Page 6 - 1963-05

PAG. 2
Ce ştim despre Lună
Deşi Soarelui îi datorăm lumina şi
căldura care asigură viaţa pe Pă­
mînt, totuşi Luna — astrul rece — a
devenit din cele mai vechi timpuri
prieten nedespărţit al oamenilor in
nopţile de veghe sau de călătorie.
Astronomii nu au putui concepe so­
cotirea timpului fură a tine cont şi
de mişcările Lunii. Divinizhul-o, an­
ticii au considerat-o „inventatoarea“
scrisului şi a calendarului, „stupină"
a înţelepciunii, „izvor“ al prosperită­
ţii. Poeţii tuturor timpurilor i-au în­
chinat multe versuri, iar autorii de
romane ştiintifico-fantastice i-au de­
dicat multe pagini.
Pînă la luneta lui Galileu ochiul
era singurul m ijloc care punea în
evidentă caracteristicile acestui astru. lui, astfel cu un om care ar ajunge
Incepînd cu dezvoltarea aparaturii
optice şi apoi cu cercetările radio-
astronomice, mare parte din „taine­
le" Lunii au fost elucidate. Fata as­
cunsă de Pămînl a Lunii n-a putut fi
însă cunoscută decîl atunci cînd sta­
ţia automată, sovietică a fotografiat-o
la 7 octombrie 1959.
Pînă cînd omul va ajunge să pună
piciorul pe Lună şi să transmită pă­
mântenilor. ce a văzul pe acest astru
ne vom mulţumi cu dalele ¦culese
prin alte mijloace, lată ce cunoaş­
tem 'deocamdată despre Lună :
Satelit natural al Panunţului, Luna
face împreună cu acesta parte din
sistemul solar. Ea se roteşte în ju ­
rul Pământului pe o orbită aproape
circulară la distanta medie de 884.000
km, echivalentă cu 60 de raze teres­
tre. (Distanta maximă pe orbită este
406.000 km, distanta minimă este
de 354.000 km).
Luna se roteşte în jurul axei sale
în 27 1/3 zile şi din cauză că ea
efectuează în acelaşi timp şi o miş­
care de revolufie completă în jurul
Pămîntulul, noi vedem mereu aceeaşi
fală a Lunii.
...In grajdurile gospodăriei agri­ este de 9 km. şi se află la polul
cole de producţie Bad din Greves-
miihlen (regiunea Rostock) o
scroaiă a iălat, pe lingă 11 purcei
sănătoşi, două purceluşe împreu­
nate de la abdomen pînă la cap,
care au încetat din viaţă imediat
după naştere ? Această pereche
rară de gemeni avea opt picioare,
două urechi, doi ochi şi două
limbi.
...Un grup de cercetători de la
Institutul unional de cercetări şti­
inţifice al U.R.S.S. a construit un
aparat pentru radiaţii ullrasonice,
folosit la înlăturarea tarlrului den­
tar ? Printr-o uşoară atingere cu
un capăt al aparatului, medicul
poale înlătura iără dureri larfrul
dentar.
...In Japonia a fost construit un
aparat pentru deosebirea culorilor,
care întrece capacitatea ochiului
omenesc de a recunoaşte culorile?
El poate stabili milioane de nuan­
ţe. Numai culoarea roşie este di­
ferenţiată în opt milioane de nu­
anţe. Aparatul este o combinaţie
între un spectrograf şi o maşină
electronică de calcul.
...O firmă engleză a proiectai un
aparat pentru localizarea flăcări­
lor, care funcţionează pe baza ul­
trasunetului ? EI se bazează pe re­
centa descoperire că flăcările re­
flectă valuri de ultrasunet. Fiecare
flacără este un fel de oglindă
pentru valuri de ultrasunete. A-
ceastă reflecţie se datoreşte gro­
simii diferite a straiului de gaze
din flacără şi din jurul ei.
?..Locuitorii salului Vodik din
R.S.S. Moldovenească au fost tre­
ziţi într-o noapte de un zgomot
surd, care părea că vine din pă­
mînt ? Dimineaţa ei au constatat
că în locul dîmbului din spatele
satului apăruse un deal abrupt.
