Page 57 - 1963-05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I
vmulsocialismului Aplicînd metode de exploatare
Hi
Anul XV. Nr. 2611
Echipa nr-. 1 rde la furnalul
nr. 2 a l Uzinei „Victoria“ Că-
lan, condusă de maistrul Mar­
cel Semciuc, a produs peste
i plan, în prim ele 13 zile ale
lunii în curs, 103,5 tone fontă
de hună calitate.
IN FO T O G R A FIE : Maistrul
Marcel Semciuc, împreună cu
furnalistul Zaharia Ştefănescu
şi cauperistul Constantin Gro­
ta, în cabina de comandă.
' . ’. V . V . V . V . V . V . V . V . V . V V .
C ăutător
al noului
x - » */¦ j
i3
f. Tînărul strungar Gheor- J
[ gh'e Dulca este unul din- J
t tre neobosiţii căutători ai J
t noului de la depoul C.F.R. ..
t Petroşani. Pînă. acum el a J
t prezentat la cabinetul teh- -j
t nic numeroase inovaţii. Iată
^ cîteva dintre ele : „Dispozi- )
L tiv pentru strunjirea capa- 1
t. celor la aparatul de pur- !]
L jare", „Freză pentru rectifi- ^
l carea conicităţilor la buloa- )
[ nele de articulaţie", „Dis- 1
^ pozitiv pentru strunjirea ^
L carcaselor la robineţi" etc. •]
Să lărgim acţiunile întreprinse
p en tru a sig u ra rea ha zei fu r a je r e
Îndeplinirea sarcinilor de producţie
în sectorul creşterii animalelor, în
scopul îmbunătăţirii aprovizionării oa­
menilor muncii cu cantităţi sporite
de< lapte, carne etc., este legată, pe
de o parte, de intensificarea creşte­
rii numărului de animale în unităţile
agricole socialiste, iar pe de altă par­
te, de dezvoltarea corespunzătoare a
bazei furajere. De aceea, îndrumate
permanent de către organele şi or­
ganizaţiile de partid, consiliile agri­
cole raionale şi orăşeneşti, sfaturile
populare şi conducerile gospodăriilor
agricole colective, au luat o scrie de
măsuri menite să contribuie la obţi­
nerea unor cantităţi îndestulătoare de
furaje, din toate sortimentele şi de
bună calitate.
In primul rînd s-a pus accentul pe
sporirea producţiei de masă verde pe
suprafeţele de păşuni şi fineţe, deoa­
rece acestea constituie cea mai în­
semnată şi cea mai ieftină sursă de
furaje. Acţiunea de îmbunătăţire a
productivităţii păşunilor şi fineţelor
a avut în această primăvară un ca­
racter de masă, pentru ducerea ei la
îndeplinire fiind mobilizate mase largi
de colectivişti.
Din datele aflate la Consiliul agri­
col regional reiese că pînă Ia aceas­
tă dată s-au curăţat peste 32.000 ha.
păşune. In cadrul lucrărilor de cură­
ţare s-au făcut nivelări de muşuroaie,
tăierea spinilor, tufelor, mărăcinişu-
riior, grăpări etc. Acţiunea de îmbu­
nătăţire a păşunilor a fost mai bine
organizată, condusă şi urmărită în
raioanele Orăştie, Sebeş şi Alba. Re­
zultate mai slabe fn această privinţă
au obţinut unităţile agricole din ra­
ioanele Haţeg, Brad şi oraşul regio­
nal Hunedoara.
Paralel cu lucrările de igienă şi
întreţinere, au fost aplicate şi alte
LACREŞTEREAPRODUCTIVITĂŢIIMUNCII?
de înaltă productivitate
MARŢI 21 MAI 1963
Infrefirserea cuifurîlor—la
Zilnic pssfe 4 0 0
colectivişti la lucru
Pe ogoarele gospodăriei agricole
•Colective din Roşia de Secaş, raio­
nul Sebeş, culturile de primăvară
semănate din timp au răsărit şi se
dezvoltă viguros. Aceasta a permis
colectiviştilor să treacă cu toate for­
ţele la executarea lucrărilor de în­
treţinere.
