Page 58 - 1963-05

PAG. 2
WSBOBKSS
M<e pregătim tem eiîiic
îsi vederea închiderii anulai
de sravăfămînt de partid
Ca urmare a în- ŞTEFAN NEBELA
făf.»irii măsurilor secretar al Comitetului orăşenesc socialismului“ etc.
luate de comite­ Deva al P.M.R.
tul orăşenesc de ------- -----
partid, in cercurile şi cursurile învă- drumaţi să dea un ajutor mai con­
tămîntului de partid din întreprinde­ cret cursanţilor, să organizeze con­
rile şi instituţiile oraşului regional sultaţii colective şi individuale, să
Deva, conţinutul învătămîntului a contribuie la lămurirea problemelor
fost mai legat de sarcinile concrete mai puţin înţelese.
ale desăvîrşirii construcţiei socialis­
te, eficienta lui a crescut continuu.
Jnvătămîntul de partid, alături de
ceilalţi factori şi-a adus o contribu­
ţie însemnată la educarea oamenilor
muncii, la mobilizarea lor pentru în­
deplinirea sarcinilor de producţie. In
primele patru luni de exemplu, ma­
joritatea întreprinderilor au depăşit
planul de producţie: E.M. Deva cu
2 la sulă, Atelierele R.M.R. Simeria
cu 8 la sută, Autobaza I.R.T.A. Deva
cu 7,4 la sută, Marmura Simeria cu
7,7 la sută etc. Au fost obţinute de
asemenea, însemnate economii la pre­
ţul de cost.
Pe baza experienţei acumulate, Co­
mitetul orăşenesc de partid Deva se
ocupă cu toată răspunderea de pre­
gătirea închiderii anului şcolar în în-
văţămîntul de partid. Una din măsu­
rile care s-au luat în acest scop este
aducerea lecţiilor şi a seminariilor la
zi acolo unde s-a rămas în urmă. Pro­
pagandiştii de la formele de studiere
a Statutului P.M.R. (I.A.R.T.), Istoria
P.M.R. anul I (T.A.R.O.M.), Istoria
P.M.R. anul I (întreprinderea Bîrcea),
care au rămas în urmă cu predarea
unor lecţii au primit indicaţii în acest
scop. închiderea învăţămintulul de
partid la aceste forme se va face
numai după ce va fi parcurs în cele
mai bune conditiuni întregul program
de studiu al cercului sau cursului
respectiv.
Intrucît perioada de pregătire şi introducerea tehnicii noi, sînt pro­
desfăşurare a închiderii anului de bleme care vor trebui dezbătute
învătămînt de partid are o mare în­
semnătate pentru aprofundarea şi
consolidarea cunoştinţelor dobîndite
în cursul anului de studiu, Comite­ agitaţie în rîndul celorlalţi munci­
tul orăşenesc de partid Deva a dat tori.
indicaţii tuturor propagandiştilor, ca
împreună cu birourile organizaţiilor
de bază, să stabilească zilele cînd vor
avea loc convorbirile recapitulative,
în aşa fel ca să fie asigurată o bună
frecventă a cursanţilor. In această
perioadă vom acorda ajutor propa­
gandiştilor de la toate formele de
învătămînt prin organizarea unor pre-
seminarii în care se vor dezbate cele
mai principale probleme predate în
cursul anului de învătămînt. De ase­
menea, vor fi acordate consultaţii In
propagandiştii de la toate formele de
învătămînt pe teme ca : „Creşterea
rolului conducător al partidului în
perioada desăvîrşirii construcţiei so­
cialismului“, „Ridicarea pe o treaptă
superioară a alianţei muncitoreşti ţă­
răneşti“, In acelaşi timp, diferenţial,
pe forme de învătămînt, propagan­
diştii vor primi consultaţii asupra
celor mai principale probleme predate
în cursul anului de învăţămînt. De
pildă, pentru propagandiştii de la
Statutul P.M.R. va fi dată o consul­
taţie „Organizaţiile de bază — teme­
lia partidului“, pentru cei de la Isto­
ria P.M.R. o consultaţie pe tem a:
„Crearea P.C.R. din Romînia" iar
pentru propagandiştii de la cercurile
de economie socialistă consultaţia
acordată va fi pe tema „Făurirea ba-
Noi construcţii la G .A .C .
