St. roşie“ ; LO-
rile mult solicitate în acest se­ schimbat şi vila nr. 6 în urma — program de cîntece din folclorul NEA : Nouă zile \dintr-un an —
împlineşte patru decenii de activita­ tia o trăiesc astăzi. 1 zon se numără şi staţiunile bal- reparaţiilor făcute. Cei care vin lucrări de reparaţii care au nou şi jocuri populare; 7,35 Viata cinematograful „Minerul"; TEIUŞ :
neo-climaterice. Prin pitorescul în staţiune au asigurate la vila schimbat mult condiţiile de o- I nouă a satului — continuare; 8,00 Pentru un zîmbet senin — cine­
te, a fost viu aplaudată pentru pro- GHEORGHE ECOBESCU lor, prin condiţiile ce sînt asi­ nr. 2 cabinete pentru vizita me­ Muzică de balet; 8,30 In excursie matograful „V. Roaită“ ; ZLA T-
gurate, staţiunile din regiunea dihnă şi tratament. De aseme­ — muzică uşoară; 9,00 Concert de NA : ’Aventurile lui Kroş — ci­
Í gramul său bogat. corespondent noastră sînt vizitate în fiecare dicală şi tratamentul celor bol­ nematograful „Muncitorul“; IL IA :
sezon de un mare număr de oa­ nea, terasa blocului alimentar a valsuri; 9,30 înfrăţiţi în muncă, în Căluţul cocoşat — cinematograful
; S trădan ii răsplătite cu aplauze meni ai muncii. Pentru a oferi navi. Cu mult mai atrăgător es­ „Gh. D oja"; APOLDUL DE SUS:
condiţii optime vizitatorilor din te acum şi parcul staţiunii în fost dotată cu mobilier nou şi Icântec şi joc — program de mu­ Marile speranţe — cinematograful
Faza raională a celui dc-al corului din Apoldul de Jos şi urma amenajărilor făcute. Un zică populară romînească si a
U lI-lca concurs ce a avut loc la „Glorie !ic partid a lui Lenin", sezonul ce va începe în curînd, s-a introdus iluminatul fluores­ minorităţilor naţionale,- 10,00 Mu­ „23 ’August“,-
Miercurea a întrunit sule de ar­ „Tinerele“, „Hora marilor cîmpii“ lucru nou pentru amatorii de cent. Aleile amenajate cu grijă, zică din opere cerută de ascultă­
tişti amatori, reprezcnlînd cele mai din repertoriul corului din Apoldul aici au început din timp pregătiri­ numărul mare de flori plantate tori; 10,38 Buchet de melodii; 12,30 (B u letin
diverse genuri de formalii. de Sus, sînt doar citeva din bu­ plimbări cu ambarcaţiuni pe Emisiunea „Cinema“; 12,45 Program
căţile muzicale, care, interpretate la le. In atenţia conducerii între­ şi noile bănci din parcul staţiu­ muzical pentru oamenii muncii m eteorologic
Bine organizai, concursul s-a un bun nivel artistic, au stîrnit lac este faptul că prin introdu­ nii vor oferi vizitatorilor o odih­
desfăşurat intr-o atmosferă de ade­ aplauzele sutelor de spectatori pre­ prinderii regionale balneo-clima- nă plăcută şi recreativă. aflaţi la odihnă; 13,15 Cînlă Ro- PENTRU 24 ORE
vărată sărbătoare. S-au prezentat zenţi în sala concursului. cerea iluminatului fluorescent în xana Matei; 13,30 Melodii popu­
la concurs brigăzile artistice de terice a stat preocuparea pen­ Pe amatorii de înot, la lare cerute de ascultători; 14,15 Vreme nestabilă cu serul noros
agitaţie din Luduş, cu textul „în­ Şi formaţiile de dansuri din jurul lui, plimbările cu barca se L-a microfon Satira şi umorul; 15,00 în cursul zilei şi cu înseninări
floreşte satul nostru“, din Girbova, Miercurea şi Apoldul de Sus s-au tru crearea unor asemenea con­ cele trei staţiuni (Geoagiu, Muzică uşoară cerută de ascultă­ temporare noaptea. Local vor că­
cu textul „Bucurie-n sat la noi", prezentat bine. Ele au adus în vor prelungi la lumina acestora. Miercurea, Vaţa) îi aşteaptă şi tori; 18,00 Teatru la microfon pen­ dea plot sub formă de az&'se.
