Page 51 - 1963-05

Nr. 2609
D M ACTIVITATEA
ORGANIZAŢIILOR IL T. M.
O perm anentă muncă
d e e d u ca fîe în rînduS
finerefului
Organizaţia U.T.M. din staţia
Simeria-călători, desfăşoară o
susţinută muncă politico-educa-
tivă în rîndul tineretului, acordă
o mai mare atenţie ridicării con­
ţinutului ideologic şi politic al
muncii de educaţie, aceasta fiind
legată mai strîns de activitatea
tinerilor în procesul de produc­
ţie. Rezultatul se poate vedea în
creşterea conştiinţei tinerilor din
cadrul staţiei. Cei peste 75 mem­
bri ai organizaţiei U.T.M. mun­
cesc cu multă conştiinciozitate
pentru asigurarea transportului
ia timp şi în cele mai bune con­
diţii de siguranţă a circulaţiei.
Sub îndrumarea organizaţiei
de partid (secretar Ioan Trifu),
organizaţia U.T.M., prin munca
de educaţie ce a desfăşurat-o a
reuşit să elimine în întregime
întîrzierile sau lipsurile unor ti­ care trebuie să-l dea membrii or­
neri de la serviciu, iar în între­
cerea socialistă numărul tineri­
lor evidenţiaţi să fie tot mai
mare. Printre aceştia se numără
Traian Bodeanu, Ioan Moraru II,
Graţian Crişan, Iosif Mariş, Za-
haria Mica, Traian Pop şi mulţi
alţii.
Planul de muncă al organiza­
ţiei U.T.M. cuprinde forme va­
riate de educare a tineretului,
cu scopul de a trezi în fiecare
dorinţa de a obţine cele mai fru­
moase realizări. In acest scop se
ţin şi conferinţe, expuneri pe
teme ca „Disciplina de organiza­
ţie şi în producţie", „Calitatea de Nicolae Tudoran, Cornelia Popa,
membru al U.T.M.", „însemnăta­
tea învăţămîntului politic U.T.M.",
„Morala comunistă, cea mai
dreaptă şi mai nobilă morală",
„Creştinismul şi esenţa sa" etc.
Cu ocazia adunărilor generale,
sînt prezentate informări politice
asupra ultimelor evenimente in­
terne şi internaţionale fapt ce a
făcut ca să trezească interesul
tinerilor pentru citirea presei,
lucru ce se reflectă în creşterea
numărului de abonamente la
presă.
O activitate rodnică desfăşoa­
ră postul U.T.M. de control. Se-
sizînd lipsurile unor tineri, cri-
ticîndu-i pe aceia care dau do­
vadă de superficialitate în mun­
că sau se abat de la disciplina
de producţie, precum şi prin ex­
Funcţionarea economică a turbinelor stă în centrul preocupărilor mecanicului principal Gheorghe Mun­
teanu de la termocentrala C.S. Hunedoara
IN FO T O G R A FIE ; tov. G heorghe Munteanu împreună cu mecaniculRomulus Cîndca reglează funcţionarea
turbinelor.
Aşa cum s-a mai anunţat, cea
de-a V-a ediţie a „Cupei Păcii" la
rugbi a programat cîteva meciuri
şi în regiunea noastră. La Hune­
doara şi Deva se vor disputa
meciurile seriei a I-a unde parti­
cipă echipele R.S. Cehoslovace,
R.P. Polone şi R.P. Romîne —
tineret. Primul meci se va dispu­
ta pe stadionul „Siderurgistul"
din Hunedoara între reprezenta­
tivele R.S. Cehoslovace şi R.P.
Polone, luni 20 mai. Celelalte
două meciuri dintre R.S. Cehos­
lovacă — R.P. Romînă — tineret
şi R.P. Polonă — R.P. Romînă —
tineret se vor disputa la Deva pe
stadionul „Cetate" în zilele de
miercuri 22 şi vineri 24 mai.
In vederea acestei competiţii
deosebit de importante lotul de
tineret al ţării noastre a sosit în
oraşul Deva încă din ziua de 13
mai. De atunci îşi continuă cu
regularitate antrenamentele pe
frumosul stadion de la poalele
cetăţii sub conducerea antreno­
rilor prof. Aurel Barbu şi N.
Ghiondea.