din Box
Colectiviştii din satul Boz, raionul
Hia muncesc zilele acestea cu însu­
fleţire la executarea lucrărilor de
construcţie a unei remize, unui ga­
raj, unui atelier de fierărie şi a unui
atelier de timplărte.
Stadiul avansat al construcţiilor
permite darea lor în folosinţă pînă
cel tîrziu la 1 iulie a.c.
Demn de remarcat faptul că cea
mal mare parte din materialele fo­
losite Ia ridicarea construcţiilor res­
pective, au fost procurate pe plan
local, iar la săparea fundaţiei co­
lectiviştii au prestat peste 100 ore
de muncă patriotică.
T. ŞTEF
corespondent
Un principia de bază al şcolii
noastre noi este acela al legării
teoriei de practică, Acordîndu-se
atenţia necesară acestui princi­
piu, pe lingă alte multe măsuri
luate, în planurile de învăţămînt
ale şcolilor pedagogice s-a prevă­
zut o perioadă continuă de două
săptămîni de practică pedagogică
la clasă a elevilor ultimului an
de studii. Aceasta cfLeră^însem-
nate condiţii de iniţiere în munca
practică a viitorilor învăţători,
în comparaţie cu cele cîteva lecţii
„de probă“ ce reuşeau să le ţină
elevii fostelor şcoli normale.
Elevii anului VI de studii de
la Şcoala pedagogică „J.A. Ko-
mensky" din Deva au făcut prac­
tica pedagogică la clasele I—IV
de la Şcoala pedagogică şi Şcoala
de 8 ani „Dr. Petru Groza“.
Un număr de 23 elevi, din cei
35, au fost repartizaţi în practică
la şcoala noastră - „Dr. Petru Gro­
za“, unde, atît eu, cit şi celelalte
colege învăţătoare la această
şcoală, ara urmărit cu interes şi
am îndrumat pe viitorii învăţători
în pregătirea şi desfăşurarea
lecţiilor.
Cu această ocazie elevii prac­
ticanţi au dat dovadă de o bună
pregătire teoretică de specialita­
te, de temeinice cunoştinţe în do­
meniul pedagogiei şi al metodicii
predării diferitelor obiecte de în­
văţămînt.
In perioada continuă de prac­
tică pedagogică din trimestrul
IU al anului şcolar curent la
clasa a IlI-a C, la care predau,
au fost repartizate pentru a ţine
cîte 24 de lecţii, elevele practi­
zei economice a
Propagandiştii, la
rîndul lor, sînt în­
Pentru ca convorbirile recapitula­
tive să se desfăşoare la un înalt nivel,
propagandiştii au primit indicaţia ca,
pe lingă materialul studiat în cursul
anului de învăţămînt, să pună un
accent deosebit pe studiul Documen­
telor Congresului al lll-lea al P.M.R.,
expunerea tovarăşului Gheorghe
Gheorghiu-Dej la cea de-a 15-a ani­
versare a R.P.R., raportul prezentat
de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej
cu prilejul împlinirii a 40 de ani de
la crearea P.C.R., documentele plena­
rei C.C. al P.M.R. din aprilie 1962,
cuvîntarea tovarăşului Chivu Stoica
la a 30-a aniversare a eroicelor lupte
din februarie 1933, Comunicatul Di­
recţiei Centrale de Statistică cu pri­
vire la îndeplinirea planului de stat
pe anul 1962, raportul şi legea cu
privire la bugetul de stat pe anul
1963. Studierea acestor documente de
partid va contribui la aprofundarea
cunoştinţelor însuşite de cursanţi, la
îmbogăţirea conţinutului de idei, la
legarea învătămîntului de viaţă. Pen­
tru a contribui la mobilizarea cursan­
ţilor, la înfăptuirea sarcinilor ce le
revin în producţie, vom urmări ca
propagandiştii să abordeze la fiecare
convorbire recapitulativă felul în
care se îndeplinesc sarcinile de pro­
ducţie pe anul 1963. Creşterea pro­
ductivităţii muncii, îmbunătăţirea ca­
lităţii produselor, realizarea de eco­
nomii, reducerea preţului de cost,
multilateral fiindcă ele vor contri­
bui la mobilizarea cursanţilor pentru
a desfăşura o susţinută muncă de
In convorbirile recapitulative un
Ioc de seamă trebuie să-l ocupe de
asemenea, dezbaterea unor probleme
ca : rolul partidului în desăvîrşirea
construcţiei socialiste, alianţa dintre
clasa muncitoare şi ţărănime, forma­
rea şi dezvoltarea conştiinţei socia­
liste etc.
