Page 53 - 1963-05

H uncdoara-D eva

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢÎ-VAI

Iimulsocialismului

Anul XV. Nr. 2610 DUMINICA 19 MAI 1963 4 pagini 20 bani

To a tă aten ţia Pe ogoare —

l u c r ă r i l o r d e t ă i e r e î n v e r d e la întreţinerea culturilor
Ba v it a d e v ie

’ Dintre lucrările agrotehnice care tar în parte, pierderile se ridică une­ Zilnic cite 30 hectare

se impun a fi aplicate în prima ur­ ori pînă la jumătate din producţie.

gentă acum, la începutul vegetaţiei, Pentru a se înlătura aceste, nea­ Colectiviştii 'din Miercurea, ra- te de a se trece la 'Prăşit şi rărit, ^
ionul Sebeş, au mobilizat toate s-a făcut o lucrare cu sapa ro- J
eînd viţele au lăstărit, s în t: plivitul junsuri, este necesar să se treacă forfele la întreţinerea culturilor de
r cereale şi plante' tehnice. Astfel, tativă.
ciupitul. neîntîrziat la executarea plivitului la |- folosind din plin timpul prielnic Zilele trecute s-au început şi lu- J
^ pentru lucru şi m ijloacele de care
Plivitul este o lucrare care constă vii, înainte de a se epuiza butucul I, dispun, colectiviştii au plivit bu- crările de întreţinere la porumb. -|
L ruienile de pe 450 ha cu păioase, Pînă acum, pe 100 ha s-a aplicat ^
în îndepărtarea lăstarilor de prisos, prin hrănirea lăstarilor de prisos. sapa rotativă. Paralel cu aceasta ^
au aplicat prima praşilă pe 55 ha s-a trecut la prăşitul mecanic cu j
fiind o operaţie pe cît de necesară, Plivitul trebuie aplicat şi în planta­ cultivatorul şi manual pe rînd. Cu ")
^ ocupate cu sfeclă de zahăr şi fu- cultivatorul au fost prăşite peste )
pe atît de utilă şi folositoare pro­ ţiile de portaltoi pentru a se lăsa 40 ha, iar manual 30 ha.
L rajeră, au efectuat sapa mare la
ducţiei. numai numărul de coarde necesare C. RADU
t vie, iar la floarea-soarelui, înain- corespondent
Anul acesta, cind din spirit de producerii butaşilor STAS, în funcţie

prevedere s-au lăsat la tăiere coarde de vigoarea butucului.

mai multe pentru a se compensa Ciupitul este o lucrare în verde U zina „ V ictoria" C ălări. V e d e r e e x t e r io a r ă a fu rn a lu lu i nr. 2, r e in t r a t d e curând în p ro d u c ţie d u p ă
reparaţia capitală.
pierderile, există în foarte multe ca- prin care se îndepărtează numai

fcuri, lăstari mai mulţi deolt trebuie vîrful de creştere al lăstarilor de pe

iji ded t îi Doate duce fiecare butuc punţile de rod şl care se execută o j- Doua praşile

iţi sol de viţă în parte. In aceste si­ dată cu plivitul. In vîrful lăstarilor, Un nou produs