Participînd zilnic la lucru peste 400
de colectivişti, ei au reuşit ca pînă
la 20 mai a.c. să efectueze prima pra-
şilă pe 50 ha din cele 300 ha culti­
vate cu porumb pentru boabe şi să
termine praşiia I l a , sfecla furajeră,
floareâ-soarelui Şi cartofi, culturi care
ocupă 35 ha. De asemenea, au pli-
"Vit toate cele 400 ha cultivate cu
grîu de toamnă. In acelaşi timp au
terminat sapa mare la vie, pe întrea­
ga suprafaţă (14 ha) şi au executat
plantări pe 5 ha.
Cele mai bune rezultate la execu­
tarea lucrărilor amintite le-au obţi­
nut brigăzile a Il-a şi a I-a de cîmp,
conduse de brigadierii Nicolae Puşcaş
şi Gkeorghe Oltean.
Lucrări în grădina
de legume
Colectiviştii din Miceşti, raionul
Alba, au o bună experienţă în cul­
tivarea legumelor. Pentru ca şi în
acest an să obţină producţii şi ve­
nituri sporite din legumicultura, ei
dau o mare atenţie aplicării la tim­
măsuri pentru ameliorarea păşunilor.
Astfel, s-a transportat şi împrăştiat
o cantitate de 1.608 tone dolomită
pentru corectarea acidităţii solului,
s-a fertilizat cu îngrăşăminte naturale
şi chimice o suprafaţă de 3.934 ha.,
s-au făcut defrişări de arboret nefo­
lositor pe mai bine de 800 hectare,
combaterea eroziunii solului pe 493
ha, regenerări de păşuni slab produc­
tive cu seminţe de ierburi valoroase
fA rip R O M T îe DE F M I h *
pe aproape 900 ha, precum şi alte
luqrări ca: desecări, distrugerea mu­
şuroaielor înţelenite, curăţarea cana­
lelor, amenajarea taberelor de vară
etc.
Acolo unde organizaţiile de partid
şi conducerile G.A.C. s-au preocupat
de ameliorarea păşunilor şi unde co­
mitetele executive ale sfaturilor popu­
lare comunale au urmărit realizarea
sarcinilor prevăzute în plan, s-au ob­
ţinut rezultate bune. Pot fi date ca
exemplu în această privinţă G.A.C.
din Şibot, Pricaz, Miercurea, Galda
de Jos, Lăsau, Tîmpa ele., unităţi care
vor reuşi să obţină de pe păşuni o
producţie ridicată de masă verde,
chiar de peste 10.000 kg. la ha.
Dezvoltarea şi, mai ales, îmbună­
tăţirea bazei furajere implică extin­
derea culturilor de plante furajere
de mare productivitate şi cu o va­
loare nutritivă ridicată. Unităţile agri­
cole din regiunea noastră au însă­
mînţat pînă acum cu plante de nu*
C co c e c^mJ-piLn<Âşt(/
4 pagini 20 bani
PE LA SUBREDACŢIA NOASTRĂ
VOLUNTARA DIN CĂLAN
Succesul furnaliştilor
Hărnicia furnaliştilor de la uzina
„Victoria“ Călan şi faptul că au apli­
cat o serie de măsuri lelinico-orga-
nizatorice bine gîndite, i-au condus
la succese de seamă. Astfel, în pri­
ma decadă a lunii colectivul furna­
lului nr. 1 a produs peste plan 351
fone fontă, iar cel al furnalului nr.
2, 315 tone. In acelaşi timp trebuie
menţionat că procentul de declasate
a fost redus la zero. Deci, toată pro­
ducţia a fost de bună calitate.
Economie ia preţul de cost
Cu mult entuziasm s-a 'muncit şl
Ia turnătoria veche. Turnătorii de aici
au depăşit planul în perioada amin­
tită la toate sortimentele cu 6 pînă
la 25 la sută. O preocupare de sea­
mă a lor a fost şi reducerea preţului
de cost. In acest scop au pus un ac­
cent deosebit pe reducerea consumu­
rilor specifice, în 6pecial la cocs.
Aşa se face că au reuşit să econo­
misească la fiecare tonă de fontă li­
chidă consumată 14 kg. cocs. Dato­
rită acestui fapt, pe graficul întrecerii ne munca astfel îneît să foloseas­
s-a putut înregistra o economie la
preţul de cost operativ în perioada
1—10 mai de circa 10.000 lei.