din Apoldul de Sus, cu textul scenă entuziasmul omului nou, bu­ diţii care să asigure vizitatori­ ştrandurile renovate. tru copii; „Cetatea de pe stînoa Temperatura va ft cuprinsă ziua
„Trăim o viată nonă" şi brigada curia muncii şi a vieţii noi, frăţia Şi încă o noutate. Prin grija Sfa­ verde“; 19,30 Album de romanţe,-
artistică de agitaţie din Draşov. In dintre români şi germani care lor cel mai bun confort. Mare Mu au fost neglijate pregăti­ între 20 şi 26 grade, tar noaptea
general textele, care au cuprins trăiesc şi muncesc în armonic pc tului popular regional lucrările între 6 şi 12 grade. Vîntul va sufla
aspecte legate de munca în gospo­ aceste meleaguri. parte din pregătiri s-au şi termi­ rile nici la băi'e Călan. Şi aici potrivit cu Intensificări locale din
dăria colectivă, de viata nouă a de întreţinere a drumului spre s-au reparat cabinele de la
salului, au fost vii, mobilizatoare, La concurs nu mai participai nat. Astfel, sezonul balnear se sectorul nord şt nord est.
ceea ce a dovedit că s-au depus două fanfare — din Draşov şi staţiune s-au executat pe aproape ştrand, pe plajă a fost adus ni­ 20,05 Pe plaiuri argeşene; 20,20
eforturi susţinute in pregătirea Girbova — şi numeroşi solişti v o­ va deschide în toate cele patru sip iar parcul s-a îmbogăţit cu
spectacolelor. cali şi dansatori. Ca şi la alte con­ tot traseul. Astfel transportul alei noi şi flori multe. Muzică uşoară de EUy Roman;
cursuri, fanfarele şi soliştii s-an staţiuni din regiune — Geoagiu-
Apreciate au fost şi cele trei bucurat de succes. Dansatorii Po­ cu autovehiculele va fi mult mai Fără îndoială că toate aceste 22,00 Muzică de dans.
form alii de c o r : din Reciu, A pol­ pa loan şi Berchezan loan din Dra­ băi, Miercurea-băi, Vaţa-băi şi pregătiri făcute la staţiunile
dul de Jos şi Apoldul de Sus, care şov. care au interpretat un joc comod. ÎN TR E PR IN D E R EABuletine de ştiri şi radiojurnale: com erţului
au avut. un repertoriu bogat, bine de bilă, soliştii vocali Tatu Aurel Călan-băi — în ziua de dumini­ balneo-climaterice din regiune
interpretat. „Sub al păcii stindard", din Singătin şi Fătan Gbcorghc din Şi staţiunea Miercurea-băi îşi au darul de a face pe fiecare 7,00; 13,00; 19.30; 22,00; 23,50 (pro­
„Steagul partidului“, „Slăvită fii Girbova, ca şi toii ceilalţi, au de­ că 19 mai a.c. vizitator să se simtă cit mai bi­
republică“, piese interpretate d e c o ­ monstrat înalte calităţi artistice. întîmpină oaspeţii din acest an gramul I) 7.50; 14,00; 20,00; 23,00;
rul din Reciu, „Republică marca­ Firesc, în prag de sezon se ne, să-şi petreacă un concediu
tă vatră“, „Flora păcii". „Foaie S1NGEORZAN AUREL cu citeva lucruri noi. In primul C0,55U RID(programul IIIC). ATA PE N T R U PRODUSE
verde sălcioară“, din repertoriul corespondent pune întrebarea: ce oferă nou sau o zi de odihnă cit mai plă­
rînd parcul a fost refăcut. Aici cut, mai recreativ. ALIMENTARE DEVA
staţiunile balnco-climatcrice ?
s-au plantat un mare număr de MIMAI VĂLUREANU A n | ă ocuparea următoarelor posturi,
Aproape în fiecare din cele directorul întreprinderii regionale
trandafiri şi s-au curăţat aleile.
patru staţiuni vizitatorii vor în- balnco-ciimalerice Hunedoara
Totodată camerele au tost zu­
tîlni lucruri noi. Să luăm de pil­
grăvite iar cazarmamentul s-a
dă staţiunea Geoagiu-băi, una
completat. Sala de mese refăcu­
din cele mai frumoase şi mai
tă asigură condiţii mult îmbu­
mult solicitate în fiecare sezon.
nătăţite. In acelaşi timp s-au re­

