Page 55 - 1963-05

Nr. 2610
¦ ?¦ ' . .
... . :::M -.....
^A
In fim i 1 •
: Tri ţ ....
E. M. DEVA — PEISAJ INDUSTRIAL
Cu planul îndeplini! !a lofs indicii
Creşterea productivităţii mun­ ră secţia metalurgică. Cunoscînd logic prin îmbunătăţirea stropi­
cii constituie factorul hotărîtor
în sporirea producţiei şi scăde­
rea preţului de cost. Fireşte că
aceasta presupune folosirea ju ­
dicioasă a capacităţilor de pro­
ducţie şi valorificarea cu maxi­
mum de eficacitate a tuturor re­
zervelor interne.
O experienţă valoroasă în a-
ceastă direcţie a obţinut colecti­
vul U.M.C. Zlatna.
Pornind de la premiza că ex­
perienţa pozitivă trebuie să de­
vină un bun al tuturor, comite­
tul de partid şi conducerea teh-
nico-administrativă de aici au gă­
sit cele mai eficace forme şi me­
tode de muncă în mobilizarea şi
atragerea întregului colectiv la
perfecţionarea procesului tehno­
logic şi valorificarea deplină a
rezervelor interne. Una din mă­
surile luate în această direcţie
a fost organizarea unor colecti­
ve dintre muncitori cu o înaltă
calificare, tehnicieni şi ingineri,
pe lîngă fiecare organizaţie de
partid, care studiază rezervele
interne şi posibilităţile de valori­
ficare a acestora.
Ca urmare a acestei măsuri,
precum şi a unei munci politice
rodnice desfăşurate de organiza­
ţiile de partid, cu ocazia prelu­
crării cifrelor de plan pe anul în din această secţie au condus la
curs s-au făcut 199 de propuneri,
din care 149 şi-au găsit posibili­
tate de aplicare. O bună parte
din aceste măsuri s-au rezolvat
operativ, iar altele au fost incluse
în planul M.T.O. Numai în pri­
mele 4 luni au fost realizate pes­
te 106 măsuri din cele 149 apro­
bate.
Bineînţeles că numărul mare
de propuneri făcute este rodul
unor cercetări profunde şi multi­
laterale a posibilităţilor fiecărui
loc de muncă. Un exemplu eloc­
vent în această direcţie ni-1 ofe­
t î f e v a r e g u li a le f® e u lu i aie r tig M
Spre deosebire de celelalte
jocuri, rugbiul se practică cu un
balon care prin forma sa ovală
necesită o tehnică desăvîrşită şi
poate fi jucat atît cu mina cît şi
cu piciorul. In jocul de rugbi, sin­
gurul de altfel, mingea se joacă
numai înapoi. De aceea, el pre­
zintă o mare dificultate atît în
procesul de iniţiere al tinerilor
cît şi în cel de perfecţionare a
celor avansaţi.
Acest sport cere jucătorilor ca-
re-1 practică deosebite calităţi fi­
zice. Prin dinamismul său el so­
licită din partea jucătorilor şi o
mare capacitate de luptă, spirit
colectiv, înalte calităţi morale şi
de voinţă. Prin varietatea acţiu­
nilor sale dezvoltă jucătorilor o
largă şi complexă gîndire tactică.
Datorită succeselor repurtate
pe tărîm internaţional, acest joc
capătă, din ce în ce, o tot mai
largă popularitate. Pentru o mai
bună înţelegere a rugbiului —
ca urmare a dorinţei manifestate
de mai mulţi cititori ai ziarului,
vom prezenta unele aspecte cu mate din 7 jucători foarte rapizi
Vă prezentăm ;
Cartea sculerului de A, /. ROZIN
In carte sînt expuse bazele proce­
sului tehnologic de producţie a
dispozitivelor pentru maşini-unelte,
matriţelor pentru ştanţare Ia rece
şi deformare, a sculelor aşchie-
toare şi verificatoarelor. Pe baza
generalizării experienţei scutierilor
Inovatori, sînt descrise posibili­
tăţile de realizare a diferitelor
operaţii de lăcătuşerie şi montaj
Circuite cu transisioare în telecomunicaţii
Lucrarea conţine date practice a-
supra transistoarelor. Se dau metode
de proiectare a diferitelor tipuri de
amplificatoare, oscilatoare, detectoa­
re şi schimbătoare. d’ & frecvenţă, mo­
că în lunile ianuarie şi februa­
rie întreaga instalaţie va intra
în reparaţie capitală, organizaţia
de partid din secţie, ajutată de
comitetul de partid şi conduce­
rea tehnico-administrativă, a orga­
nizat un studiu tchnico-economic
asupra îmbunătăţirii caracteris­
ticilor de funcţionare a agrega­
telor. O dată cu aceasta au fost
întocmite grafice de reparaţii pe
echipe şi lucrări, cu termene fixe
de execuţie.