tuaţii — indiferent dacă via a su­ adică în coroniţă, se găsesc celu­ Mergînd pe linia descoperirii şi Conferinţa pe ţară a Uniunii A rtiştilor
valorificării resurselor locale, colec­ Plastici şi-a încheiat lucrările
ferit de îngheţ sau clocire, lăstări- lele de creştere t îndepărtînd coroni­ (, Ă’ vînd repartizate culturile pe suprafaţă (15 ha), s-a făcut rări- tivul întreprinderii de industrie lo­
cală „Horia“ din Alba Iulia a în­
rea exagerată şl frunzişul bogat pot ţa cu unghia, creşterea în lungime (. brigăzi şi echipe, colectiviştii din Pri- lul, asigurîndu-se o densitate de .1 ceput din acest an să extragă şi să
prelucreze un nou produs: benloni-
produce de la Început o îngrămădire a lăstarilor este oprită pe timp de (. caz au plivit buruienile din lanurile aproximativ 100.000 plante la ha -j tă. Noul produs, extras dintr-o ca­
rieră din comuna Ciugud, are cali­
ii vegetaţiei în- ------------------------ —.— —— aproape două săp- (, de grîu, orz, ovăz şi lucrează acum la şi s-a aplicat praştia a doua. Ina- tăţi superioare şi este apreciat de
schelele petroliere din ţară.
tr-un spaţiu restrîns, Recomartdările tămîni. In acest in­ l prăşitul culturilor semănate în pri- inie de începerea praşilei mocani-
!reea ee Împiedi­ Institutului central terval, hrana care Pînă acum au fost livrate peste
ca înfloritul ţi le­ o trimite butucul Jr măvară. Pînă acum ei au prăşii ce şi manuale pe rînd, la cultura i 880 tone benlonită. Pe viitor mun­ Sîmbătă s-au încheiat lucrările In Comitetul Uniunii Artişti*
citorii, inginerii şi tehnicienii între­ Conferinţei pe ţară a Uniunii lor Plastici au fost aleşi 69 dâ
^ o dată cartofii timpurii, iar pe porumbului se execută o lucrare I prinderii îşi propun să-şi perfecţio­ Artiştilor Plastici. membri. ,
[ cei iarovizaţi de 2 ori. cu sapa rotativă. neze continuu, metodele de lucru
gatul normal, pro­ de cercetări agricole se îndreaptă către (. L a sfecla de zahăr, pe întreaga astfel îneît să poată satisface cu In şedinţa de dimineaţă, pre­ In prima sa şedinţă plenară,
mugurii de copiii I. STANEA n succes cerinţele beneficiarilor. Şi, nu zidată de pictorul Spira Chin- Comitetul a ales Biroul Uniunii
voacă ssuturarea corespondent încape îndoială că procedînd astfel tilă, participanţii au dezbătut Artiştilor Plastici, alcătuit din
i şi muncind cu hărnicie vor reuşi proiectul statutului modificat al următorii tovarăşi: academicia­
masivă a florilor şi micşorează mult şi inflorescenţe, care hrănite îndea­ să sporească tot mai mult produc­ Uniunii, care a fost apoi apro­ nul Ion Jalea, artist al poporu­
juns cresc mai mari, înfloresc şi lea­ i ) ţia şi productivitatea muncii. bat în unanimitate. lui, — preşedinte al Uniunii Ar­
producţia. i Rezultate bune la Totesti I tiştilor Plastici; Ion Irimescu şi
In continuarea şedinţei, prezi­ Eugen Popa — vicepreşedinţi;
Pentru a înlătura acest neajuns, gă mai bine. i. dată de sculptorul Ovidiu Mai- Spira Chintilă, Brăduţ Covaliu
(. După terminarea însamintirilor, tec, a fost supus discuţiei pro­ şi Ovidiu Maitec — secretari,