Din lot fac parte 22 de tineri
jucători selecţionaţi din echi­
pele Steaua, Griviţa, Dinamo,
Unirea Bucureşti, Ştiinţa Timi­
şoara, C.S.M.S. Iaşi şi altele.
Despre această competiţie şi
de pregătirile lotului de tineret
am cerut cîteva amănunte de la
tov. prof. Aurel Barbu. Iată ce
ne-a relatat el.
tinderea metodelor înaintate,
popularizarea tinerilor fruntaşi,
contribuie din plin la munca de
educaţie ce o desfăşoară organi­
zaţia U.T.M.
EMIL CREŢU
corespondent — l-au întrebat cei cărora li s-a şi, pe deasupra a condus autocamio­
A adresat pentru angajare. „Nimic, dar nul peste 80.000 de kilometri. In
cen fru î afferifiei — ssîua-
fia elev ilo r ia în văjăfu ră
Comitetul U.T.M. al organiza­
ţiei claselor a VUI-a de la Şcoa­
la medie „Decebal" din Deva este
în permanenţă preocupat de îm­
bunătăţirea situaţiei la învăţătu­
ră a elevilor, de întărirea disci­
plinei. In acest scop, se urmă­
reşte îndeaproape modul în care
elevii îşi iau notiţe la orele de
curs, dacă respectă programul de
studiu, frecvenţa la cursuri a
elevilor etc. Un accent deosebit
se pune pe exemplul personal pe
ganizaţiei U.T.M. celorlalţi elevi.
O contribuţie preţioasă la îmbu­
nătăţirea situaţiei la învăţătură
a elevilor care au obţinut note
mai slabe în trimestrul I şi-au
adus-o elevii Gheorghe Sîrbu, Ră-
duţ Gabriela, Margareta Khele-
men, Eugen Cîmpean şi mulţi
alţii, care au ajutat şi pe alţi
elevi la învăţătură, le-au insuflat
dragostea pentru carte, au fă­
cut să crească simţul răspunde­
rii faţă de datoria patriotică, de
a învăţa şi a fi disciplinaţi.
Pentru viitor, va trebui însă
să fie combătute cu mai multă
tărie pasivitatea unor elevi cum
sînt Ludovic Otvos, Maria Cincă,
Maria Popa şi alţii.
EMIL PUŞCAŞU
corespondent
Mai multfă p r e o c u p a r e
perrfru o rg a n iz a re a
fampului liber
In cadrul I.M. Ţebea lucrează
un număr mare de tineri. Comi­
tetul U.T.M. din cadrul acestei
întreprinderi nu se preocupă însă
de organizarea timpului liber în
mod cît mai plăcut şi educativ.
Mulţi tineri vor să practice anu­
mite sporturi. Avem şi echipa­
mentul sportiv necesar, dar din
lipsă de interes nu se organizea­
ză nici un fel de activitate.
Comitetul U.T.M. va trebui ca
în viitor să se intereseze mai în­
deaproape de organizarea joilor
de tineret, concursuri gen „Cine
ştie, cîştigă", să organizeze vizio­
nări de filme şi spectacole în
comun etc.
IOAN BÎRNA
corespondent
„C U P A PĂ C II“ LA RUGBI
Lotul de tineret
se p reg ăteşte intens
— „Conduc antrenamentele
lotului de tineret de mai mulţi
ani. In palmaresul său echipa
de tineret are cîteva rezultate
frumoase. Cu un an în urmă a
întîlnit reprezentativa de rugbi
a R. P. Polone în două întîlniri
(ambele disputate în R.P.P.)
care s-au terminat cu rezultate
favorabile nouă : 17—3 şi 22—0.
Tinerii noştri au avut o con­
fruntare şi cu rugbiştii cehoslo­
vaci. Tot în anul trecut la Bu­
cureşti am întîlnit reprezenta­
tiva oraşului Praga în care ac­
tivau mulţi jucători din prima
garnitură a ţării prietene şi de
care am dispus cu scorul de
14—6. Reprezentativa noastră
de tineret a mai repurtat o vic­
torie categorică şi în meciul de
la Vitemberg în faţa R.D. Ger­
mane, la scorul de 53—6 .