Eficienţa măsurilor luate s-a
văzut în final, cînd timpul de
oprire planificat s-a redus cu 8
zile. După efectuarea reparaţiilor,
indicele de utilizaţe extensiv, pe
întreaga secţie, a crescut cu 2,6
la sută, iar randamentul de ex­
tracţie cu 0,1 la sută faţă de
plan.
Un exemplu bun de felul cum
sînt rezolvate problemele proce­
sului de producţie îl întîlnim la
secţia chimică. Această secţie
este relativ nouă. Munca de cer­
cetare perseverentă şi hotărârea
de care a dat dovadă colectivul
perfecţionarea procesului tehno-
SIMPOZIOANE LITERARE
De curînd, la clubul din Aninoasa
a fost organizat un simpozion „Tudor
Arghezi“, în cadrul căruia s-a vorbit
despre viaţa şi activitatea poetului.
După aceasta, artiştii amatori au cilii ascultat cu viu interes lectura unor
versuri din creaţia argheziană. Un ase­
menea simpozion a mai avut loc şi
despre viaţa, activitatea şi opera lui
privire la teren, jucători, durata
partidei, elemente de tehnică şi
reguli de joc.
Terenul de rugbi se împarte în
două: cîmpul de joc şi terenul
de ţintă. Cîmpul de joc este cu­
prins între liniile de margine
(tuşe) şi liniile de ţintă care sînt
similare cu cele de corner la
fotbal. Terenul de ţintă este cu­
prins între linia de ţintă, margi­
nile tuşei prelungite şi linia de
fund.
O echipă de rugbi este com­
pusă din 15 jucători care se îm­
part în două mari compartimen­
te : înaintarea şi liniile dinapoi
sau, cum li se mai spun, liniile
de treisferturi. înaintarea este
formată din 8 jucători care sînt
dispuşi a stfel: trei în linia a în-
tîia, doi în linia a doua şi trei în
linia a treia. Ei au rolul de a ob­
ţine baloane pentru joc, atît la
grămadă cît şi în repunerile de
la margine. Linia întîia şi a doua
este formată din jucători masivi,
cu mare putere de împingere.
Liniile de treisferturi sînt for­
în producţia de scule şi se dă
justificarea lor teoretică. O atenţie
deosebită se acordă problemelor
de mecanizare a lucrărilor de lă­
cătuşerie în cadrul sculăriilor.
Cartea este destinată ca manual
pentru ridicarea calificării lăcătu­
şilor sculeri, puţind li folosită şi
de tehnicienii şi maiştrii din sec­
ţiile de sculărie ale uzinelor cons­
tructoare de maşini.
dulatoare, radioreceptoare (MA,
MF MA-MF), televizoare, emiţătoa­
re radio şi a echipamentelor de
curenţi purtători. Sînt prezentate şi
scheme cu valori care ajută pe, pro­
iectanţii
rii pe turnuri şi introducerea
de aer suplimentar în camerele
de răcire. Pe această bază capa­
citatea instalaţiei a crescut cu
37,4 la sută fără alte lucrări de
investiţii.
Aplicarea măsurilor amintite a
dus la realizarea planului de creş­
tere a productivităţii muncii în
trimestrul I a.c. în proporţie de
112.8 la sută, iar în luna aprilie
în proporţie de 114,8 la sută.
Producţia globală .trimestrială a
fost realizată în proporţie de
112.8 la sută, iar producţia mar­
fă în proporţie de 113,1 la sută,
Economiile suplimentare realiza­
te în trei luni la preţul de cost,
se cifrează la mai mult de un mi­
lion lei.
De menţionat faptul că planul
a fost îndeplinit ritmic la toate
sortimentele, iar calitatea produ­
selor s-a înscris întotdeauna în
prevederile normelor.
Succesele obţinute trebuie să
dea imbold şi să mobilizeze în­
tregul colectiv la continua lor
dezvoltare.
T . O.
Millail Sadoveanu, cu care prilej, cei de pomi ornamentali şi flori. Mo­
prezenţi — tineri şi vîrstnici — au
fragmente din opera marelui nostru
scriitor.