este necesar să se aplice plivitul în De aceea, ciupitul se face în t colectiviştii din Toteşti, raionul aplicat o lucrare de grăpare şi ^ iectul de rezoluţie a Conferinţei. Anastase Anastasiu, Corneliu
l Haţeg, şi-au îndreptat eforturile s-au prăşit aproape 10 ha. De a- Rezoluţia, care prevede măsurile Baba, Ion Biţan, Boris Caragea,
mod! ştiinţific şi foarte riguros. preajma Înfloritului, cînd lăstarii au C spre întreţinerea culturilor de pră- semenea, s-a efectuat prima pra- ^ pentru îmbunătăţirea continuă Alexandra Ciucurencu, Vasile
l şitoare şi păioase. La păioase s-a şilă pe mai mult de jumătate din ^ a activităţii artiştilor plastici, a Kazar, Jules Perahim, Mircea
De Îndată «e au apărut lăstarii pe deja 15—16 frunze, socotind de la j: făcut plivitul de buruieni pe în- fost aprobată în unanimitate. Popescu, Ştefan Szonyi.
fiuţuc, se execută un eontrol cu sco­ jr treaga suprafaţă (345 ha). Paralel suprafaţa ocupată cu floarea-soa-
pul de & se stabili şi definitiva În­ bază pînă la coroniţă. Delegaţii la Conferinţă au In numele noului Comitet ales
cărcătura de Iod. La lăstarii purtă­ Ciupitul nu se va mai face 'după ce relui, iar la porumb, ca primă lu- 1 adoptat o telegramă adresată au­ a mulţumit acad. Ion Jalea.
tori de rod, abia porniţi, apar tn torităţilor din Mexic, prin care
Vîrful lor inflorescenţele, pe cînd a Început înflorirea, pentru că pto- P cu aceasta s-au început şi lucră- crare, s-a aplicat sapa rotativă pe ^ cer punerea în libertate a ma­ Prin puternice aplauze, Confe­
la cei fără rod, apare începînd de duce o abundenţă prea mare de sevă relui pictor şi patriot David Al­ rinţa a hotărît să trimită o te­
Ia a 3-a Ia a 7-a frunzuliţă, primul şi provoacă avortărl masive de flori r rile de îngrijire la cartofi, floa- 100 ha, din cele ISO cultivate cu -| faro Siqueiros. legramă Comitetului Central al
fclrcel. Din acest moment, se poate (meiere). Majoritatea soiurilor înflo­ Partidului Muncitoresc Romîn.
Stabili care va fi recolta probabilă resc în momentul cînd lăstarii au L rea-soarelui, porumb, precum şi la această plantă. -i S-a trecut apoi la alegerea Co­ Textul telegramei a fost adoptat
pe butuo. Primul lucru este acela de ajuns să aibă 18—22 frunze, ceea ce mitetului şi a Comisiei de cen­ în unanimitate.
a asigura lăstarilor au rod condiţii însemnează că lucrarea trebuie apli­ ^ grădina de legume. Pe întreaga ,V. UAZĂR ] zori ale Uniunii Artiştilor Plas­
bune de «reştere şi dezvoltare. Ei cată mai devreme, fără ca să intrăm tici. (Agerpres)
trebuie să primească hrană multă, în plină fază de înflorire. L suprafaţă cultivată cu cartofi s-a corespondent j
lumină şi aer suficient. Pentru --luJl_l \--f _u
aceasta, lăstarii fără de rod, care Nu se vor ciupi lăstarii din cepi,
consumă zadarnic hrana şl aglome­ nici cei lacomi şi nici cei crescuţi din încheierea lucrărilor Conferinţei
rează vegetaţia butucului, trebuie să partea de jos a punţilor şl coardelor naţionale de stomatologie
fie înlăturaţi prin suprimare de la de rod oare sînt destinaţi formării
bază. îndepărtarea lăstarilor nero­ scheletului de rod pentru anul ur­ Sîmbătă la amiază, în sala de 18 comunicări făcute de reprezen«