Tn_ cadrul discuţiilor purtate la Cum instruim şi educăm tineretul şcolar de laborator, lecţii mixte la cla­ prin
rubrica „Cum instruim şi educăm sele mici etc.
CONCURS
tineretul şcolar", s-au dezbătut, O grijă deosebită manifestă
cadrele noastre didactice pentru P E K T M II L O C A L IT A T E A D E V A
în acest an şcolar multe proble­ a imprima lecţiilor de recapitu­ — Un post economist principal plan. finan. şi contabilitate
me importante. Din fiecare am lare un puternic caracter edu­ — Un post economist principal muncă şi salarii
cativ, căci este bine ştiut faptul — Un post merceolog produ se-lactate
Recapitularea finală a materiei *—desprins învăţăminte preţioase, că lecţia — şi cu atît mai mult — Un post merceolog-depozit
care ne-au folosit în activitatea lecţia de recapitulare — consti­ — Trei posturi merceologi pr oduse-alimentare (cu calitatea)
noastră practică. In articolul de tuie mijlocul principal de educa­
re comunistă a elevilor. P E N T M 1Î L O C A L IT A T E A ISM M ES50A M A
faţă aş vrea să mă ocup de o — Un post merceolog produse alimentare (cu calitatea)
problemă actuală a muncii şco­
P E N T M II L O C A L IT A T E A P E T M O ŞA ISS
etapa importanta m munca şcolaralare — recapitularea finală a ma­ — Un post şef serviciu co mercial
a v |« a b s» — Un post merceolog-prin cipal
— Un post merceolog produ se-alimentare (cu calitatea)
teriei. Şi diriginţii şcolii noastre au — Un post contabil-princip al
fost mobilizaţi să sprijine buna — Un post inginer produse-alimentare sau tehnician în spe­
In ultimele săptămîni ale anu­ să-şi alcătuiască în mod judicios vilor pe linia unei specialităţi Subiectele formulate nu tre­ desfăs'”'are a etapei recapitulării cialitatea produse, alimentare.
temele de recapitulare şi să şi le sau a alteia, care să contribuie buie să fie nici prea largi, dar finale. Diriginţi ca P. Perebicea­ Condiţiile de angajare sînt cele prevăzute de H. C. M.
lui şcolar cadrele didactice se înscrie în planul calendaristic pe la formarea concepţiei ştiinţifi­ nu, A. Elvireanu, V. Moldovan, 1.053/1960.'
trimestrul al IlI-lea şi nu intr-un ce despre natură şi societate a nici prea înguste, pentru a-i aju­ coordonează munca profesorilor
străduiesc să consolideze în min­ plan separat, pentru a le avea copiilor, să ducă la educarea lor ta pe elevi să sintetizeze, să ge­ propunători la clasele lor, pen­ C o n cu rsu l va a v e a loc în ziu a de 8
tea elevilor cunoştinţele pe care mereu în faţă ; să-şi alcătuiască în spirit comunist. Aşa, de exem­ tru a se evita eventuala supra­
planuri de lecţii de recapitulare, plu, predînd istoria literaturii ro- neralizeze, să tragă concluzii de încărcare a elevilor ; alţii, ca Ana iunie 1963, o ra 15, !a s e d iu l în tre p rin d e rii
le-au transmis, să le lege şi mai indiferent de vechimea pe care mîne vechi la clasa a IX-a, eu ordin practic. Lăpăduş, Constanţa Ivancu, E.
o au în învăţământ; să anexeze la mi-am propus să recapitulez Mureşan, I. Stoia, Ana Roşea, le IC R A -D e v a , str. 23 A u g u s t Nr. 14,
mult de viaţă, de practica con­ Cînd recapitulăm ? Aceasta de­ arată elevilor cum să înveţe,
struirii societăţii socialiste. Acest planul Calendaristic o notă de teme c a : „Dezvoltarea limbii li­ pinde de obiect şi obiect, de nu­ cum să-şi organizeze timpul, cum ÎNTREPRINDEREA mai angajează fără CONCURS, trei
materialul didactic nou şi vechi terare de ia origini şi pînă la să se servească de manuale,şi de CONDUCĂTORI-AUTO :
lucru se realizează sub forma re­ pe care-1 vor folosi cu acest pri­ mijlocul secolului al XÎX-lea", mărul săptămînal al orelor afec­ notiţe, cum să-şi întregească pla­
capitulării finale. lej, ca şi de vizitele, excursiile „Literatura veche şi folclorul — tate şi de prevederile programei. nurile de recapitulare al căror — DOI PENTRU LOCALITATEA DEVA
ori alte forme de activităţi pe izvoare de inspiraţie pentru scrii­ schelet l-au fixat cu profesorul — UNUL PENTRU LOCALITATEA PETROŞANI
In perioada recapitulării elevii care le vor întreprinde în scopul torii paşoptişti", „Oameni de cul­ Profesorul va aplica, însă, crea­ în clasă ; unii profesori, printre INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE POT OBŢINE DE LA