Pentru ca aceste măsuri să fie în­
făptuite şi anul de învătămînt să fie
încheiat în bune conditiuni, Comi­
tetul orăşenesc do partid va institui
un control sistematic şi o îndrumare
permanentă. Membrii biroului şi ai
comitetului orăşenesc de partid, ac­
tiviştii de partid au fost repartizaţi
pe 1-2 forme de învătămînt unde vor
participa la convorbirile recapitula­
tive.
înfăptuirea planului de măsuri, con­
trolul şi îndrumarea competentă a
activităţii propagandiştilor, vor face
ca anul şcolar în învătămîntul de
partid din cadrul oraşului regional
Deva, să fie încheiat <»u succes.
înm m i m m i —ia — c sa «w i i m w m — a n ' l a E B W M n a M g — a a i a — M m m i n m » T » r «wniwn¦[¦¦¦ ii j» u u m » a u j^ i « u .iK m iir a m g T y j r r j . C T u u r m n '. v r a î r r . ’ ii.' t r .’« wJM-Uamn
Despre practica pedagogică
a viitorilor învăţători
cante Moraru Elena şi Bocani-
cios Felicia.
Acordînd atenţia cuvenită acti­
vităţii practicii, muncind cu per­
severenţă pentru pregătirea fie­
cărei lecţii în parte şi însuşindu-şi
toate îndrumările date, ambele
eleve, ca şi majoritatea colegelor
lor, au reuşit să predea lecţii
bune, la nivelul cerinţelor pro­
gramei, la nivelul cerinţelor
actuale ale învătămîntului nostru.
Astfel, eleva Moraru Elena,
la lecţiile de citire predate:
„Partidul Muncitoresc Romîn",
„Cîntec pentru patrie“, „Mai mult
curent electric", la lecţia de geo­
grafie „Bogăţiile minerale ale
regiunii Hunedoara“, la compune­
rea „Şcoala noastră“ şi altele, cit
şi eleva Bocanicios Fclicia la lec­
ţiile de limba romînă : „Cîntec“,
„Prima misiune", „Uie Pintilie"
şi la alte lecţii predate, acordînd
atenţia necesară stabilirii scopu­
lui instructiv şi educativ al fie-
cărei lecţii, alcgînd metodele şi
procedoele de predare cele mai
adecvate conţinutului fiecărei lec­
ţii şi specificului' obiectelor, au
sistematizat noţiunile şi ideiie
principale, făcînd pe elevi să în­
ţeleagă esenţa fiecărei lecţii pre­
date. De altfel, aceasta este prin­
cipala sarcină pe care trebuie să
o realizeze învăţătorul in munca
sa la clasă.
6ele două propunătoare, dove*
în a in te d e a f i e x p e d ia te co m erţu lu i, m a ş in ile d e cusut „ Ile a n a “, f a b r i c a t e la Ui M. C ugir, sînt supuse
unui nou control de, calitate.