ditori, de prisos, poate merge pînă marmură a Casei Scinteil, s-au în­ tanti ai delegaţiilor de peste hotare;
la 25 la. sută ,din. totalul lăstarilor pe mător. cheiat lucrările celei de a IV-a Con­
butuc. Se pot, de asemenea, Înlătura ferinţe naţionale de stomatologie or­ Rapoartele şi comunicările ţinute
chiar şl .unii lăstari cu rod, dacă In viile unde rodul este slab şl sînt ganizată de Uniunea Societăţilor de aduc o contribuţie însemnată la pro-,
aceştia sînt firavi, cu struguraşi mici, prea mulţi lăstari buiaci, daţi direct din ştiinţe medicale din R.P. Romînă. greşul ştiinţifica al specialităţii şl Ia
care au de acum un început de cîr- buturugă sau din braţele (cotoarele) creşterea nivelului asistenţei stoma­
cel pe strugure, dovedind că nu vor bătrîne, o dată eu aplicarea plivitului In timpul lucrărilor conferinţei au tologice, pentru continua îmbunătă­
da un ciorchine normal. Lăstarii slabi se vor ciupi cei mai1mulţi lăstari din fost prezentate peste 40 de rapoarte ţire a asistenţei medico-sanitare.
roditori se îndepărtează îndeosebi la cei mal vlguroşl la înălţimea noduri­
soiurile de masă, pentru că aici tre­ lor al 7-<lea, 8-lea adică deasupra pri­ şi comunicări de către medici spe­ (Agerpres)
buie să se tindă spre obţinerea de milor 2—3 cîrcei apăruţi. Din aceşti
struguri marfă cu bobul mare. Se lăstari vor porni 2—3 copiii mai vi- cialişti din întreaga tară precum şi
vor ’ plivi şi' lăstarii gemeni, înde- guroşi, care se vor conduce şi lega
părtîndu-se cel mai slab, iar dintre refirat pe sîrma şpalierilor sau pe T a '<?. A. S. din 'Oardă Inginerul — un neobosif căutător al noului!
cel lacomi, toţi acei care au pozi­ araci. Cind aceşti lăstari — copiii au de Jos, raionul Alba, baza “
ţii nepotrivite şi de care nu va fi ajups la 3—6 frunze se poate şti dacă hrănim animalelor o con- •
nevoie ca în anul următor- să fie sînt sau nu roditori după cum pe el stituie organizarea conveerului \
folosit la tăiere ca element de sche­ apar sau nu inflorescenţe. verde şi nutreţurile însilozate. •
let. Cînd pe butuci, cum se întîm- In acest scop, în toamna trecută \
plă la multe soiuri, vor predomina In cazul cînd apar inflorescenţe şl s-au semănat, în mai multe eta- >
lăstarii fără rod, suprimarea şi în­ 6e profilează o nouă recoltă, îngriji­ pe, 20 ha. cu secară. Din pro- \
depărtarea lor poate să meargă pînă rea lor pe mai departe rămîne aceeaşi ducţia de secară rezultată, o «
la 50 la sută din totalul lăstarilor ca a lăstarilor roditori. Dacă apar parte se foloseşte în hrana ani­
fără rod. însă tot cîrcei, se va trece imediat m alelor ca masă verde, iar 200
la o nouă ciupire a acestor copiii tone se insilozează.
Este ştiut că inflorescenţele că să lacomi, obţinînd o a treia ramificaţie,
poată înflori şi lega (fecunda) nor­ copiii din copiii, care de data aceasta Acţiunea de însilozare a şi
mal, necesită o hrană abundentă. sînt roditori la majoritatea soiurilor început zilele trecute. Pînă acum
Dacă sînt umbrite sau înmănunchla-
de viţă. tractoristul Ion Braşcoviţă, pe