GHEORGHE NEGRARU
corespondent
şi îndemînatici care au rolul de
a purta balonul în terenul de
ţintă, pentru a înscrie punctele
necesare victoriei. Acest lucru îl
pot face şi înaintaşii însă. din
cauza terenului aglomerat pe
partea lor, ei pot marca mai greu.
Regulile de joc sînt numeroa­
se. Redăm pe cele mai importan­
te. Cînd balonul este culcat în
terenul de ţintă se acordă trei
puncte şi se numeşte „încercare".
Aceasta dă dreptul echipei care
a realizat-o să aşeze balonul pe o
linie perpendiculară cu terenul
de ţintă la circa 20—25 m. şi să
încerce o lovitură de picior. Dacă
în urma efectuării loviturii de
picior balonul trece peste bara
transversală a stîlpilor, se mai
acordă două puncte. Loviturile
de pedeapsă se execută tot spre
stâlpii de ţintă şi pentru reuşita
lor se acordă trei puncte. Lovi­
tura de picior căzută se execută
în joc şi ea cere ca întîi mingea
" U n. Ii
Ş j --' jj ' s
® I i !1 ?>'ü w s î i - t I t l l lÜ
Vă prezentăm componenţii lotului de tineret al R.P.R, la rugbi, Rîn'dul 'de sus (de, la stingă la ’dreapta):
prof, Barbu (antrenor), Juţuianu, Marin, Vangkele, Ciornei, Moldoveanu, Moromele, Bariu, Dinu, latan, Nicti-
DRUMUl SOÜIAÜSMUlin pag. s
In fiecare zi activităţi culturale Mol c o n s tr u c ţii
io G.A.C.
interesante, cu un conţinut bogat Membrii gospodăriei agricole
colective din Orăştioara de Sus,
Analizîrid condiţiile materiale, for- Dintre aceste acţiuni, de un deo- Alături de aceste acţiuni, mai a- raionul Orăştie, şi-au planificat
ţele culturale de care dispune Casa sebit interes s-a bucurat călătoria mintim o serie de seri culturale ca în acest an să ridice nume­
pentru fem ei ca cele întitulate „Cum roase construcţii zootehnice şi
raională de cultură, Comitetul pen- pe hartă amintită cu tema „Se schim- să ne educăm copiii“, „Copilul, fa ­ gospodăreşti. Pentru a asigura
tru cultură şi artă a raionului Alba bă faţa ţării“, prezentată de profe­ milia, şcoala“ şi altele, călătoria pe terminarea lor în termenele sta­
ţi ajuns la concluzia că la instituţia sorii Ion Dărămuş de la şcoala me- hartă cu tema „Vizitînd cîleva gos­ bilite, conducerea G.A.C. şi co­
amintită există depline posibilităţi die, Murgu Dumitru, de la şcoala podării colective fruntaşe din raion“, mitetul executiv al * sfatului
pentru desfăşurarea, în fiecare zi, a de 8 ani nr. 1, 7. Constantin, me-
unei activităţi bogate, legată de todist al casei de cultură şi Dumi- seara de experienţe din domeniul fi­ popular comunal au luat măsuri
preocupările cele mai diverse ale oa- tru Manciu, instructor al brigăzilor zicii şi chimiei, almanahurile ştiin­ pentra mobilizarea la lucim a
menilor muncii din localitate. Ca ur- de agitaţie din cadrul consiliului ţifice „Traian Vuia — pionierul a- unui mare număr de cetăţeni.
mare, conducerea casei de cultură a local al sindicatelor. Materialul pre- viaţiei romîneşti" şi „Sistemul solar
fost îndrumată în alcătuirea unui zentat a fost ilustrat cu lecturi şi re- şi zborul omului în Cosmos" etc. In Astfel, într-una din zilele tre­
plan de activităţi zilnice, pe parcursul citări din lucrările scriitorilor con- afara acestora casa de cultură va cute, 19 colectivişti au ajutat la
unci perioade mai îndelungate. A- temporarii Geo Bogza, Victor Tidbu- organiza o serie de acţiuni la clu­ lucrările de zidărie la grajd, 21
la turnarea fundaţiei la mater­
ceasta, pentru ca activiştii culturali re, Dan Deşliu, Traian Coşovei.Va- bul tineretului din oraş şi la cămi­ nitatea pentru scroafe, iar alţii
au lucrat la săpatul fundaţiei
să aibă răgazul necesar pregătirii sile Nicorici şi alţii, nele culturale din raion. După rit pentru magazia de cereale. Ei
au fost sprijiniţi în muncă şi de
cit mai temeinice a manifestărilor j n zilele ce urmează, la casa ra- se vede, o activitate de zi cu zi bo­ către cetăţenii din satele Ludeşti
şi Costeşti. La ridicarea construc­
planificate. ională de cultură vor fi organizate gată, ce va contribui cu eficienţă la ţiilor s-au folosit în mare parte
materiale procurate pe plan lo­
Planul d e activităţi zilnice a fost în- şi alte acţiuni la fel de atrăgătoare, îmbogăţirea cunoştinţelor de cultură cal, iar lucrările se execută prin
contribuţia colectiviştilor.