In jurul lui erau rîpe adinei. Fără
să mai aştepte sosirea geologilor,
sătenii au început să facă măsu­
rători, constatînd cu surprindere
că dealul continua să crească cu
cîte 25 cm. în 24 de ore. După ci­
teva zile, In apropierea acestuia
a răsărit din pămînt un al doilea
deal. Cele două dealuri au acum
o înălţime de 10—20 metri.
?..Numeroase culturi agricole
cresc laolaltă cu buruienile ? Pînă
acum selecţionarea seminţelor era
foarte dificilă, deoarece sînt greu
de deosebit seminţele buruienilor
de Cele ale plantelor cultivate din
cauza mărimii şi a aspectului lor.
In schimb, proprietăţile lor elec­
trice sînt diferite, în special con-
ducfibilitatea. Folosind această
proprietate, un grup de ingineri
a construit un aparat pentru cu­
răţarea electrostatică a seminţelor.
Seminţele sînt trecute printr-un
cîmp de înaltă tensiune, unde se
încarcă cu electricitate. Seminţele
nefolositoare sînt apoi eliminate
cu uşurinţă.
...Pesle rîul Diani din Guineea
de sud a fost „întins“ un pod ase­
mănător unui hamac ? El este for­
mat din 42 de liane, care au cres­
cut pe pomii de pe ambele ma­
luri ale rîului. Lianele se întind
foarte mult sub greutatea unui sin­
gur „pieton". Dar dacă pesle pod
trec mai mulţi oameni deodată,
mijlocul lui se scufundă de obicei
în apă. Ţinînd seama de tempera­
tura înaltă, caracteristică climei
din acea regiune, baia pe care
obligaţi s-o iacă cei care trec
este binevenită.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2598
MZiUSZtiBSasUtiB
ms
SERURI ÎMPOTRIVA
VENINULUI DE ŞARPE
In mijlocul unui parc din împre­ ninoşi. Cele mai valoroase exem­
jurimile oraşului Sao Paolo se află plare se păstrează în laboratorul
Institutul brazilian de medicină ex­ ofiologie, iar ceilalţi şerpi — în ser-
perimentală. El are secţii de viruso­ pentorii (un fel de bazine de înnot
logie, bacteorologie, chimie, para- iară apă).
zitologie etc. Dar renumele mon­ La fiecare 10-11 zile oamenii de
dial al acestui institut se datoreşte ştiinţă coboară pe fundul serpen-
secţiei sale de ofiologie în care toriilor şi apucînd cu mîna şerpii
sîrit studiaţi şerpii. de după cap, le storc veninul din
Zilele şi nopţile lunare sînt foarte trecute pe hurtă. Hurta Lunii a putut In 1901, prof. Vitalio Brazii a dinţi în sticluţe speciale. După ce
lungi ajungînd pînă la două săptu- fi desenată cu o precizie de un kilo­ început primele cercetări asupra ve­ veninul se reface, operaţia se re­
mîni fiecare. Luna se roteşte împreu­ metrii. ninului de şarpe şi prepararea anti­ petă. Veninul este uscat, apoi dizolvat
nă cu Păinuilul în jurul Soarelui. dotului acestuia. De atunci insti­ într-un lichid special şi injectat u-
L a 3 noiembrie 1958 astronomul tutul pregăteşte seruri pentru per­ nuia dintre cei 400 de cai ai insti­
Diametrul Lunii este de 3.476 kilo­ sovietic Nikolai Iiozîrev a descoperit soanele muşcate de şerpi veninoşi tutului. Calul este imunizat ,în de­
metri, circa un sfert din cel al Pă- şi a fotografiat pe Lună. lingă virlul sau de diferite insecte. In prezent curs de şase luni, apoi i se ia în
mîntului. Suprafaţa ci este de 14 ori centrul al craterului Alfons, ¦o erup­ se produc anual 60.000-80.000 fiole citeva săptămîni o anumită canti­
mai mică dccit a Pălmuitului, fiind ţie de gaze continuul molecule de de seruri. Pe lingă acest institut tate de sînge care se pune la cen­
cam cit aceea a Asiei. carbon. Mai tîrziu, Iiozîrev a d etec­ funcţionează şi unica clinică din lu­ trifugă. Din acest sînge se obţine
tai degajarea de hidrogen molecular me pentru tratarea persoanelor un ser transparent, care prelucrat
Volumul Lunii este de 50 de ori din craterul Alistare. muşcate de şerpi veninoşi. special îşi păstrează efectul timp
mai mic decîl al Pămînlului, masa de doi ani.