Sînt rezultate care ne îndrep­
DRUMDl SOCIALISMULUI
UN OM LA VOIAM
Tai u s-ar putea spune că a trecut n astfel de condiţii a lucrat luni
1« din intîmplare peste pragul în şir. Experienţa a început însă
autobazei din Deva cind avea ÎS ani încetul cu încetul să-şi spună cuvîn-
şi nici o meserie. „Ce ştii să faci ?“ tu l: s-a ridicat în rînd cu cei buni
îmi plac maşinile...". A fost angajat; vremea asta a deprins bine mese­
în garaj se simţea lipsa unui om ria, a învăţat că a fi şofer nu-i o
care să spele maşinile. treabă fără răspundere, simplă. Ma­
Cit furtunul, ud leoarcă, spăla ma­ şina trebuie înţeleasă, trebuie d e­
şinile. Lucra în ciudă. De dragul lor, prins simţul colectivităţii, cu toate că
acceptase o treabă care nu-i era eşti pus să munceşti de unul singur.
de loc pe plac. El ar fi vrut cu lo­ De la cei mai vechi, de la comu­
tul a ltcev a ; să stea la volan, să o nişti îndeosebi, a învăţat că şoferul
ia razna cu maşina pe întinsul şo­ trebuie să fie omul care să aducă
selelor, pe distanţe de mulţi kilo­ partea lui de contribuţie la realiza­
metri. O dată, n-a mai putut răbda rea unor indicatori cum sînt tonele
şi a răbu fn it; „Asta-i meserie ?“. kilometrice, consumul de carburanţi
Roşise de mînios ce era pînă în vîr- etc. Şi nu se poate spune că el, lî-
ful urechilor. Cei mai în vîrslă. i-au nărul şofer — primise în sfîrşit un
explicat însă că ticaba pe care o autocamion nou, venit din fabrică
face e prima „literă“ din alfabetul — n-a făcut dovadă că şi-a însuşit
complicat şi greu al meseriei de cele învăţate.
P înă în toamna lui ’61, la auto- 1
şofer.
bază exista o anumită neîncre­
A înţeles că maşina nit poate trăi
prăfuită şi plină de noroaie, că lui dere în puterea autocamioanelor. Şo­
îi revine sarcina de a-i face „toa­ ferii se codeau să lucreze cu remor­
că. Căutau cile şi mai cîte argu­
leta". Ba mai mult, şi-a dat seama mente : „Nu se poate, nu merge".
că şoferii fruntaşi, sutamiişti, au în­ Rezultatul ? Remorcile stăteau nefo-
totdeauna maşinile curate, de parcă losite. Atunci s-a liotărît el să în­
ar fi scoase din cutie. cerce ce nu făcuse altul din auto­
Cind a dovedit că a învăţat ca lu­ bază. A legal o remorcă şi a pornit
la drum. A terminat bine prima
mea prima literă clin alfabetul mese­ cursă şi a pornit în alta. După el,
riei — spălatul, a trecut la urmă­ au încercat şi ceilalţi şoferi. Au con­
toarele. Devenise gresor, făcuse un statat, spre surprinderea lor, că, au­
pas în stăpînirea tainelor motoru­ tocam ioanele merg foarte bine.
lui. Se simţea în măsură să se ames­ A fost prima lui acţiune mai în­
tece în discuţiile mai serioase des­ drăzneaţă. Au urmat apoi altele şi
pre funcţionarea acestuia. altele, cursele cu două remorci pînă
la Bucureşti, prelungirea duratei de
Sf a şcoală a plecat cum s-ar funcţionare a maşinilor pe ciclul du­
zice, cu... aripi. In fiecare zi ratei de reparaţie, economisirea car­
se revedea reîntors la autobază. Se buranţilor, îndeplinirea în fiecare
vedea în biroul directorului. Îşi în­ lună a cîte 2—3 norme pe o singură
chipuia că va primi o maşină nouă, maşină. Acţiuni mai mult sau mai
la zero kilometri. Visuri! Cind s-a
întors la garaj, cu carnetul d e con­ puţin îndrăzneţe care au adus nu­
ducere în buzunar, om nou dacă i se mai cîştig autobazei şi l-au ridicat
poate spune aşa, totul a decurs fără
în rîndul celor mai buni oameni ai
colectivului.