tocmit pe lunile mai şi iunie. El cu- Dintre acestea, atrag atenţia mai generală şi profesională a oamenilor
prinde expuneri pe teme politice, de ales concursurile gen „Cine ştie muncii, la educarea acestora în spi­ Pentru interesul cu care au
cultură generală şi cu caracter profe- cîşligă“ pe temele „Cea mai bună ritul eticii noi. socialiste. Comitetul muncit la ridicarea noilor cons­
sional, simpozioane, seri literare, crescătoare de păsări şi cel mai bun trucţii pot fi evidenţiaţi tov. A-
vram Gridan, Vasile Trosan,
concursuri-ghicitoare, călătorii pe crescător de oi din raion“ şi „Cel raional pentru cultură şi artă, şi Munteanu Vasile lui Ipsif, Tran­
dafir Muntean şi alţii.
hartă, jurnale vorbite, vizionări co- mai bun viticultor şi pomicultor din mai ales conducerea casei de cultu­
leclive la televizor, programe artis- raion“, organizate cu sprijinul cân­ RADU GAVRILOIU
tice ca şi alte acţiuni asemănăiloa- siliului agricol raional. De pe acum ră vor trebui însă să vegheze pentru
corespondent
re deosebit de interesante şi in- s_a luat legătura cu o serie de ca acţiunile propuse să se desfăşoare
structive. După întocmirea acestuia, gospodării colective fruntaşe din ra- conform planificării. Şi încă ceva. N 1D> A - - - - -
colectivul de activişti ai casei de i0Jh arăitmdu-li-se temele concursu- Planul activităţilor zilnice să fie cit
cultură s-a preocupat cu atenţie de ,-;7or. Acestea vor ajuta crescătorii mai grabnic afişat la locurile cele tul — cinematograful „F. Sirbu“ ;
transpunerea lui în fapte. Astfel. în de păsări şi oi, viticultorii şi pomi- mai frecventate din oraş. pentru, ca Pescuitori în ape tulburi — cine­
ultimcle zile, la sediul casei raio- cultorii să se pregătească în vederea localnicii să ia cunoştinţă din timp matograful .,Grădina de vară“ ;
vale de cultură a fost organizată o concursurilor, să urmărească sarcini- despre acţiunile organizate. HUNEDOARA: A fost 'prietenul
meu — cinematograful „Victoria.“ ;
expunere, o călătorie pe hartă, iar ţe pm e de partid în faţa agricul- V. CH1Ş SIMERIA : B alada husarilor —* ci­
nematograful „I. Pintilie“ ; PE­
la clubul tinerelului din oraş o jo- turii noastre socialiste, să-şi poată 7 ,_r. t!_11_11 l_j \_f \—J u_/1—/ 1—t\—i \—11—11—fv— T R O ŞA N I: Cîinele sălbatic Din­
go — cinematograful „Al Sabia“ ;
ie de tineret. De asemenea, casa ra- exprima cit mai clar metodele de ] Pămînlul îngerilor — cinematogra­
ful „7 N oiem brie“ ; 'ALBA 1ULIA:
ională de cultură a organizai la muncă aplicate în vederea înfăptuirii^ A <& se Tinerii — cinematograful „ Victo­
căminul cultural din Mihalţ un pro- cu succes a sarcinilor amintite ji-j ria“ Călătoriile lui Guliver — ci­
gram cultural-artistic cu care prilej a celor prevăzute în planurile de") nematograful „23 August“ ; Ulti­
ma aventură a lui Don Jttan —