IN. F O T O G R A F I E : C o n tr o lo a r e le Z a m o n iţa A n a şi B tin dic E li s a b e t a c o n tr o lea z ă c a lita t e a unui lo t d e
m aşin i.
Ritmul construcţiilor zootehnice
rebuie urgentat
îndeplinirea sarcinilor ce stau în
fata unităţilor agricole socialiste cu
privire la sporirea continuă a efec­
tivului de animale şi a productivită­
ţii acestora depinde în mare măsură,
pe lîngă crearea unor condiţii cit
mai bune de îngrijire şi hrănire, de
asigurarea adăposturilor corespunză­
toare. Acest lucru este confirmat de
experienţa a numeroase gospodării
agricole colective cum sînt cele din
Apoldul de Sus, Miercurea, Cîlnic,
Prioaz, Teiuş şi altele, care creînd
condiţii optime de hrănire, îngrijire
şi adăpostire a animalelor, realizează
an de an producţii şi venituri tot
mai ridicate din sectorul zootehnic.
Potrivit prevederilor planurilor de
producţie, în acest an numărul de ani­
male proprietate obştească a G.A.C.
din regiunea noastră va creşte sim­
ţitor. Ţinînd seama de creşterea efec­
tivului de animale, la întocmirea pla­
nului de producţie fiecare unitate şi-a
stabilit şi ce anume construcţii zoo­
tehnice va ridica. Centralizînd datele,
reiese că pe întreaga regiune în
acest an vor trebui construite 714
obiective zootehnice, din care 81
grajduri pentru bovine. Volumul
construcţiilor ar fi fost cu mult mai
redus dacă în anul trecut se realiza
in întregime planul stabilit. Astfel,
în raionul Haţeg au rămas neatacate
50 lucrări, în Orăşlie 24, iar în Brad
21.
Folosind din plin ajutorul acordat
de stat prin credite şi materiale de
construcţii, precum şi posibilităţile
locale, existau condiţii ca fiecare uni­
tate să termine ridicarea construcţii­
dind simţ de răspundere pentru
pregătirea lecţiilor, au făcut pro­
grese importante pe linia respec­
tării verigilor lecţiei, s-au deprins
în bună măsură cu verificarea
cunoştinţelor elevilor asupra lec­
ţiilor vechi şi au realizat momen­
tul fixării cunoştinţelor nou pre­
date. Experienţă valoroasă au
dobîndit la lecţiile predate în
folosirea materialului didactic şi
în formularea întrebărilor pentru
solicitarea judecăţii elevilor.
In ceea ce priveşte aspectul
educativ al lecţiilor predate,
acesta a fost realizat prin îmbo­
găţirea cunoştinţelor elevilor, la
nivelul lor de înţelegere, cu no­
ţiuni despre partid şi rolul său
conducător, despre frumuseţile
şi bogăţiile patriei noastre, crein-
du-le şi întărindu-le înalte senti­
mente de dragoste faţă de partid,
patrie şi popor.
Cu sprijinul calificat al unor
iov. profesori de specialitate, sta­
biliţi în prealabil de conducerea
şcolii, elevii practicanţi şi-au îm­
bogăţit metodele de predare a
obiectelor ce presupun şi anumi­
te aptitudini ea : muzica, educa­
ţia fizică, desenul şi caligrafia.
O bună iniţiere şi o justă
orientare au primit elevii în
timpul practicii pedagogice şi în
organizarea muncii în afara
şcolii. In acest scop ei au partici­
DRUMUL SOCIALISMULUI
lor planificate în termenele stabilite. încă din primele luni ale anului.