(Corespondenţe realizate
de tov. E. RUSAN)
ordinea zilei
partid şi consiliul de conducere al
G.A.C., ei au reuşit să plivească toa­
te culturile de păioase şi să execute
pul optim şl de bună calitate a tu­ prima praşilă pe 10 ha din cele’ 15
turor lucrărilor ce se cer la grădină. cultivate cu cartofi urmînd ca de în­
dată ce plantele se vor dezvolta co­
Astfel, au plantat şi însămînţat le­ respunzător să treacă şi la prăşitul
gume pe 100 ha, continuînd acum cu porumbului.
planitatul ardeilor, roşiilor şi a ver-
zei de toamnă. La toate culturile s-a Printre colectiviştii care s-au evi­
efectuat prima praşilă, iar ceapa, gu- denţiat la executarea praşilei la car­
lioarele şi varza, au fost prăşite de tofi se numără cei din echipa con­
două ori. Paralel cu aceste lucrări, dusă de Samoilă Gheorghioni.
la cartofii iarovizati, varză şi gulioare
s-au aplicat îngrăşăminte chimice LIVIU ALEXANDRU
suplimentare. corespondent
De asemenea, culturile protejate Sapa rotativă la porumb
cu folii de polietilenă au fost plivite
şi prăşite de mai multe ori şi stro­ In gospodăria agricolă colectivă
pite a i zeamă bordeleză. După plan­ din Sîntandrei — ne informează tov.
tarea răsadurilor în cîmp, pe 4.500 inginer I.adislau Segedv — toate for­
ţele sînt mobilizate la întreţinerea
m.p. răsadniţe s-au însămînţat roşii, culturilor, rupă ce au terminat plivi-
tul păjoaselor de toamnă pe o supra­
vinete şi castraveţi. faţă de 437 hectare, colectiviştii au
început lucrările la culturile prăsi­
Cele mai bune .rezultate la execu­ toare. Pînă ieri ei au prăşit întreaga
suprafaţă de floarea-soarelui (10 ha)
tarea lucrărilor la grădină, le-au şi mai mult de 25 ha din cele 30
cultivate cu sfeclă furajeră.
obţinut colectiviştii din, brigăzile con­
In prezent se lucrează din plin la
duse de tov. Petru Crăciun şi Ion prăşitul celor 64 ha de cartofi pre­
Domnar. cum şi la executarea lucrării cu sapa
rotativă pe o suprafaţă de 260 ha cul­
Concomitent cu executarea lucră­
rilor la grădina de legume, colecti­
viştii din Miceşti muncesc cu deo­
sebită însufleţire şi la efectuarea
în timpul optim a praşilei diferitelor
culturi hotărîti ‘fiind să obţină re­
colte cît mai mari la hectar.
M. ISIMIE
corespondent
La G .A .C . din Tuştea tivată cu porumb. Pînă acum s-a şi
efectuat prăşitul la cartofi pe 10 hec­
Cu bune rezultate muncesc în aces­ tare şi sapa rotativă pe 54 hectare.
te zile la întreţinerea culturilor şi
colectiviştii din Tuştea, raionul Ha­ In acelaşi timp colectiviştii din
ţeg. brigada legumicolă au executat la zi
Mobilizaţi de către organizaţia de lucrările de întreţinere în grădină.
treţ o suprafaţă de 13.442 ha, cu 1.861 a fost sesizat, comitetul executiv al
ha mai mult decît prevedea plagul. sfatului popular al comunei Bretea
De asemenea, gospodăriile colective Strei, nu s-a îngrijit să întreprindă
au însămînţat 2.459 ha cu porumb unele acţiuni pentru curăţarea păşu­
siloz, urmînd a se mai însămînţa în nii din satul Măceu de spini şi po­
perioada pînă Ia 30 mai încă o su­ rumbari. Şi în raionul Sebeş, la
prafaţă de circa 2.000 ha în cultură G.A.C. din Cut, o suprafaţă de circa
dublă, după recoltarea secarei fura­ 20 ha fineţe nalurale situată în Va­
jere. Faţă de anul trecut, suprafeţele lea Dăii, este acoperită aproape com­
cultivate cu plante furajere s-au ex­ plet cu porumbar. Din această cauză
tins cu aproape 17 la sută. gospodăria pierde anual o cantitate
Se remarcă totodată faptul că s-n de cel puţin 40 tone fin. Gospodăria
lărgit mult şi suprafaţa cultivată cu agricolă colectivă din Drîmbar poate
sparceta şi mazăre, plan,ie cu un con­ fi considerată ca unitate fruntaşă în
ţinut ridicat de albumină. De aseme­ ’ .acţiunea de sporire a productivităţii
nea, s-au introdus în cultură /noi '!¦păşunilor, deoarece a executat pe na-
plante cum sînt: iarba grasă, soia, ' j.ori.tate suprafeţelor toate lucrările
care au o produciivitate şi o va­ necesare. Dar, această activitate lău­
loare nutritivă ridicată. Rezultă deci dabilă es.ie umbrită de faptul că bri­
că marea majoritate a gospodăriilor gada de "ia Hăpria nu a curăţat pă­
agricole colective au obţinut rezul­ şunea comunală ş f nici nu a respectat
tate bune în ceea ce priveşte dez­ agrotehnica lucrărilor de refacere a
voltarea şi îmbunătăţirea bazei fura­ păşunii.