trec din nou în revistă materia tură şi fenomene literare vechi tor, aceste prevederi. Unii profe­ care şi tov. Avram Alexandrina, SERVICIUL PERSONAL, TELEFON 436.
legării teoriei de practică etc. La de pe plaiurile bălgrădene" etc. sori de la şcoala noastră au sim­ şi-au programat ore de dirigen-
însuşită de-a lungul celor trei rîndul lor, comisiile metodice Răsfoind planurile calendaristi­ ţit nevoia, la unele clase — a ţie în acest scop ; Moldovan | FABRICA CHIMICĂORĂŞTIE \
trimestre. Dar ei nu repetă me­ şi-au înscris în planurile de mun­ ce, am spicuit citeva teme şi de Vianu, Trută Ion, Moldovan Ion.
canic lecţiile învăţate, căci a re­ că referate axate pe tema reca­ la alte specialităţi: „Lupta de Vil-a şi a Xl-a — să înmulţească Tămaş Emil conlucrează strîns | Angajează: \
pitulării finale. Exemplu : „Mun­ clasă în evul mediu" — istorie, numărul orelor de recapitulare, cu părinţii elevilor pentru stabi­
capitula nu înseamnă a repeta. ca educativă desfăşurată de diri- clasa a IX-a, prof. Truţă Io n ; lirea şi asigurarea celui mai po­ I muncitori ca lifica ţiîn m e
Recapitulînd, ei se opresc asupra ginţi pentru încheierea cu succes „Realizările obţinute în patria ţinînd cont de faptul că acestea trivit regim de zi pentru copii. € strungari
noastră pe plan economic sub încheie un ciclu. Toţi învăţătorii şi diriginţii acti­ !
esenţialului, stabilesc legături noi a anului şcolar" — comisia diri- conducerea partidului" — econo­ vează mînă-n mină cu orsaniza- € frezori j
cauzale între cunoştinţe, îşi fi­ mie politică, clasa a X-a, prof. Cum recapitulăm ? Aceasta ţiile de pionieri şi U.T.M. din cla­ ¦ rectificatori
ginţilor ; „Măsuri instructive şi Avram Elisabeta; „Oameni de este cea mai grea problemă, o sele lor, pentru a-i mobiliza pe
xează în memorie ceea ce trebuie educative pentru buna desfăşu­ seamă — exemple de patriotism elevi să-şi fructifice timpul de
să le rămînă pentru viaţă. rare a recapitulării finale" — co­ şi dragoste de m uncă: Grigores- problemă de măiestrie. Metodi­ care dispun pentru studiu indi­
misiile metodice de matematică cu, Repin, Enescu, Ceailcovski, cele diferitelor obiecte fac reco­ vidual — baza însuşirii cunoş­
învăţătorii şi profesorii au mai — fizică şi geografie, ştiinţe na­ Racoviţă" — la limba rusă, clasa mandări preţioase din acest tinţelor în şcoală — să vină la
turale — chim ie; „Recapitularea a IX-a, prof. Roşea Ana ; „Forţa consultaţiile individuale şi în
avut ocazia să aprofundeze cu finală la limbile maternă şi străi­ ca acţiune a unui corp asupra punct de vedere, dar profesorii grup, ce se organizează de către
nă" — comisia metodică de altui corp" — fizică, clasa a sînt chemaţi să analizeze de Ia profesori, să privească cu serio­
elevii cunoştinţele transmise, dar lim bi; au programat lecţii des­ VUI-a, prof. Mărgineanu Ludo­ caz la caz ce metode şi proce­ zitate şi simt de răspundere pro­
vic ; „Probleme asupra poliedre­ blema învăţăturii.
recapitularea finală este superi­ chise cu această temă. lor înscrise şi circumscrise unei dee mai potrivite să-şi aleagă, ce
oară recapitulărilor pe capitole Fiecare învăţător şi profesor sfere" — matematică, clasa a X-a, Noi sîntem convinşi că o te­
şi trimestriale, căci încheagă in­ prof. P. Perebiceanu ; „Variabili- material didactic nou să aducă meinică organizare şi o bună des­
şi-a pus în faţa acestei etape în­ tatea şi ereditatea în concepţia elevilor şi cum să se servească făşurare a recapitulării vor asi­
tr-un tot problemele abordate trebările: ce, cînd şi cum reca­ darwinistă şi miciurinistă" — gura rezultate bune la sfîrşitul
pitulez. de cel vechi, cum să realizeze le­ anului şcolar şi de aceea acor­
de-a lungul unui an întreg şi une­ garea cunoştinţelor elevilor de la dăm acestei probleme toată aten­
ori al unui ciclu. Ce recapitulăm ? Recapitulăm
problemele de bază, nu ne pier­ obiectul lor cu cunoştinţele do- ţia.
Conştientă de importanţa reca­ dem în amănunte; acele cunoş­ bîndite la alte obiecte, ce forme
de activitate să folosească pen­ Prof. LASCU TIT LIVIU
pitulării finale, conducerea Şco­
lii medii „Horia, Cloşca şi Cri- tru ca elevii să-şi dea .seama de directorul Şcolii medii