Acolo unde s-au luat din timp mă­ In alte raioane însă, problema ri­
suri pentru întocmirea schitelor de
sistematizare, unde munca a fost bine dicării construcţiilor zootehnice a
organizată, s-au creat condiţii favo­ fost neglijată. Aşa se explică faptul
rabile pentru începerea lucrărilor de că nici pînă în prezent nu s-au în­
construcţii o dată cu venirea primă­ ceput lucrările la peste 150 obiective
verii. planificate în raionul Haţeg, la
aproape 90 în Ilia, la peste 50 în
Din datele comunicate Consiliului oraşele regionale Deva şi Hunedoara
agricol regional reiese că cele mai etc. La cele 17 grajduri planificate
bune rezultate în această direcţie a se construi în raionul Brad şi ora­
le-au obţinut unităţile agricole din şele regionale Deva şi Hunedoara nu
raioanele Sebeş, Alba şi Orăştie, unde s-a făcut nici o lucrare, iar în raio­
s-au început lucrările la 30—50 Ia nul Ilia s-au început lucrările doar
sută din numărul total al construcţii­ la un grajd din cele 15 planificate.
lor zootehnice planificate a se ridica
In acest an, în care se include şi Dezvoltarea creşterii animalelor im­
continuarea lucrărilor la obiectivele pune ca paralel eu asigurarea adă­
nerealizate în anul trecut. posturilor, să se ia măsuri pentru
aprovizionarea cu apă şi mecanizarea
Datorită interesului şi preocupării a o serie de procese de lucru în zoo­
de care au dat dovadă consiliile agri­ tehnie. O slabă preocupare în această
cole şi conducerile gospodăriilor co­ privinţă se constată din partea uni­
lective din raioanele amintite, pe tăţilor agricole din raioanele Haţeg
lîngă faptul că s-au folosit o maro şi Ilia, undo nu s-a procurat nici un
parte din creditele acordate de stat fel de utilaj zootehnic şi nici nu s-a
pentru procurarea materialelor nece­ întreprins vreo lucrare pentru con­
sare, s-au utilizat pe scară largă şi strucţia de fînlîni, cu toate că acest
resursele locale, lucru ce a permis lucru este foarte necesar.
începerea sau continuarea lucrărilor
ta fundaţii, zidărie şi învelitoare la Stadiul aciuai în care se află des­
19 grajduri noi. Pot fi date ca exem­ făşurarea lucrărilor de construcţii
ple pozitive in această privinţă G.A.C. pentru animale nu este deloc
din Bucerdea, Ighiu, Drîmbar, Căpud, mulţumitor şi el nu reflectă posibi­
Alba Iulia, Şibot, Vinerea, Vaidei şi lităţile de care dispunem. De aceea,
altele. Conducerile unităţilor aminti­ trebuie să înlăturăm practica de pînă
te au luat din timp măsuri pentru- acum de a amîna începerea ridicării
procurarea cimentului, cărămizilor, construcţiilor în trimestrele III şi IV.
cherestelei şi a celorlalte materiale Experienţa anului trecut ne-a dovedit
necesare şi au format echipe perma­ ce neajunsuri poate pricinui neridi-
nente de constructori, ceea ce a fă­ carea la termenele stabilite a adă­
cut posibil ca lucrările de construc­ posturilor pentru animale.
ţii să se desfăşoare în ritm susţinut
Asigurarea unor condiţii optime de
Termocentrala C.S. adăpostire pentru animale trebuie să
Hunedoara. Şeful constituie o preocupare de mare răs­
de tură Măceşan pundere şi permanentă a organelor
Victor şi tablota- raionale de partid, de stat şi a con­
rul Toader Nico- siliilor agricole, care au datoria să
lae urmăresc func­ acorde tot sprijinul şi îndrumarea de
ţionarea cazanelor. care au nevoie conducerile G.A.C.
pentru rezolvarea acestei probleme.