vreun fel de moment solemn. 7 s-a jST n iarnă, cînd gerul şi viscolul
*• făcuseră şoselele impracticabile,
spus sim plu; preiei maşina cutare. autocamioanele nu părăseau garajul. zat în proporţie de 104,63 la sută
A preluat, după cum îşi aminteşte,
'o vechitură părăsită de alţii. A tre­ Se considera o imposibilitate să se j
buit să piardă cîteva zile, pînă cînd plece în cursă pe o asemenea vreme. 1
motorul s-a „liotărît" însfirşit să El s-a săturat de lîncezeală în garaj
şi într-o bună zi a luat autocamio­
pornească. Cît despre drumuri, lu­
crurile au stat şi mai rău. Nici vor­
bă de asfalt, de curse lungi, de la
nul şi remorca şi a pornii într-o \
cursă tocmai pînă la Buzău, Cînd
s-a întors la autobază, numărul ma­ căutat ca îmbunătăţirea calităţii
un oraş la altul. A fost pus să lu­ şinilor care staţionau era mult mai
creze la păduri, pe drumuri grele. mic. După pilda lui, numeroşi şoferi dea modul cum s-au tradus în
Rămînea mereu în urma celorlalţi. au pornit să înfrunte viscolul.
Nu pentru că ar fi fost nepriceput,
dar lipsa de experienţă îl făcea să ? fron Munteanu, inginer şef al
piardă multe ceasuri la fiecare
'cursă. A slăzi conduce autocamionul nr.
™ 25384 HD trecut peste ciclul
de reparaţii. Cînd o vedeţi pe şosea,
veţi observa că arată ca nouă.
...Pentru că, la volanul ei se află
Constantin Zlăvog, un om căruia i-e obligat să luăm asemenea măsuri
drag să-şi conducă maşina în curse îneît de la un an la altul ele să
de mii şi mii de kilometri, de la
un oraş la altul, spre cele patru zări
ale ţării.
AI.. DORIAN
Tov. LAZĂR CORNEL — Hunedon-
r a : Ne-aţi trimis poezia „Seara în
amurg“. Deşi aţi reuşit sâ creaţi une­
le imagini frumoase, în totalitatea ei
poezia nu este izbutită. Multe ver­
suri sînt stîngaci construite, au de­
fecţiuni de rimă şi ritm („Nu m-am
născut în Hunedoara“/,,Dar lată-mă
oţelar“/„Şi pasiunea mea, frumuse­
ţea ei“/,,Nu cunoaşte hotar“). Este
bine să citiţi cu mai multă atenţie
versurile poeţilor noştri clasici şi
contemporani şi sâ revedeţi grama­
tica limbii romîne. Pentru a vă for­
ma în domeniul poeziei, e bine să
participaţi la şedinţele cercului li­
terar din localitate.
Tov. ION BEŞTELEIE — O răştle:
Informaţia dv. care vorbeşte despre
muncitorii uzinei ce urmează cursu­
rile şcolii medii serale putea fi pu­
blicată dacă ne-aţi fi scris despre
felul cum se pregătesc aceşti tova­
răşi şi rezultatele pe care le-au ob-
în urma a trei jocuri de trial la
care au participat 50 jucători.
Deci a existat exigenţă.
Acum în pregătirile pe care
le facem la Deva punem accent
pe pregătirea tactică. Antrena­
mentele se desfăşoară în bune
condiţiuni şi urmează ca după
meciul de verificare cu Siderur­
gistul Hunedoara să ne fixăm în
mare echipa.
Cît despre rezultatele pe care
le scontăm, vrem să fim la înăl­
tăţesc să sperăm şi în acest tur­ ţimea celor de pînă acum. Con­
neu la o comportare meritorie. siderăm ca cel mai dificil, me­
Şi în prezent, lotul nostru cu­ ciul cu reprezentativa R. S. Ce­
prinde o serie de jucători de hoslovace, care are jucători înal­
valoare. Deşi tineri, vîrsta lor ţi, bine legaţi şi iuţi. Noi însă
fiind cuprinsă între 19—22 ani, ne bazăm pe o pregătire tehnică
mulţi din ei sînt jucători de superioară, lucru ce ne face să
o certă valoare. De altfel din sperăm la un rezultat bun. Me­
lotul de tineret din anul trecut ciul cu reprezentativa R. P. Po­
au fost selecţionaţi pentru pri­ lone se anunţă şi el destul de
dificil. Ne vom strădui însă să
ma garnitură cinci ju căto ri: lăsăm o impresie cît mai plă­
cută şi să obţinem rezultate cît
Rahtopol, Stoica, Iliescu, Bal- mai bune".
can şi Giugiucă. Din lotul actual Pregătirea echipei nu ne-a
permis să intrăm şi în alte a-
putem aminti ca fiind cei mai mănunte. Antrenorii echipei erau
aşteptaţi să-şi desfăşoare pregă­
bine pregătiţi jucătorii Baciu şi tirile pe frumosul gazon al sta­
dionului.
