Page 54 - 1963-05

PAG 2
Jia u p e a ţii în a u fia ţi
La cea de-a 11-a expoziţie de pă sări cîntătoare şi decorative deschi­
să la Moscova, vin. mii de vizitatori de toate vîrstele, care admiră pe cele
aproape 200 de păsări care vorbesc şi cîntă. Juriul expoziţiei a premiat
pe eele mai reuşite exemplare.
Acest grup de păsări din ţări îndepărtate, îşi etalează cu fală pe­
najul.
Această mierlă sură a executat o melodie veselă pentru care a pri-
tnit fiîeHaliă ife aur. Pentru Tania ea a cîntat peste program.
O discuţie aprinsă între vizita tori pe tema trilurilor ciocîrliei şi
privighetorii.
In localitatea Sremska Mitro­
vica din R.S.F. Iugoslavia trăieşte
Nikola Postojici, în vîrstă de 62
de ani — o adevărată minune
pentru medicină. Ficatul, splina
Alchimia, precursoarea chimiei
Se presupune că alchimia a apă­ ziaşti şi "de bună credinţă au exis­
rut în secolul 1 (era noastră), la A le­ tat şi numeroşi şarlatani.
xandria. Alchimiştii urmăreau două
scopuri. In primul rînd, ei voiau să
transforme cele mai ieftine metale
ca fierul şi plumbul, în cele mai
scumpe —¦ aur şi argint. In acest
scop, iei s-au străduit să "descopere
aşa-numita ,!piatră filoz ofa lă“» In al a avut io soartă tragică. In anul
doilea rînd, căutau un fluid magic
v— ,!elixirul vieţii“, care să prelun­
gească viaţa oamenilor, sau să-i fa ­
că 'chiar nemuritori.
Potrivit vechilor scrieri egiptene,
părintele alchimiei este legendarul
Hermes Trismegitul.
Dar alchimia a cunoscut cea mai
m are "dezvoltare în Evul Mediu. Pe
Vremea aceea, aproape pe lingă toa-
'iie curţile im periale "din Europa lu­
crau zi şi noapte alchimişti, care se
'străduiau şă transforme, plumbul în
aur pentru a uşura situaţia financia­
ră a monarhilor.
Alchimia se bucura de simpatia
unor savanţi "din epoca aceea. Ast­
fel, marele om de ştiinţă Băcon a
crezut în posibilitatea transformării
plumbului într-un metal preţios. Ro-
b ert B o y le , p r e ş e d in te le C on siliu lu i f i lo z o f a lă , n ic i „ elix iru l v ie ţii , "dar
ştiinţific regal din Anglia, îi spriji­ ei au pus bazele dezvoltării chimiei, f
nea pe alchimişti. Newton a con­ industriei farmaceutice, şi a „alclii- ^
struit chiar un mic laborator unde miei" moderne-fizica nucleară.
făcea experienţe de alchimie.
Dar alături de alchimiştii entu- au descoperit radiul s-a constatat că
Turnul din P is a
din n o u în p rim e jd ie
Faimosul turn înclinat din Pisa con­
stituie din nou subiectul unor ştiri
alarmante. După cum relatează zia­
rul „The Guardian“, în cadrul unei
conferinţe a unor oameni de ştiinţă
şi tehnicieni, ţinută în oraşul italian
Lucea, prof. Letterio Donato de la
Universitatea din Pisa, a declarat:
„Este extrem de probabil că, într-un
viitor nu prea îndepărtat, unghiul de
înclinaţie a turnului va ajunge în­
tr-un stadiu critic“. Acest lucru se
va întîmpla atunci cînd solul pe care
se află temeliile turnului nu va mai
putea rezista presiunii provocate de
cele 14.000 de tone ale construcţiei
înclinate a turnului.