Alenlia trebuie îndreptată îndeosebi
înspre valorificarea rezervelor in­
terne existente în fiecare unitate, de­
oarece o mare parte din materialele
necesare, cum sînt pietrişul, nisipul,
cărămida, varul, lemnul se pot asi­
gura pe plan local. Totodată e ne­
cesar să se ia măsuri pentru orga­
nizarea folosirii raţionale a atelaje­
lor la transportul materialelor, pre­
cum şi pentru antrenarea în munca
de construcţii a unor mase cît mai
largi do colectivişti. Astfel se va pu­
tea asigura ridicarea la timp a con­
strucţiilor zootehnice — condiţie de
seamă în realizarea sarcinilor propuse
in domeniul creşterii animalelor.
LIVIU BEJ AN
medic veterinar
ŞeSul secţiei creşterea animalelor
din cadrul Consiliului agricol
regional
continue. Cu acest prilej am cons­
tatat cu satisfacţie că foarte
mulţi elevi, printre care : Bădilă
Rodica, Munteanu Veronica, Oli­
viu Feleşan, Manolescu Maria,
Olteanu Sîmza, Mocanu Aurelia,
Radu Ana, Viorcl Manolescu şi
alţii sînt foarte bine pregătiţi,
obţinînd la practica pedagogică
note numai de 9 şi 10.
pat la organizarea şi desfăşurarea In cele circa 100 de lecţii
unor activităţi pioniereşti ca : practice ţinute de către fiecare
adunări de grupă şi detaşament, elev în parte, aceştia s-au deprins
adunări tematice, au făcut vizite în bună măsură cu activitatea
cu elevii la muzeu, la întreprin­ continuă şi planificată la clasă.
deri şi G.A.C., au ţinut consulta­
ţii cu cei rămaşi în urmă la în­ Ţinînd seama de anumite
văţătură. Pentru organizarea lipsuri manifestate, care dealtfel
sînt inerente la începutul fiecărei
plăcută şi utilă a timpului lor profesiuni, cum a fost în cazul de
liber, i-au însoţit la spectacole şt faţă neantrenarea în suficientă
filme, excursii, jocuri etc. In ca­ măsură a întregii clase la lecţii,
drul colectivului didactic al şcolii scăparea din evidenţă a elevilor
au participat la şedinţele consi­ rămaşi în urmă la învăţătură,
liului pedagogic şi la anumite datorită necunoaşterii elevilor şi
şedinţe şi întîlniri cu părinţii altele, absolvenţii acestui an ai
elevilor, obscrvînd în mod prac­ Şcolii pedagogice din Deva, urmă­
tic cum se organizează şi se des­ rind continuu perfecţionarea
făşoară astfel de activităţi. muncii lor didactice, o cît mai
mare eficienţă a predării, vor de­
Interesul şi dragostea pentru veni cadre de nădejde la şcolile
frumuasa meserie aleasă, mani­ unde vor fi repartizaţi.
festate în mod deosebit în pe­
rioada practicii continue, au fost Vineri, 17 mai, a fost ultima
pe deplin răsplătite prin rezul­ zi de practică pedagogică pentru
tatele obţinute. Astfel, eleva Mo­ viitorii absolvenţi. In locul în­
raru Elena, ce figurează de altfel drumătorilor pe care i-au avut
şi pe panoul fruntaşilor la învă­ pînă acum, vor avea în viitor
ţătură pe şcoală, din 24 de lecţii •colegi în mijlocul cărora vor lu­
ţinute, 23 au fost notate cu nota cra şi cu care vor trebui să se
10 şi una cu nota 9 ; eleva Boca­
nicios Felicia a luat 22 de note sfătuiască continuu pentru cîşti-
de 10, una de 9 şi una de 7.
gerea măiestriei în meseria nobilă
In decursul anului şcolar, în pe care şi-au ales-o.