jere, asigurînd posibilităţi de hrăni- In raionul Alba, mal sînt unele
re în condiţii satisfăcătoare a anima­ G.A.C. care au făcut puţin pentru îm­
lelor cu nutreţuri verzi în timpul bunătăţirea păşunilor. Astfel, G.A.C.
verii şi cu nutreţuri suculente, fî- din Cistei, Straja, Henig, Benic, au
nuri şi grosiere pentru perioada de curăţat şi îngrijit numai 8—20 la sulă
stabulaţi». din suprafeţele planificate. In raionul
In organizarea şl folosirea bazei Orăştie, G.A.C. Orăştioara a neglijat,
furajere se manifestă însă şi unele de asemenea, curăţarea păşunilor. Pe
lipsuri. Aşa, de pildă, unele gospo­ întreaga regiune, în mică măsură s-au
dării colective cum sînt cele din Clo- folosit pentru Ingrăşarea păşunilor
potiva, Nucşoara şi altele din raio­ urina şl bălegarul de grajd, îndeosebi
nul Haţeg au neglijat In totalitate în G.A.C. din raionul Haţeg şl oraşul
executarea lucrărilor do îmbunătăţire regional Hunedoara.
pe păşuni 5i fÎBSi&Pe asemene.3, deşi .. Există încă Dosibilităli mari pentru
Creşterea productivităţii muncii
constituie una din preocupările de
seamă ale colectivului de munci­
tori, ingineri şi tehnicieni de Ia
secţia Brădişor a E. M. Barza.
Pentru a obţine realizări cît mai
frumoase în această direcţie, cu
ocazia dezbaterii cifrelor de plan
pe 1963, s-au propus o serie de
măsuri eficace. In primul rînd ne­
am orientat spre aplicarea şi extin­
derea metodelor de exploatare de
mare productivitate şi folosirea Ia
capacitate deplină a maşinilor şi
utilajelor. Aşa se face că, la sec­
torul Barza, încă din primele zi­
le ale anului, s-a început pregăti­
rea unui panou pentru aplicarea
metodei de exploatare cu înmaga-
zinarea minereului. In luna febru­
arie acesta a şi intrat în exploa­
tare, obţinîndu-se rezultate foarte
bune.
Comparativ cu producţia pe
post obţinută mai înainte, s-a
făcut deci un salt important. O
contribuţie deosebită Ia reuşita a-
plicării acestei metode a adus-o
brigada condusă de minerul Ştefan
Părău. Faptul că şi-a organizat bi­
că timpul Ia maximum, şi a exe­
cutat lucrări de bună calitate, i-a
permis să obţină randamente spo­
rite în fiecare zi.
Tot la sectorul Barza s-a aplicat
anul acesta şi o variantă a metodei
obişnuite de exploatare cu fîşil
Prim ele zile de p ra c tic ă
Cei 30 de elevi de la cursul
de motorişti pentru fierăstraie
mecanice „Drujba", care funcţio­
nează la sectorul de exploatare
Oaşa al I.F. Sebeş, au efectuat
primele zile de practică la faso­
nat mecanic în pădure. Condu­
cerea şcolii i-a repartizat pe elevi
în cinci brigăzi, numind ca şefi
; * '' ' <
:- \ '
- , - • • A"
sporirea producţiei de furaje. In acest
scop, acţiunea de aplicare a lucrări­
lor pe păşuni nu trebuie să se opreas­
că, ci ea trebuie să continue în tot
timpul anului. îndeosebi este nece­
sar să se continue cu defrişările de
arboret nefolositor, a spinilor, cu de­
secările, distrugerea muşuroaielor,
fertilizarea păşunilor cu urină şi prin
tîrlire, cunoscut fiind faptul că toate
aceste posibilităţi slau la Sidemina
colectiviştilor. Atenţia trebuie în­
dreptată, totn-’ -fă, spre organizarea
păşunatului raţional pe parcele, pe
specii şi categorii de animale. In acest
scop trebuie folosite pe scară mai
largă gardurile electrice, îndeosebi în
raioanele Haţeg şi Alba. Totodată e
necesar ca atenţia să fie îndreptată
spre organizarea în cît mai multe uni­
tăţi a taberelor de vară pentru tine­
retul bovin.