Pilă de la Dinamo Bucureşti,
y f FURIR
Manea şi Vasilescu de la Steaua,
Nedelcu de la Unirea, Trandafi-
rescu şi Iatan de la Griviţa şi
alţii. Din lot fac parte 7 jucă­
tori nou promovaţi.
-!Lotul actual a fost alcătuit
Produse
Din secţiile întreprinderii de
industrie locală din Alba Iulia
pornesc zilnic către unităţile co­
merciale din regiune şi din afară,
importante cantităţi de produse.
De aici se livrează comerţului
mobilă fină şi de bucătărie, piese
turnate, împletituri de sîrmă, ma­
teriale de construcţii ceramice şi
alte produse. însemnate cantităţi
de produse sînt livrate şi unor
întreprinderi industriale şi uni­
tăţilor socialiste din agricultură.
Prin munca întregului colectiv,
mobilizat de organizaţia de
partid, sarcinile de plan lunare
sînt îndeplinite şi depăşite. Ca
urmare planul producţiei globale
pe primul trimestru a fost reali­
iar pe luna aprilie în proporţie
de 109,67 la sută. Totodată pro­
ductivitatea muncii a crescut în
medie cu 8 la sută. Dar sporirea
producţiei a fost strîns legată de
îmbunătăţirea continuă a calităţii
produselor. In acest scop s-a
produselor să devină o chestiune
a întregului colectiv. Pentru a ve­
viaţă sarcinile privind calitatea
produselor, am avut cu tov. Şo-
I.I.L. „Horia" din Alba Iulia o
convorbire. Iată ce ne-a rela­
tat '
— „Faptul că întreprinderea
noastră produce un mare număr
de produse de larg consum, ne-a
fie tot mai bune, în măsură să
satisfacă cerinţele tot mai exi­
gente ale cumpărătorilor. Ştiut
fiind faptul că obţinerea unor
produse de calitate se poate rea­
, unui strat de izolin. Măsuri teh­ că dorinţa întregului nostru co­
ţinut la învăţătură. In viilor vă ru­
găm să evitaţi [razele generale şi
să relataţi fapte din viaţa şi acti­
vitatea colectivului de muncă din
care faceţi parte.
DUMITRU ZAMFIRESCU — Simeriu:
Este îmbucurător faptul că şi în comu­
na Rapolt a început să se desfăşoa­
re o activitate sportivă, lucru sem­
nalat în scrisoarea pe care ne-aţi
trimis-o. Am vrea însă ca de la dum­
neavoastră să primim un articol mai
amplu care să oglindească activitatea
sportivă din comuna Rapolt în an­
samblu şi nu numai despre fotbal.
Cărţi despre oameni de sea: ia
Venind în întîmpinarea dorinţei cititorul găseşte în volumul „George
tinerilor de a cunoaşte cît mai mul­ Enescu" un splendid exemplu de
te lucruri despre viaţa şi opera re­ forţă sufletească, un m odel etic cu
numiţilor oameni de ştiinţă, cultu­ nimic mai prejos de genialitatea ope­
ră şi artă, care au îmbogăţit prin rei lăsate de compozitor.
contribuţia lor tezaurul culturii uni­
versale, Editura tineretului a pus la
dispoziţia cititorilor în colecţia „Oa­
meni de seamă" biografiile unor mari
personalităţi.
Complexa personalitate a celui mai
mare muzician al nostru este evocată
cu pasiune în ca) tea „George Enes-
cu", recent apărută în această co­
lecţie.
Autorul volumului, muzicologul
G eorge Bălan, care a mai dedicat şi
altă lucrare lui George Enescu, p o­ minat din liceu. Urina o lungă înşi­
vesteşte viaţa şi opera marelui mu­ ruire de abateri, iar în josul
zician într-un stil viu şi atrăgător,
străbătut de o vibrantă dragoste faţă
de munca şi activitatea acestui ge­
nial artist.
Dorind să facă cunoscut mesajul jăimînt superior din Rusia...“. Astfel
său de generoasă umanitate George
Enescu s-a lovit adeseori de indi­
ferenţa trecutelor regimuri faţă de
opera ce întruchipează atît de strălucit
virtuţile poporului romîn. Aceasta
nu l-a împiedicat să-şi încordeze
puterile, să creeze cu modestie şi
eroism o vastă operă muzicală.