ziua săptărnînală de practică au
mai ţinut lecţii şt alţi elevi şi CRISTINA AVRAM
eleve ale anului VI, atît la clasa
pe care eu o conduc, cît şi la învăţătoare la clasa a IlI-a C
clasele altor colege, pe care i-am Şcoala de 3 ani „Dr. Petru Groza“
urmărit şi în perioada practicii Deva
rjoiamrmrssaaaHMraKB^^ Nr. 2611
a
V ă prezentăm ;
POMPE VOLUMICE DE C. ţlRCANU Şl K. GfiHEfl
In lucrare sînt tratate elementele de execuţie, verificarea şi încercare< dd
calcul hidraulic al pompelor, teoria probă şi exploatare, precum şi do*
pom pelor cu piston, cu angrenaje, cu
palete, cu membrană, elicoidale cu pas meniile de utilizare.
variabil, cu cilindru rotativ, cu ca­ Lucrarea se adresează inginerilor şi
nale laterale etc. Pentru fiecare tip
de pompă se tratează descrierea, func­ tehnicienilor din-institutele de proiec­
ţionarea, dimensionarea principalelor tări, din uzinele constructoare de ma­
organe, particularităţile tehnologice de şini, celor care exploatează şi repară
aceste pompe, precum şi studenţilor din
institutele tehnice superioare.
Tehnologia generala în industria electronică voi. 5
Face parte dinlr-o serie de lucrări lucrării metalelor, pulberilor metalice,
rd e tehnologie specifice sectorului elec­ materialelor eleclro-izolanle, acoperiri­
tronic, de telecomunicaţii cu fir şi de lor şi îmbinărilor mecanice, precum şi
¦’ automatizări. Lucrarea conţine proble­ tehnologia scalelor şi a magneţilor. La
me generale de construcţie şi tehno­ flecare din problemele tratate se dau :
logie specifice sectorului electronic, specificul tehnologic, operaţiile, utila­
'avîndu-sc în vedere cele mai înainta­ jul, dispozitivele de murire a pro­
te procedee tehnologice, economicita­ ductivităţii, mecanizarea şi automatiza­
tea şi calitatea producţiei. Sînt pre­ rea proceselor, diferite recomandări
zentate, de asemenea, tehnologia pre­ practice.
— A O IE N O A ---------
(R adi® tilie“ 7 PETRO ŞAN I; Clinele săl­
22 MAI 1963 batic Dingo — cinematograful „Al.
PROGRAMUL I i 5,07 Mtct pie­
se de estradă; 5,20 Emisiune pen­ Sabia" Pămîntul îngerilor — ci­
tru s a te ; 5,30 Cîntece din fol­
clorul nou şi jocuri populare ; nematograful „7 N oiem brie“ ; A L ­
6,35 Cîntece ; 7,30 Sfatul medicu­
lui ,• 8,30 Din folclorul popoare­ BA IULIA : Tinerii — cinemato­
lor ; 9,30 Dansuri din operete ;
10,00 Teatru la microfon „Pă­ graful „V ictoria"; Călătoriile lui
rinţii lui Grişa“ ; 10,57 Concert
de estradă: 11,30 Pagini orches­ Guliver — cinematograful „23 Au­
trale din opere şi operete ,• 12,00
Muzică populară ; 12,30 Cintă Ana gust“ ; Ultima aventură a lui Don
Tălmăceanu şi Mircea B uciu ,•
13.10 Muzică uşoară; 15,00 Din Juan — cinematograful „Grădina
cele mai cunoscute melodii popu­
lare ; 16,00 Cintă orchestra de de v ară"; SEBEŞ: Harnici — ci­
mandoline a Palatului pionierilor
din Bucureşti; 16,15 Vorbeşte nematograful „Progresul“ ; Dragos­
M oscova; 16,45 Muzică instru­
mentală de compozitori romi ni ; tea şi pilotul secund — cinemato­
17.10 Muzică populară; 17,30
Prietena noastră cartea ; 19,00 graful „M. Sadoveanu“ Visul
Clubul nostru; 20,15 Cînlă corul
„Gavril Musicescu“ al Filarmo­ spulberat — cinematograful „Gră­
nicii de stat din Iaşi; 20,30Noap­
te bună, copii „Elefantul şi mai­ dina de v a r ă ; ORĂŞTIE: Moar­
muţa“ ; 20,40 Muzică uşoară ce­
rută de ascultători; 21,15 Jurna­ tea în insula de zahăr — cinema­
lul satelor,- 21,40 Muzică din
opere; 23,00 Muzică de dans. tograful „V. Rodită“ ; Lupii la
stînă — cinematograful „Flacăra“ ;
H A Ţ E G ; Drum de încercare —
cinematograful „Popular“ ; BRAD:
Maria Candelaria — cinematogra­
ful „St. roşie“ ; I.ONEA : Contele
de Monte Cristo — seria 1 şi II
— cinematograful „Minerul“ :
T E IU Ş: Dosarul furat — cinema­
tograful ..V. Rănită" ; ZI.ATNA : j
Şampanie şi m elodii — cinemato­
graful „Muncitorul“ ; ILIA : Doi
sub cer — cinematograful ..Gh. Do­
ta“ ; APOLDUL DE S U S : Omul
cu obiectivul — cinematograful „23
August".