De asemenea, trebuie să se aplice care-l prezentăm în fotografie,
ciupitul lăstarilor lacomi, a celor mai
viguroşl şi mal avansaţi pe butuc, a însilozat aproape 100 tone din
cînd sînt neroditori. Ciupirea lăstari­ cantitatea planificată.
lor lacomi se face la apariţia primilor
doi cîrcei, suprimîndu-se coroniţa.

te Intr-un snop de lăstari printr-o le­ Ciupitul aplicat la copiii, îl forţează Şi în acest an oţelarilor din cum ar fi creşterea capacităţii realizate sarcinile zilnice de glie Ciontea de la hala :de pre­

gătură neraţională, făcută la repe­ să dea alţi copiii cu rod. Această ope­ Hunedoara le revine sarcina să tehnologice a halei de turnare, plan. Se întîmplă însă ca ingine- gătire a oalelor nu asigură tot­

zeală, vor suferi de scuturări masive raţie este necesar să fie aplicată anul producă cantităţi sporite de perfecţionarea sistemului de în- ral şef de schimb să fie pre- deauna oale de turnare la timp

de flori, ceea ce poate duce la me- acesta îndeosebi la viile care au su­ oţel. Pentru îndeplinirea acestei chidere a oalelor şi studierea zent de multe ori acolo unde es- şi de bună calitate, este un lu­
iere (mărgeluire) şi în consecinţă la ferit de ger şi nu au rod •suficient, sarcini, comitetul de partid de ansamblului suport-orificiu pen- te necesară doar prezenţa mai- cru ştiut. înseamnă că aici mun­
scăderea simţitoare a producţiei. dar în schimb au lăstari lacomi. la O.S.M. nr. II a indicat şi a tra a elimina posibilitatea per- stralui sau a şefului de echipă, ca nu este bine organizată, iar
ajutat conducerea secţiei să forării oalelor de turnare.
Lucrările experimentale au dove­ Copilii cu rod se vor trata deose­ Procedînd astfel, preocupările maistrul nu-şi îndeplineşte exem­
bit de cei fără de rod regimul lor pregătească din timp un minu­ Se ştie că dozarea şarjelor inginerului devin altele şi nu a- plar atribuţiunile. Dar este nea­

dit c ă .Ia unele soiuri şi plantaţii cu fiind identic ou al-lăstarilor cu rod ţios plan de măsuri tehnice şi constitiiie o problemă importan- celea care de fapt îi aparţin. Nu părată nevoia prezenţei îndelun­

creştere mai buiacă, pierderile din obişnuiţi. Ei nu se vor mai ciupi la organizatorice, să se preocupe tă în oţelărie. înseamnă că el gate a inginerului în hala de

câuza neaplicării plivitului se ridică 5—6 frunze, cum se practică în mod îndeaproape de realizarea lui la Operaţia respec­ nu munceşte pregătire ? Fireşte că nu. Rolul

uneori la mal mult de un sfert de curent în toate viile, d operaţia va timp. tivă, aşa cum se pentru îndeplini­ maistrului în procesul de pro­

recoltă.' Cînd legatul se face „de-a fi asemănătoare cîrnitului tîrziu către Dar pentru sporirea producţiei execută în pre­ rea sarcinilor de ducţie, este bine stabilit, al in­
de oţel şi-au cerat rezolvarea zent, nu răspun­
valma", fără a se resfira fiecare lăs- sfîrşit de vară. şi unele probleme de un înalt de cerinţelor teh­ plan. Numai cu ginerului, •de , asemenea. Ingine­

nivel tehnic. In acest scop, co­ nicii celei mai atît însă’ nu tre­ rul şef de schimb trebuie« să-l

mitetul de partid a mobilizat noi. Se cere deci buie să se mul­ determiile pe maistru să-şi fa­

colectivul de ingineri al secţiei ca ea să fie con­ ţumească. Ingi­ că datoria, şi nu să-i ia locul