Admirat ca strălucit violonist şi
dirijor, Enescu trăieşte astăzi în con­
ştiinţa noastră mai ales prin opera
sa de compozitor.
Legal indisolubil de patria pe care
a iubil-o cu înflăcărare şi pe care
a servit-o, aşa cum spunea, „cu p a­
na, vioara şi bagheta“ Enescu, figu­ Primul alb care a păşit pe ţăr­
ră luminoasă de artist-ostaş, a fost murile Noii Guinee, unde a zăbovii
întotdeauna alături 'de poporul său. printre papuaşii cărora le-a fost un
Captivat de. firul acestei 'biografii, adevărat 'prieten, Mikluho. M aklai a
AMURG LA MINA
la nivelul cerinfelor
liza numai de muncitori cu o ca­
lificare ridicată, ne-am preocu­
pat de organizarea de cursuri în
acest scop. In anul acesta s-au
organizat două cursuri cu o du­
rată de 6 luni. Aici participă
muncitorii din secţiile împletit
sîrmă şi ceramică crudă (îndeo­
sebi de la linia prese). La cele
două cursuri s-au înscris 40 to­
varăşi.
încă de la începutul anului,
avînd în vedere deficienţele ce au
existat şi propunerile făcute de
Convorbire
cu tov. S. Munteanii,
inginer şef al 1. I. L.
A!ba Iulia
colectivul de muncitori, s-au in­
trodus în planul M.T.O. măsuri
menite să ducă Ia îmbunătăţirea
continuă a calităţii. Astfel la sec­
ţia mobilă fină, unde producem
garnituri de camere combinate
s-a organizat lucrul în flux, pe
faze şi echipe. In acelaşi timp s-a
introdus recepţia pe faze şi echi­
pe. Ca urmare a crescut răspun­
derea fiecărui muncitor faţă de
calitatea operaţiei ce o execută.
La fabrica ceramică din Sîn-
timbru unde din cauza platfor­
mei de uscai-e forţată de deasu­
pra cuptorului, care nu era per­
fect plană, s-au produs multe fisu­
rări la cărămizile crude. Pentru
a evita acest fenomen, s-a turnat
un nou cîrat de beton pe toată
suprafaţa platformei ca să se ni­
vele -.
Pentru a evita degradarea ciu­
rurilor de sîrmă s-a luat măsura
de a fi protejate prin aplicarea Trebuie să amintesc de altfel
nice care să ducă la îmbunătă­ lectiv este de a îmbunătăţi cali­
ţirea calităţii produselor s-au apli­ tatea produselor aşa fel ca ele
cat şi în celelalte secţii. S-a cău­ să satisfacă cerinţele tot mai exi­
tat însă ca în rîndul colectivului gente".
C o n sfătu ire cu cititorii
La Consiliul local al sindicatelor
din Petroşani a avut loc recent o
consfătuire cu cititorii revistei
„Clubul", la care au participat
şi activişti culturali din Valea
Jiului. Din partea revistei, tov.
I. Grigore a făcut o expunere
privind rolul şi sarcinile revis­
tei, precum şi contribuţia acti­
viştilor culturali la editarea ei.
După expunere, au luat cu-
vîntul numeroşi activişti cultu­
•k »
Inspectorul Universităţii din Pe­
tersburg frunzări într-o doară do­
sarul studentului auditor N ikolai Mi-
kluha de la Facultatea de fizico-
matemalici, care încă din tinereţe
s-a ridicat împotriva nedreptăţilor
samavolniciei ţarismului, şi parcurse
ultima f i l ă : „...a fost arestat, deţi­ meni de seamă“.
nut în fortăreaţa Petropavlovsk... eli­
paginii era scris cu cerneală r o ş ie :
„...să fie eliminat fără dreptul de a
fi primit în alte instituţii de învă-
îşi începe scriitorul sovietic M. S.
Kolesnikov cartea închinată marelui
explorator rus N. M ikluho-Maklai
cu care s-a îmbogăţit de curînd co­
lecţia „Oameni de seamă". Autorul
face un portret luminos al lui
Mikluho Maklai urmărind îndeaproa­
pe viaţa scurtă şi zbuciumată, veş­
nic plină de prim ejdii şi neprevăzut
pe care strălucitul om de ştiinţă,
antropolog şi etnograf, a pt/s-o cu
generozitate în slujba omului, procla­
mării egalităţii tuturor oamenilor, in­
diferent d e rasă sau culoarea pielii.