(B u letin
C in e m a m eteorologie
22 MAI 1963 PENTRU 24 ORE
DEVA : Soţul soţiei sale — ci­
nematograful „Patria" ; Transpor­ Vremea rămîne nestabilă cu
tul — cinematograful „F. Sîrhu" ; cerul inai mult noros în cursul
Pescuitori in ape tulburi — cine­ zilei. Vor cădea p’.oi sub formă
matograful „Grădina de vară“ ; de averse însoţite local de descăr­
HUNEDOARA : Cumpăraţi un ba­ cări electrice. Vîntul va sufla po­
lon — cinematograful „Victoria“ ; trivit din sectorul nordic. Tempe­
SIMERIA : Revista de la miezul ratura staţionară va fi cuprinsă
nopţii — cinematograful „I. Pin- ziua intre 20 şi 25 grade, iar
noaptea între 6 şi 10 grade.
t 11—1/—‘/—»/—>i—ir- r /
FABRICA CHIMICA ORĂŞTIE
O R G A N I ZEAZĂ
ÎN ZIUA DE 1 AUGUST 1963
C © * C tU M S IU L
PENTRU OCUPAREA URMĂTOARELOR POSTURI DE MAIŞTRI ¦
— MAISTRU PRINCIPAL MECANIC
— 2 MAIŞTRI ELECTRICIENI
— MAISTRU CHIMIST LA FABRICAREA MASELOR PLASTICE
— 2 MAIŞTRI M ATRIŢIERI
Actele necesare se depun Ia sediul fabricii pînă Ia data de
20 iulie 1963.
• z <— r ,— ţ u _ / ,— r y— t i
. >—
I IF flB T H ? ! t
4
4
(
4
C o m b in a tu l s id e ru rg ic H u n e d o a ra 4
felefon 25-31
\\
4
ANGAJEAZĂ URGENT 4
H5H5H5ESE5E5E5HSH5E5ESE5E5BSHS35E5E525ESE5HSZ5E5E5E5E5 25? 4
în condiţiile H.C.M . 1053 9 6 0 şi a anexei 4 \4
4
la H .C.M . 1053: 4
m ingineri co n stru cto ri, m e ca n ici, 4
4
e lectro m eca n ici, chim işti, 4
4
4
en erg etici pentru instalaţii 4
c e n tra le , 4
4
m tehnicieni de a ce le a şi specialităţi, 4
4
m m erceologi, 4
m excavatorişti, 4
4
¦ tractorişti rutierişti,
4
11 ş o fe ri a u t o b a s c u la n t e , C
4
H m uncitori în că rcă to ri -d e scă rcă to ri. 4
4
4
C ei interesaţi se pot prezenta personal sau pot 4
trimite prin poştă documentele la serviciu! de 4
4
\c a d re al combinatului zilnic între o re le 7-14. t
* « r * -sa*, .. <
„Proeuraţi-vă din timp híletele
pentru această tragere41