nu urcat scena, în faţa a peste 800 producţie ale gospodăriilor colecli- ^ (R a d ia cinematograful „Grădina de vară“ î
d e colectivişti, corul, fanfara, soliştii ve. Concursurile vor avea loc du SEBEŞ: Hamlel — cinematogra­
vocali, precum şi recitatorii şi membrii minţea, pe baza unor întrebări refe- ) 20 MAI 1963 ful „Progresul“ ; Dragostea şi
pilotul secund — cinematogra­
cercului literar „Ion Budai Deleanu“ ritoare la problemele d e mai sus fii Programul I: 5,20 Emisiunea pen­ ful „M. Sadoveanu"; Visul spul­
de la casa de cultură. Acest program vor constitui un veritabil schimb d e ^ tru sate,- 5,30 Cintece din folclo­ berat — cinematograful „Grădina
a fost precedat de expunerea tova- experienţă între colectiviştii fruntaşi. rul nou şi jocuri populare; 6,07 de vară“ ; O R Ă ŞTIE: Moartea in
L răşului Nicolae Demco, preşedintele Concursurile vor fi urmate de boga ) Mici formaţii de muzică uşoară; insula de zahăr — cinematograful
[ Tribunalului din Alba M ia, intitula- le programe artistice prezentate de) 6,35 Program de marşuri; 7,30 Sfa­ „V. R oailă“ ; Lupii la slînă — ci­
tul medicului; 8,08 Muzică popu­ nematograful „Flacăra“ ; H A ŢEG ;
Dnrm de încercare — cinematogra­
1 tă „Formarea conştiinţei socialiste a form aţiile unor cămine culturale din^ lară; 8,30 Arii din opere; 9,00 Ti­ ful „Popular“ ; BRAD : Cinci oa­
nereţea ne e dragă; 9,20 Cintece
pentru cei mici; 10,00 Melodii de meni la drum — cinematograful
L ţăranilor colectivişti“.- raion. estradă; 12,00 Muzică populară in­ „St. roşie“ ; LO N E A : Nouă zile
terpretată de Iile Bulgaru, Iosif Mi-
Din a c tiv ita te a lu şl Gheorghe Piculeaţă; 12,30 dintr-un an — cinematograful „Mi­
Selecţinni din operete; 14,00 Con­ nerul" ; T E IU Ş : Pentru un zîmbet
cert de prînz; 15,00 Muzică uşoară;
15,30 Concert de muzică populară: senin — cinematograful „V. Roai-
cintece şi jocuri din diferite re­
giuni ale ţării; 16,15 Vorbeşte Mos­ tăi“ ; Z L A T N A ; Aventurile lui
cova; 16,45 Muzică uşoară inter­
comisiilor de fem ei pretată la pian; 17,50 Din muzica Kroş — cinematograful „Muncito­
L a înfrum useţarea au plantat 50 pomi ornamentali popoarelor; 19,45 Cîntă orchestra rul“ ; I L IA : Căluţul cocoşat —
oraşului şi 30 bucăţi trandafiri.
cinematograful „Gh. D oja“ ; APOL-
O dată cu sosirea zilelor căl­ Acţiuni asemănătoare s-au or­
ganizat şi în cartierul de blocuri DUL DE S U S : Marile speranţe
„23 August", pe strada Petofi Manlovnnj; 20,30 Noapte bună — cinematograful „23 August“.
(.Tiuldcti
duroase, în atenţia comisiilor de Sandor, strada 23 August şi al­
femei din circumscripţiile oraşu­ tele.
lui Deva a stat şi organizarea de C e rc d e citit activ copii „Ţăranul şi zmeul"; 20,40
acţiuni pentru înfrumuseţarea Melodii lirice; 21,25 Arii şi duete
oraşului. Sute de femei au parti­ de dragoste din operele; 23,00 Mu­
cipat la acţiuni de muncă patrio­ zică de dans.