Greutatea turnului este apreciată
la aproape 5 kg. pe centimetru pă­
trat, în timp ce greutatea normală
pentru solul Pisei este de aproxi­
mativ un kilogram. Ţinînd seama de
înclinarea turnului, se apreciază că
Nr. 2610
Despre simţurile rechinilor
Şosele luminoase „Insu lă“ Rechinii au mirosul foarte ne dezvoltat au fost dovedite
prin experienţe efectuate în
De cîţiva ani, nume- plastică fosforescentă, petrolului, care sînt sen- în M area N eagră bine dezvoltat. S-a stabilit că două bazine speciale de dimen­
după miros ei descoperă mo­ siunile 11<'22 metri în Insulele
roşi cercetători canadi- Dar, la fel ca şi vop- sibile la razele ultravio- O expediţie hidrobiologică sovieti­ Bimini din arhipelagul Baha
că în Marca Neagră a descoperit o meala chiar atunci cînd con­ mas. S-au obţinut interesante
eni se străduiesc să şeaua pentru semnaliza- lete. Aceste materiale „insulă“ de apă dulce, care pluteş­ centrarea substanţei aromatice rezultate la studierea vederii
te pe apa sărată a mării. „Insula“ rechinilor. Ei îşi pot descoperi
realizeze şosele lumi- re, acest produs de uns plastice, care conţin în ocupă o suprafaţă de circa 1.000 me­ din apă nu este mai mare prada ia o distanţă de cîteva
tri pătraţi, la o adîncime de aproa­ sute de metri, cu ajutorul mi
noase ale căror trasee nu era capabil să re- special clor, pot deveni pe 50 centimetri şi este de culoare de 1 : 1 .0 0 0 .0 0 0 , sau chiar
1 : 1.500.000. De aceea, rechi­ rosului şi pipăitului. S-a stabi
să rămînă vizibile, fă - ziste la rularea continuă fotoconductoare în în- galbenă-verzuie. Pe suprafaţa de apă lit acum că atunci cînd rechi
dulce plutesc crengi de pomi, fire de nii sînt denumiţi şi „nasuri nul se apropie, pregătindu-se
ră a străluci totuşi, a vehiculelor. Pe şose- treaga lor masă în tim- trestie şi fulgi de păsări acvatice. de atac, şi în momentul- ata
Cercetîndu-se fauna şi flora insulei, plutitoare". cului el este ajutat în primul
atît în timpul nopţilor lele cu trafic mare erau pul nopţii, doar sub in- s-a ajuns la concluzia că aceasta Rechinii pot percepe cele rînd de vedere. Rechinii deo­
s-a format din apa Dunării.
fără lună, cît şi pe vre- suficiente cîleva zile fluenţa razelor ullra- mai mici oscilaţii cu ajutorul sebesc bine forma obiectelor.
O descoperire pentru unor canale subţiri, pline cu
me de ceafă. pentru ca „stratul de lu- violete care încălzesc în industria conservelor o soluţie apoasă care se află Mecanismul ochilor lor este de
Încă în 1960 şi 1961 mină“ să se şteargă. timpul zilei suprafeţele Pe fundul lacului Ovretan, în a- imediat sub epidermă, pe tot acelaşi tip cu al multor ani­
propiere de Oslo, oamenii de ştiin­ corpul. Se presupune că cu male nocturne terestre.
s-au făcut experienţe De curînd, cercetălo- respective. ţă au descoperit apă care conţine
oxigen lichid. Cu ajutorul metodelor ajutorul acestor organe rechi­ Cînd îşi înghit prada, re­
ale {caror rezultate nu rii de la Universitatea Canadienii au reuşit radioactive s-a stabilit ca această apa nii percep ecoul oscilaţiilor chinii îşi rotesc capul dintr-o
parte în alta şi. rup din corpul
au f'rost. iansa- conclrud.ien- d,m. nl-oron t,o au p. rop.us să toarne acest mate- este „în vîrstă“ de 7.000—8.000 de provocate de propriile lor peştilor mai'i halci de carne de
rial plastic luminos cu ani. Specialiştii afirmă că ea s-a cîte 2—4 kilograme.
te. Pe atunci a fost folosirea m aterialelor ufurin(ă cu care păstrat din perioada glaciară. In apă mişcări. Dar nu este încă pe
deplin lămurit gradul de sen­
s-au găsit rămăşiţe bine conservate sibilitate al acestui sistem şi
de animale, peşti, plante de acum
cîteva mii de ani. După părerea oa­ distanţa ia care reacţionează.