să studieze şi să găsească cele nerul trebuie să acestuia.
mai practice soluţii, să promo­
tinuu îmbună­ fie acela care, Asemenea cazuri pot fi întîl-
veze cu tot curajul noul în pro­ tăţită şi ingineri­ pe baza pregăti­ nite şi în schimburile conduse
cesul de producţie. lor de aici le re­ rii sale superioa­ de inginerii Alexandra Oprănes-
vine sarcina să re şi a experien­ cu şi Maxim Bun. Dar ele nu i
In lumina sarcinii încredinţa­ ţei dobîndite zi trebuie să persiste. Fiecare mun­
te, inginerii de la O.S.M. nr. II stabilească o teh­ de zi, să fie un citor, maistru sau inginer poar­
au reuşit să determine prin fo­ neobosit căută­ tă o răspundere bine definită în
nologie nouă în tor al noului, să procesul de producţie şi fiecare
losirea capacelor chimice obţi­ lupte pentru a- trebuie să şi-o îndeplinească e-
nerea unei cantităţi mai mari raport de ce­ plicarea lui în
de laminate din oţelul turnat în xemplar.
secţie. Modificările constructive rinţele şi condi­ cînd a găsit 0 c a lT 'd f sporire'a
Pe drept cuvînt inginerul es­
făcute la cuptoarele de 400 tone ţiile existente. producţiei si dp îm hnnM -re a te considerat om de concepţie.
au avut ca urmare reducerea S K dl Tcalităţii otelului ^ natap5e a Pregătirea lui teoretică superi­
Or, obţinerea la tacredlrea c" " oară, combinată cu experienţa
duratei de elaborare a şarjelor „ , ... 1 sa
şi creşterea productivităţii cup­ toate şarjele a tî’ , us radannle depuse, practică, pot să determine un
toarelor cu circa 10 la sută. progres continuu în activitatea
procentului de carbon corespun- f-a- rf oIve singuri a- întregului colectiv.. Comitetului de
Tot ca rezultat al preocupă­ zator la topire, a ramas încă
rii inginerilor din secţie este şi o problemă nerezolvată. Rezolva- n^e™respnperc?taerfleCaiegnrtea'fFi.cpurl,°uYi0<:înatecadree partid de la O.S.M. nr. II îi re­
mărirea capacităţii de încărcare rea ei definitivă a fost târăgă- sînt cuprinse fazele de elabora- vine sarcina să antreneze într-o
nata de către inginerii Nicolae măsură mult mai mare inginerii
a cuptorului nr. 1 , fără să mai Sîntimbreanu, şeful secţiei, Mir- secţiei în rezolvarea principale­
fie executate lucrări mari de in­ cea Penescu, adjunct cu pro-
vestiţii. A fost creată astfel po­ dur>cţia işi Sabin, cF. a.u..r,utehn,olo„g...

Rezolvarea definitiva a dozării
sibilitatea sporirii productivităţii şarjelor ar determina reducerea re, inginerul scapă din vedere lor probleme de ordin tehnic
anuale a cuptorului nr. 1 cu simţitoare a rebutului m oţelane problemele tehnologice care îi superior, să asigure participarea
aproximativ 40.000 tone oţel.
şi creşterea cantităţii de oţel aparţin de drept. De multe ori lor la găsirea unor forme şi me­
Acestea sînt doar cîteva din bun pentru laminare. inginerul Zaharia Costea, şef de
tode noi de exploatare a agre­
problemele tehnice rezolvate pî­ Nu se poate contesta faptul schimb, îşi consacră o bună gatelor, pentru ca acestea să
producă mai mult oţel şi de mai
nă acum cu succes de către in­ cină pşreimfiluolr rdmed sscahricminbi olergarneivzian- parte d, in timpul de lucru ppeennttrruu
ginerii secţiei O.S.M. nr. II. Nu
înseamnă însă că aici s-a făcut torice. De felul cum ei îşi orga- rezoIva probleoin asigurării cu bună calitate. Trebuie să milite­
totul. Pentru sporirea producţiei nizează lucrai şi îşi exercită cu oa^e de turnare. Desig ir, acesta ze deci pentru întărirea activi­
de oţel şi îmbunătăţirea calită­ toată răspunderea controlul a- este un lucra căruia fiecare şef
ţii acestuia îşi aşteaptă rezolva­ supra înfăptuirii dispoziţiilor da- de schimb trebuie să-i acorde tăţii de concepţie a inginerilor
din secţie.
rea şi alte probleme tehnice, te, depinde măsura în care sînt toată atenţia. Că maistrul Gheor-
I. CIOBANU