tică pentru întreţinerea şi ame­ Pentru cele 30 femei colecti­ Programul II: 10,30 Melodii popu­
najarea de zone verzi, plantări viste din satul Gristur, oraşul re­ lare; 12,30 Cintece şi jocuri de
gional Deva, ziua cînd are loc pe întinsul patriei; 13,00 Solişti
activitatea la cercul de citit nr. 7 de muzică uşoară; 14,35 Muzică de
bilizate de tov. Iuliana Irimie, este aşteptată cu deosebit inte­ estradă; 15,00 Muzică din opere,-
preşedinta comisiei de femei din res. Responsabila cercului toy. 16,10 Cîntă Sofia Popa şi Horea
prof. Malvina Iancu, se stră­ Burnea; 18,30 Cintece de dragoste
circumscripţia nr. 15, gospodinele duieşte ca să fie prezentate ma­ şi jocuri populare; 19,00 Dansuri
de aici au plantat pe străzi peste teriale interesante, eu teme va­ de estradă; 20,20 Din operetele
200 pomi ornamentali. De aseme­ lui Johann Strauss; 21,15 Din pre­
nea şi femeile din circumscripţia riate. Aşa de exemplu au fost lucrările de folclor ale compozito­
nr. 31 (preşedintă Cornelia Igna) prezentate materialele „Rolul fe­
meii în apărarea sănătăţii fami­
liei şi colectivităţii", „Alimenta­
ţia raţională, factor important în
apărarea sănătăţii'", „Ce taine ne rilor noştri; 21,30 Lectură drama­ mete&mhq-ie
să cadă pe pămînt iar apoi să dezvăluie cercetările în Cosmos" tizată „Micul prinţ“; 22,00 Muzică
fie lovită şi trimisă peste stîlpii şi multe altele. Cu fiecare zi de de cameră; 22,25 Muzică uşoară PENTRU 24 ORE
de ţintă, peste bara transversală. activitate la cercul de citit femei­ şi de dans; 24,00 Muzică de dans.
le îşi îmbogăţesc nivelul de cu­ Vreme nestabilă cu cerul mai
Balonul se pasează numai noştinţe. De aceea ele participă But,eline de ştiri şi radiojurnale: noros ziua. Vor cădea averse de
înapoi. Cînd mingea este pasată cu regularitate la şedinţele săptă­ 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 17,00; ploaie însoţite de descărcări elec­
înainte, având ca direcţie terenul mânale .ale acestuia. 20,00; 22,00; 23,50 .(programul I) trice. Vînt moderat cu Intensifi­
de ţintă advers se acordă o gră­ 10,00; 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; cări temporare din nord-vest şl
madă. Purtătorul balonului poate In vizita 21,00; 23,0.0; 0,50 (programul II). nord. Temperatura în scădere.
fi oprit prin placaj, (apucare de Ziua va ii cuprinsă între 20 şl
Cu cîteva zile în urmă colecti­ Sistem a 25 grade iar noaptea Intre 0 şi
mijloc sau de glezne). Cînd balo­ viştii- din .comuna Sîntandrei au 9 grade.
nul este scos din teren, el se re­ sărbătorit aniversarea a zece ani 20 MAI 1963
de la înfiinţarea G.A.C. La aceas­ PENTRU URMĂTOARELE
pune în joc prin aşezarea înain­ tă sărbătoare .colectiviştii au avut DEVA: Soţtd soţiei sale — ci­ 3 ZILE
şi oaspeţi din regiune. Printre nematograful „Patria“; Transpor-
tării echipelor pe două linii para­ oaspeţi s-au numărat şi cele 30 Vreme favorabilă averselor de
lele în faţa tuşei la distanţa de de femei colectiviste din raionul ploaie şi temperatura In scădere.
5 m. Brad. Cu acest prilej oaspeţii
s-au interesat de munca colecti­ ANUNŢA
In timpul jocului nu este per­ viştilor .din Sîntandrei, de rezul­
misă lovirea cu pumnul, picio­ tatele obţinute în cei zece ani de In vederea satisfacerii nevoilor
la înfiinţarea gospodăriei. Colec­ de deservire a p o p u l a ţ i e i ,
rul, sau punerea binecunoscutei tivistele Ju ja Băda şi Sidonia
piedici. Munteanu le-au vorbit . despre unităţile c o o p e r a t i v e l o r meşteşugăreşti
munca în sectorul zootehnic şi
Durata jocului este de două
reprize a 40 minute. rezultatele ce le-au obţinut.
Vizita a fost un prilej de boga­
N. GHIONDEA
antrenor al Iotului R.P.R. te învăţăminte.
de tineret Ia rugbi
g n de frizerie, coafură, manichiură şi cosmetică,
vor f i deschise în fiecare duminică de la
orele 6 — 12 în toate oraşele regiunii
.#.
î fa b r ic a c h im ic ă o r ă şt ie
Angajează:
muncitori calificaţi în meseriile
M strungari
€ frezori
¦ rectificatori
Cererile se înaintează serviciului )
personal şi învăţămînt
«S ili
iii
stinga la dreapta) :, Roibaşit, Vasilescu, Dăiciulescu, Hedelcu,