menilor de ştiinţă norvegieni, apa fără Capacitatea rechinilor de a
oxigen poate fi folosită pentru con­
servarea a diferite produse alimentare. percepe oscilaţiile din mediul
H îrfia înconjurător şi mirosul ior bi­
vorba de a unge şosea- plastice semiconductoare se toarnă bitumul sau
ua cu o substanţă obţinute din derivaţi ai asfaltul. Ofensiva împotriva norilor
Statuetă veche de 20.000 de ani Savanţii sovietici au pornit împo­ Specialiştii sovietici au obţinut re­
triva norilor o „ofensivă" fără prece­ zultate interesante. In zona precipita­
Recent, arheologul sovietic înaltă de vreo 13 cm., lucrată dent în istorie. Omul va dirija timpul, ţiilor artificiale înălţimea stratului de
Tarasov din Leningrad a făcut dintr-un colţ de mamut, care re­ va provoca ploaia şi zăpada. zăpadă a crescut în februarie cu
o descoperire uimitoare. In tim­ prezintă un om din prima peri­ 3—6 cm. Topirea zăpezii a întîrziat
pul săpăturilor efectuate în sa­ oadă a epocii de piatră. S-a sta­ Cînd de pe cel mai măre poligon
tul Gagarino din regiunea Li- bilit că această statuetă, care meteorologic din U.R.S.S. decolează cu 7— 10 zile. Iarna, deasupra oraşe­
peţk (sudul R S.F.S.R.), pe locul redă cu precizie şi în mod ex­ avioanele, pe cer rămîne o urmă, iar lor mari, se poate spori cu 10— 15%
unei aşezări din comuna primi­ presiv dinamica mişcării, datea­ pe pămînt începe să cadă dintr-odaiă numărul zilelor însorite. In vara anu­
tivă, a fost găsită o statuetă ză de aproximativ 20.000 de ani. ploaia (vara) şi zăpada (iarna). lui 1963 experienţele vor continua.
Razele cosmice parvin din galaxia noastră
5» Viaţa“ nucleului atomic de-a lungul veacu rilo r Recent s-a pus punctul final unei S. Sirovaţki au procedat la un stu­
îndelungate şi vechi controverse : diu minuţios al datelor recente fur­
Sub influenţa neutronilor şi a al­ ma nucleului şi numeroase alte ca­ La Muzeul hîrtiei din Greiz, regiu­ razele cosmice au sau nu 'origina în nizate de astrofizică şi a cunoştinţe­
tor particule, nucleul aiomic intră racteristici importante. nea Karl-Marx-Stadt, s-a deschis ex­ galaxia noastră ? De multă vreme fi­ lor furnizate de vehiculele spaţiale.
in stare de excitaţie. Deşt această poziţia permanentă „Flîrtia de-a lun­ zicienii erau înclinaţi să dea un răs­ Ei au ajuns la rezultatul că partea
stare nu durează însă decît cîteva O astfel de sensibilitate se ob­ gul veacurilor“, care ilustrează dez­ radiaţiei metagalactice trebuie să fie
zecimi de miliardimi de secundă, ea ţine datorită unui dispozitiv radioe- voltarea hîrtiei. Sînt expuse nume­ puns afirmativ căci în cazul unei
a putut fi măsurată la Institutul de lectronic. Acesta captează razele roase piese rare şi preţioase — o origini exterioare, amploarea feno­ numai de ordinul a 0,1 la sută, ceea
fizică al Academiei de ştiinţe din Gama emise de nucleu la începu­ menului ar fi trebuit să fie gigantică. ce înseamnă că razele cosmice s-ar
Riga. tul şi sfîrşitul excitaţiei sale şi le carte din foi de palmier, vechi ră­
transformă în semnale electronice. bojuri, o instalaţie pentru uscat hîr- Fizicienii sovietici V. Ghinsburg şi naşte „undeva în galaxia noastră“.
Instalaţia, care a fost special pu­ tia din epoca feudală, hîrtii policro­
să la punct în acest scop, permite, Academia de Ştiinţe din Letonia me rare etc.
de asemenea, să se definească for­ va folosi acest puternic instrument
pentru studierea izotopilor cu exis­ Printre exponate se află prima hîr-
tentă scurtă. In prezent se află în tie filigranată din lume, veche de 600
studiu nuclee de argint şi de sodiu. de ani, iar din perioada cea mai re­
centă, exemplare de hîrtie din stu­
Sortiment străvechi de cesă, cultivat ful Dunării şi din fibră de sticlă, pre­
din noifl în R. P. Chineză cum şi eşantioane din prima hîrtie
sintetică. Este, de asemenea, expus
un exemplar al maşinii de carton, des­
tinată combinatului de hîrtie de la
Schwedt, în curs de construcţie.