Este bine de asemenea ca gospodă­
riile colective care nu au păşuni su­
ficiente să folosească secara furajeră
la păşunat sau ca masă verde la iesle,
începînd de atunci cînd are 25—30
cm. înălţime şi pînă la înspicare. Gos­
podăriile colective care au scos ani­
malele la păşune vor folosi secara
la însilozat, cînd este în stadiul de
înspicare, iar silozul va îi dat în hra­
na animalelor în timpul cînd produc­
ţia de Iarbă pe păşune este mai scă­
zută, începînd din a doua jumătate
a lunii iulie şi august. De asemenea,
se pot folosi la însilozat, în afară de
secara furajeră, trifoiul, lucerna, di­
ferite ierburi de fineţe, rogozurile etc.
Valorificînd toate resursele şl toate
posibilităţile de care dispune flecare
gospodărie agricolă colectivă, se poa­
te asigura realizarea fn întregime a
sarcinilor propuse în domeniul creş­
terii animalelor.
, EUGEN CERNELEA
Înjjiner. jjri&oipal >U 'Q.RP.Ş.T.-Devă
direcţionale. Noul constă în fap­ ne-am îngrijit ca asistenţa tehnică
tul că am dublat înălţimea fîşiei: să fie cît mai susţinută şi cît mal
do la 2 metri la 4 metri. Produc­ ridicată.
tivitatea muncii a crescut astfel
considerabil. Mai trebuie adăugat apoi fap­
tul că de un real folos a fost
La sectorul Ruda s-a aplicat me­ preocuparea comitetului sindical de
toda de exploatare cu aripi încli­ secţie pentru buna organizare a
nate. Lucrînd după această me­ consfătuirilor de producţie şi a în­
todă, brigada condusă de minerul trecerii socialiste. Cu ocazia con- |
Sabin Iga a reuşit să obţină în sfătuirilor ce s-au ţinut în fiecare
lunile februarie şl martie o pro­ lună muncitorii au venit cu pro­
ductivitate cu mult mai mare de­ puneri preţioase de îmbunătăţire a
cât în abatajele unde se exploatea­ muncii, care traduso în viaţă, au
ză cu fîşli direcţionale orizontale. făcut ca productivitatea să creas­
că. întrecerea socialistă la rândul
Metodele de exploatare de înal­ ei a fost mereu vie şi animală.
tă productivitate au fost extinse Aceasta datorită faptului că a fost
In aceeaşi măsură şl la sectorul urmărită îndeaproape, pe echipe şi
sectoare şi popularizată. Iar atunci
Brădişor. Şi ald rezultatele au cînd se înregistrau răniîneri în ur­
mă se intervenea în mod opera­
fost cît se poate de bune. De alt-
tiv cu măsuri pentru îndreptarea
fe’ numai aşa se explică creşterea situaţiei.
productivităţii muncii pe secţie în Colectivul nostru de muncă şi-a
Iun5 februarie, cu 19,5 la sută, fa­ propus ca pe viitor să aplice cu
ţă de ianuarie şi în martie cu şi mai multă eficienţă metodele de
3,1 la sută faţă de februarie.
exploatare de înaltă productivitate.