şan" din Alba Iulia a luat din aplicarea în practică a lecţiilor
însuşite de ei în şcoală etc. Din
timp o scrie de măsuri care să
ducă la buna ei desfăşurare. S-a acest punct de vedere întocmirea
organizat, astfel, o consfătuire planurilor pentru fiecare lecţie

cu membrii cabinetului metodic se impune ca o necesitate. Intoc-

al şcolii — responsabilii comisii­ mindu-şi planuri de lecţii, pro­
fesorii şcolii noastre evită şablo-
lor metodice — pe tema indicată
nismul, sînt determinaţi să me­
mai sus, iar concluziile comune diteze asupra scopului fiecărei
la care s-a ajuns au fost înscrise
sub forma unor măsuri în pla­ lecţii în parte şi asupra formei

nul de muncă al şcolii pe tri­ celei mai potrivite de exprimare

mestrul al IlI-lea. discutat, îm­ a e i : lecţii de sinteză şi sistema­
bogăţit si aorobat de consiliul tizare a cunoştinţelor, de muncă

pedagogic. Potrivit acestui plan,

cadrele didactice au fost îndru­

mate să-si eşaloneze în aşa fel
materia, incit să le rămînă sufi­ tinţe care sînt menite să închege ştiinţe naturale, clasa a Xl-a, prof. independentă, lecţii referat la „Horia, Cloşca şi Crişan"

cient timp pentru recapitulare: sistemul de Cunoştinţei iale ele­ A, BIviroanu etc. glasele X —XI, lecţii excursie, Albri Iulia' | Cererile se înaintează serviciului J

| personal şi învăţămînt j