In apropiere de Fueijou, capitala arbuştii sălbatici de ceai în Fuţzian B ra zi
provinciei Futzien, au fost recoltate şi cîteva plante din sortimentul „Pan
în 1962 primele 45 kilograme din cea­ Yen“. In urmă cu cîţiva ani s-a ame­ îm potriva zgomotului
iul „Pan Yen“. Acest ceai, renumit najat, cu sprijinul guvernului provin­
pe vremuri, are o aromă specială. El cial, o plantaţie de peste 2.000 de ar­ Un arhitect din Viena a demons­
a fost Gultivat în secolul al X-lea, buşti din acest ceai, care au dat acum trat eficacitatea plantării brazilor.
din ordinul împăratului Tang. Pe vre­ prima recoltă. Brazii etanşează zgomotul străzilor,
incit locuitorii caselor situate în spa­
mea dinastiei Ming, Fuţzien plătea tele unei asemenea perdele de coni­
un tribut de ceai curţii imperiale chi­ fere au parte de linişte.
şi apendicul acestuia se află în neze. In secolul al XVII-lea s-a re­ Un muzeu al berii U.R.S.S. T C o le c tiv u l In stitu tu lu i "de m in e "din Iia r lio v a c r e a t o m a şin ă
partea stîngă, iar inima în dreap­ nunţat la cultivarea atestei varietăţi
ta. Acest „aranjament invers“ al de ceai, din cauza impozitelor mari d e p ro d u s ţe v i d in sticlă sin tetică , d e n u m ită „ U T .6 -X 0 1 “.- Ţ e v ile "din sticlă
corpului său nu i-a pricinuit şi a exploatării nemiloase a cultiva­
niciodată vreo neplăcere lui Pos­ torilor de către moşieri. După elibe­ sin tetică sînt m ult m a i rezisten te ca c e le clin m e ta l. E le sînt rezisten te la
tojici... rarea Chinei (1949) specialiştii în cul­
tura ceaiului au descoperit printre La München, capitala Bavariei, a b e r e ; şi tratatul din 1492 privitor la tem peraturi m ari şi sînt anticorosive.
fost deschis un „Muzeu al berii“. degustatul acestei băuturi.
In foto : M aşin a „ U T ,6 -X O l“- *
El dispune de tot feliţl de relicve Printre lucrările expuse se află
istorice în legătură cu prepararea be­ „Altarul preparării berii“ care îl re­ Un nou tip de orgă electronică
rii, oare în Bavaria este considerată prezintă pe Sf. Florian, patronul fa­
¦moderne bricanţilor de bere, şi o interesantă Radioamatorii estoni Aualoli Siu- Cunoscutul organist eston prof, Hu-
o artă. Printre acestea se numără şi relicvă datînd din sec. XVIII, înfăţi- ghiz şi Heino Pedusaar au construit go Lepnurm a dat o înaltă aprecie­
carta din 1372, oare dădea cetăţeni­ şînd 28 de tipuri de ameţeală de pe o orgă electronică, care poate repro­ re acestei orgi, subliniind că ea poate
urma consumării acestei băuturi. duce peste 300 de nuanţe ale timbru­ ii folosită atît în orchestră cit şi de
lor din acest oraş dreptul să fabrice lui sunetului. Instrumentul este pre­ către solişti.
văzut cu 300 de lămpi de radio şi se­
t Hormonii din lapte sporesc rezistenţa la cancer miconductor!. La expoziţia de instrumente muzicale
din Estonia, orga a obţinut premiul I.