De remarcat că aceleaşi realizări
De aceea, sub îndrumarea organi­
frumoase s-au obţinut şl în apri­
lie. zaţiei de partid ne vom strădui
Dar, obţinerea acestor rezuîtaie să organizăm şi mai bine munca
n-ar fi fost posibilă fără o preo­
şi întrecerea socialistă, să întărim
cupare susţinută pentru a asigura
asistenţa tehnică în abataje. Avem
condiţii optime de lucru brigăzilor
convingerea că procedînd astfel
din abataje. Sub Îndrumarea or­
vom ajunge ca la finele anului
ganizaţiei de partid, conducerea
1963 să raportăm îndeplinirea cu
secţiei şi conducerile sectoarelor
succes a angajamentelor luate în
au luat măsuri eficiente pentru ca
întrecerea socialistă.
locurile de muncă să fie aprovizio­
ing. VICTOR LABUNŢEV
nate ritmic cu vagonete goale şl şeful secţiei Brădişor a E. M.
materiale, iar transportul să func­ Barza
ţioneze fără strangulări. In plus
de brigadă pe .cei mai buni din- Primele zile de practică au
trei ei şi cu mai multă experienţă coincis cu primele succese. Bri­
în producţie '( toţi elevii' au fost găzile conduse de Gheoancă A-
scoşi din producţie pentru cali­ drian, Ghibu Nicolae, Miclea Vic­
ficare). Fiecare brigadă de.faso- tor şi Rahoveanu Ioan au obţi­
natori a fost dotată cu cîte un nut rezultate dintre cele mai
fierăstrău mecanic „Drujba", bune.
precum şi cu trusele de unelte , CLEMENT BODEA
necesare. corespondent
A•‘"’'A < ' ' C' ' ' >syT'
"-’i r n m :- .
,; . . . ' ¦-, - -'-V m
L a gospodăria agricolă colectivă din Dala, raionul Sebeş sini culti­
vate cu păioase in acest an, 1.000 ha.
IN FO TO GRAFIE: Preşedintele gospodăriei colective, tov. Iosif Paş-
tiu, împreună cu brigadierul Filip M ihăilă, controlînd starea d e vegetaţie, a
griului.
Foto: K. BUDIN
ŞTIRI ® ŞTIRI © ŞTIRI
Pentru furnale Cresc cadre
In primele 14 zile ale lunii în curs colectivul de noi
secţiei a Il-a furnale de la C.S. Hunedoara a pro­ muncilor i
dus peste plan mai mult de 100 tone fontă. La ob­
ţinerea acestui succes a contribuit întregul colectiv In scopul creş­
de furnalişti. Dar o contribuţie de seamă şi-au a- terii unor noi ca­
dus-o şi aglomeratoriştii. Ei au livrat furnalelor, dre de muncitori
mult mine­ bine pregătiţi, la
în aceeaşi perioadă, cu 3.581 tone mai mina Ţebea au
reu aglomerat decît prevede planul.
fost organizate
cursuri de califi­
Sărbătoarea tinerilor din Poiana care şi de ridica­
rea calificării mun­
De cprînd tinerii din letinele .do identitate. citorilor. In pre­
satul Poiana, raionul După festivitatea înmî- zent cursurile de
Sebeş, care au împlinit nării buletinelor, forma­
vîrsta de 14 ani s-auîn- ţiile artistice ale căminu­ c a l i f i c a r e care
tîlnit în sala căminului lui cultural au prezen­ funcţionează In
cultural într-o frumoa­ tat un frumos program cadrul acestei în­
să sărbătoare a tinere­ închinat tinerilor caro treprinderi sînt
ţii. Cu acest prilej le-au au împlinit vîrsta de urmate de 29 va­
tost înmînale într-un 14 ani.
cadru festiv de către ARON DOBROTA gonetari şi 40 a-
organele de miliţie, bu­ corespondent jutori mineri.
Spectacol pentru colectivişti
Colectiviştii din sa­ pe artiştii amatori ai
tul Căpud, raionul clubului C.F.R. din
Alba, au primit re- Teiuş. Aceştia au peste 200 de colecti­
<cent în mijlocul lor prezentat la căminul vişti, un frumos pro­
cultural, în faţa a gram arlistic.
T. VINTILĂ
corespondent
Acţiune patriotica de colectare a fierului vechi
Tinerii din gospodăria agricolă colectivă de la Toteşti, raionul Ha­
ţeg, mobilizaţi de comitetul U.T.M. din cadrul gospodăriei au colectat
şi predat recent cooperativei de co nsum din localitate o cantitate de
aproape 600 kg. fier vechi.
La acţiunea patriotică de colectare a fierului vechi s-au evidenţiat
mal ales, tinerii Axente Lăz’Sroni, La urenţiu Cotolan şi Maria Floroni.
SIMINIE LĂZĂRONI
corespondent