’AG. 3
Foto: V. ON0IU
de muncă să se imprime o răs­
pundere personală pentru fiecare
produs în parte. Acum în multe
secţii se lucrează fără rebut şi
nu s-a înregistrat nici o reclama-
ţie de la beneficiari. Aşa stau
lucrurile la secţiile turnătorie,
lăcătuşerie, metalurgie şi altele.
Totuşi, la secţiile mobilă fină
şi ceramică nu s-au luat toate
măsurile corespunzătoare. Din
această cauză aici mai avem încă
deficienţe. De axemplu la 7 din
garniturile de mobilă fină pro­
duse în anul acesta am primit re­
clamaţii pentru că au apărut
unele pete albe pe suprafaţa fur­
nirului. Cauza constă în neres-
pectarea ciclului de uscare a ma­
terialului şi mai ales a calităţii
slabe a uleiului folosit la lustrui­
re. Pentru a înlătura deficienţele
amintite s-au luat unele măsuri,
chemînd totodată colectivul sec­
ţiei de a găsi o soluţie care să
evite petele.
Greutăţi am avut şi la sectorul
ceramic Sîntimbru. Aici procen­
tul de cărămizi arse rebútate şi
crăpate este mare. Toate acestea
deoarece nu am luat din timp
măsuri pentru crearea stocului de
cărămizi crude care să se înca­
dreze în ciclul de uscare natu­
rală. Şi ca urmare, noi am folo­
sit la ardere cărămizi ce nu au
fost bine uscate. Trebuie să a-
mintesc că greutăţile au prove­
nit şi din nepunerea în funcţiune
decît destul de tîrziu a excava­
torului din carieră.
Faţă de cele amintite s-au luat
deja unele măsuri. Excavatorul
a fost reparat şi pus în funcţiune
iar la una din liniile de presare
se pregăteşte introducerea a încă
unui schimb. Astfel noi vom evi­
ta situaţiile de pînă acum.
rali, printre care tov. Gh. Că­
prarii, Ion Ardeleanu, Ursu Du­
mitru şi alţii, care au subliniat
ajutorul pe care îl primesc în
munca lor din partea revistei,
făcînd în acelaşi timp numeroa­
se propuneri pentru îmbunătă­
ţirea tematicii şi a conţinutului
revistei.
I. GHIRAŞ
corespondent
•stv•z+sr*,*u,**>.**s^**s*s^s*L
îndurat cumplite lipsuri, a lu p tat
pînă la ultima suflare în numele
adevărului ştiinţific. L a aproape, un
veac de cînd a părăsit coasta careţi
poartă numele, amintirea lui trăieş­
te în cîntecele şi inimile popoarelor
pe care le-a trezit la viaţă.
ic
Figura lui Thomas 'Alva Edison,
unul dintre cei mai mari inventatori
ai lumii, de numele căruia este le­
gal un domeniu cheie al ştiinţei —
electricitatea — părinte al becului
cu incandescenţă, fonografului, acu­
mulatorului cu fier-nichel etc. este
înfăţişai de renumitul om de ştiin­
ţă sovietic M. Lapirov Skoble. în
noul volum apărut în colecţia „Oa-.
Autorul l-a cunoscut personal pe
Edison cu ocazia mai multor con­
grese internaţionale de electricitate
şi a studiat cu simpatie şi adm ira­
ţie viaţa sa. Volumul prezintă dru­
mul greu spre ştiinţă al acestui fiu
al poporului american, drum care a
început cu un laborator ambulant
înjghebat din banii cîştigaţi ca vîn-
zător de ziare, apoi ca zeţar, repor­
ter şi editor al unei fo i locale, (la
vîrsta d e 15 ani) sau m ai tîrziu ca
simplu telegrafist la calea ferată. 'Au­
torul consideră că reuşitele, marelui
inventator, pentru care geniul era
„unu la sută inspiraţie şi 99 la sută
transpiraţie", se datorează în cea
mai mare măsură calităţilor deose­
bite ale acestui om neobosit, îndră­
gostit de muncă, perseverent, in­
ventiv.
L. TALPA
redactor Agerpres