acest element se transformă treptat î
în plumb. | Felul alimentării influenţează anu­ Cauzele interdependenţei dintre îm­
mite forme de cancer. Astfel, medicii bolnăvirile de cancer şi consumul de
Regii, prinţii şi ducii au încer­ In anul 1919 Ernest Rutherford a ş japonezi au constatat că iaţă de pe­ lapte, stabilite statistic, nu au fost
cat să se îmbogăţească pe seama rioada antebelică se observă o în­ încă suficient cercetate. Majoritatea
„aurului'‘ alchimiştilor. realizat prima transformare arlifici- ( semnată scădere a cazurilor de can­ medicilor şi fiziologilor sînt de părere
cer în regiunile şi ţările în care a că sporirea rezistenţei organismului
Printre şarlatanii-alchimişti a fost ala a elementelor 'prin bom barda- jţ crescut consumul de lapte şi produse faţă de această boală a secolului nos­ C & Is& fo ffJe p e eytuerafââ.
şi o fem eie, Maria-Sieglerin, care lactate. Acelaşi fenomen a fost cons­ tru se datoreşfe substanţelor hormo­
rea azotului cu ioni de heliu. Azo- f tatat şi de oncologii din S.U.A. nale conţinute în lapte.
1575 ducele de Brunswick, văzînd
că ea nu reuşeşte să scoată aur din tul s-a transformat în oxigen şi hi- i Intîmplarea s-a petrecut in oraşul ceput să se îndepărteze de mal. Unul
plumb, aşa cum îi promisese, a or­ Gorki, pe riul Oka. După cursuri, dintre ei a reuşit să se salveze, iar
donat să fie arsă. drogen. Cu 30 de ani mai tîrziu, j cinci elevi au plecat să pescuiască. ceilalţi patru, înghesuiţi unul în al­
Stind pe o bucată de gheată, atenţi tul pe bucata de gheată, au plutit
O. Laxorence din California a con- ? la pescuit, copiii n-au observat pri­ pe 'o distantă d e patru kilometri. L a
m ejdia : gheaţa se rupea. Sloiul 'des­ semnalul de alarmă al stafiei de sal­
stiuit un ciclotrón cu ajutorul că- ? prins pe care se aflau şcolarii a în­ vare, copiii au fost salvafi.
rina s-au realizat "diferite transfor- (
mări ale elementelor. Í
Prinţul de Wiirtzburg avea simţul In urma acestor descoperiri, ta- \ C um văd anim alele
umorului. E drept că un umor cam
sumbru. El şi-a construit la curte o belul lui Mendeleev a fost comple- \
spînzurătoare pe care o folosea nu­
mai pentru alchimiştii care nu-şi în­ tal cu noi elemente create de om. ! In urma experienţelor efectuate, este valabil pentru şoareci, guzgani electrosiatfea
deplineau promisiunile. doatorul G. Drücker de la Universi­ şi ciori. Girafa nu deosebeşte culoa­
„Alchimia“ modernă, strîns legată z tatea din Münster a ajuns la con­ rea verde de galben şi portocaliu. In Recent s-a elaborat un' sistem de fotografiere electrostatică. Pelicula
In cursul experienţelor făcute cluzia că pisica şi clinele nu deose­ schimb, maimuţele deosebesc culori­ electrostatică poate fi ştearsă prin si mplă încălzire, după care ea mai
pentru 'a obţine „piatra filozofală“ de energia atomică, devine o ştiin- i besc de fel culorile. Acelaşi lucru le aproape oa şi omul. poate fi folosită încă de aproximativ 10 ori.
şi „elixirul vieţii“, alchimiştii au
descoperit o seamă "de substanţe şi fă care se dezvoltă impetuos. Visul ? Fotografiile obţinute prin proce deul electrostatic sînt complet lipsite
de elemente chimice. de granulaţie. Puterea de rezoluţie a peliculei este atît de mare incit în
alchimiştilor de a transforma un ele- $ condiţiile miniaturizării se pot obţine 144 de fotografii pe o suprafaţă ex-
trem de mică. Nu mai este nevoie de rcactivi chimici şi fotografiile se ob-
ment în altul s-a realizat.
ţin cu o viteză de o imagine în 0,1- 0,01 secunde.
S-a împlinit oarecum şi cea de-a \ Pentru sensibilizare pelicula nu se tratează cu chimicale şi ea poate
"doua "dorinţă a lor — prelungirea ' O c o m s t ă d e s c o p e r it ă d e um gam etfor fi manipulată la lumină solară puter nică. In întuneric ea devine electro-
vieţii omeneşti — cu ajutorul noi­ statică şi după încărcarea aparatului imaginile apar pe ea sub acţiunea fas-
ciculelor luminoase intense. La încăl zire pelicula se developează, iar la în-
lor medicamente, vitamine, hormoni . Kaoru Ikeya, muncitor din Tokio metă care îi poartă acum numele. călzire repetată imaginea de pe peli culă se şterge.
în vîrstă de 19 ani, a descoperit, cu Observatorul din Tokio a confirmat
"Alchimiştii au fo lo sit pentru p ri­ şi antibiotice de care dispune medi- ? ajutorul unui telescop construit de că este vorba de o nouă cometă. Cu noua peliculă vor putea fi fo tografiatc semnalele radiolocatorilor şi
m a d a tă io s e r ie d e a p a r a te şi in ­ el însuşi, în constelaţia Hidra o co- imaginile de pe ecranele de radiolocaţ ie, lucru imposibil cu peliculele obiş-
strum ente d e neînlocuit în lab ora­ cina modernă. nuite.
toarele chim iei m oderne. Este drept
că ei nu au "descoperit nici „piatra
f
După ce în anul 1898 sofii Curie Frîgsder chirurgical miniatural
Recent, în U.R.S.S. a fost realizat răcirea termoelectrică, rezultat al tre­
un frigider chirurgical miniatural, cerii unui curent continuu printr-un
care este folosit pentru împiedicarea circuit din doi semiconductori, tem­
mortificării ţesuturilor în timpul ope­
această presiune atinge în unele puncte raţiilor plastice. Noul instrument are peratura puţind fi reglată între 0 şi 5
zece kilograme pe centimetru pătrat. dimensiunile unei cutii de chibrituri grade Celsius.
şi se alimentează cu energia pro­
Deşi unghiul de înclinare creşte cu dusă de un acumulator de buzunar. Noul instrument poate fi folosit
numai o optime de milimetru pe an, Ia operaţii estetice la urechi, nas,
Acţiunea frigiderului se bazează pe buze, bărbie.
el va continua in mod vădit să se
mărească foarte mult. Aparat pentru tratarea bîlbîielii
Prof. Donato afirmă că singura L a Lublin (R. P. P olon ă) fu n cţio­ tul vorbeşte încet intr-un m icrofon,
n ea z ă un a p a r a t cu c a r e se tr a tea z ă iar ecoul revine la el şi poate fi as­
soluţie este extinderea platformei d efectele de vorbire. A paratul este cultat. R cproducînd d efectele de
fundaţiei, astfel incit presiunea să instalat la centrala telefon ică interur­ pronunţie ale celu i care vorbeşte, e-
fie redusă de la actualul minim de bană şi este compus dintr-un m agne­ coid îl ajută să se străduiască să le
tofon special şi un com plex d e trans­ îndrepte. M edicii urm ăresc m odul de
5 kg la acela al presiunii normale mitălori. aplicare al tratam entului care durea­
de 1 kg. pe centimetru pătrat. Pînă z ă 90 zile.
la efectuarea acestor lucrări de re­ Tratamentul este următorul: pacien­
paraţie, de lungă durată, el propu­ Aparafe de radio „penfru cei de culoare“
ne ca turnul să fie susţinut prinir-o Recent, o panteră scăpată din lr-un circ iranccz a terorizat timp de câteva ore locuitorii unui cartier Autorităţile din Re­ pot fi recepţionate culoare*. Pe viitor
serie de şapte cabluri de oţel, în timp al Parisului. Ea a fost capturată cu mare greutate în subsolul unei clă diri, iar apoi închisă într-o cuşcă publica Sud-Africană „negrii“ vor putea
pentru a îi înapoiată ia circ,' au hotărît să pună în posturi pe anumite
ce în jurul turnului s-ar construi o yînzare aparate de ra- frecvenţe, pe care vor cump ra numai asej.
diafragmă cilindrică cu o adîncime ţUfij Lţ| aju torul !cărora avea loc programe ex- menea aparate.
de 20 metri şi un diametru de S0 elusiv pentril „cei 'de
metri, pentru a-1 apăra în cursul
aşezării fundaţiilor permanente.- , 1