ei — de SI de ori mai mică, densi­ Uniunea Sovietică a lansat pînă Oameni special angajaţi strîng
tatea medie — de 1,5 ori mai mică din întreaga ţară circa 20.000 de In clinica specială a institutului
decîl a Pămînlului. acum patru rachete cosmice spre Lu­ şerpi anual. In Brazilia s-au desco­ a fost salvată pînă acum viaţa a
perit 230 de noi specii de şerpi ve­ mii de oameni.
Forţa de gravitaţie a Lunii este nă, dintre cure cea de-a doua a
ilc 6 ori mai mică decîl a Pămînlu­
plasat Ia 14 septembrie 1959 pe su­
prafaţa satelitului natural al Părnîn-
in Lună ar cîntări în medie 10 la 12 tului emblema de stal a U.R.S.S., La Institutul unional de in­ S c a u n electric pentru m uşte
kilograme. în apropierea murii Ploilor, formaţii ştiinţifice şi tehnice din
Moscova se lucrează la construc­
Pe Lună nu este apă şi nici at­ ţia maşinilor electronice de tra­ Cum luptăm împotriva muştelor ? acoperit cu un abajur din reţea de
mosferă. Denumirea unor mări şi dus. Aceste maşini vor putea e- Pulem fireşte să procurăm benzi oţel. Reţeaua este legată de un
oceane este convenţională şi cores­ ieclua traducerea din engleză în lipicioase sau hîrtie cu otravă pen­ transformator instalat în fasungul
punde nivelului de cunoştinţe din se­ rusă a textelor tehnice. iru muşte. Mult mai greu insă este lămpii. Transformatorul măreşte ten­
colul al X VII-lca. Datorită lipsei de să scapi de muşte la termele zooteh­ siunea de la 220 Ia 1.600 de volţi.
atmosferă cerul Lunii este complet IN F O T O : Inginera N. Tareva nice. Aici aplicarea metodelor chi­ •De bec este ataşat un beţişor cu
întunecat. Lipsa de atmosferă face ca lucrează la o astiel de maşină. mice este dificilă, otrava puţind momeală pentru muşte. Atrase de
să nu existe crepuscul, iar în clipa cădea în hrana animalelor. lumină şi de mirosul momelii, muş­
cînd Soarele trece la orizont se pro­ N. Bîstrov, lucrător ştiinţific la tele se ating de reţeaua sub ten­
duce o obscuritate totală. Observatorul astronomic de la De aceea a început producţia de siune, provocînd un scurt circuit.
Pulkovo a construit un dispo­ „scaune electrice“ pentru muşte. Ele sînt ucise instantaneu de curen­
Investigaţiile radioaslronomice au Este vorba de un dispozitiv alcă­ tul electric.
arătat că materia lunară e spon­ tuit dintr-un bec electric obişnuit,
gioasă, asemănătoare cu materia vul­
canică de pe Pămînt. La suprafaţa zitiv automat, fotoelectric, pen­
Lunii temperatura trece brusc de la tru determinarea poziţiei Lunii D esp re metrouri
plus 120 grade ziua la minus 160 şi măsurarea marginii ei. Acest
giade noaptea. In timpul eclipselor dispozitiv accelerează de zeci Uniunea Sovietică se situează pe In ce priveşte numărul sta(iilor,
lunare temperatura la suprafaţa Lu­ de ori analiza imaginilor iolo- unul din primele locuri din lume în metroul din Paris urc cele mai frec­
nii scade repede cu 150 de grade, graiice ale Lunii în cadrul deter­ ceea ce priveşte reţeaua de metrouri din vente slutii — lu fiecare 550 de me­
datorită faptului că ea este un slab minării coordonatelor şi pe fun­ Moscova, Leningrad şi Kiev. Ea este tri. La Berlin şi New York există
conducător de căldură (de 1.000 de ori dalul cerului înstelat. ¦urmată de Jap on ia (‘Tokio, Osaka, cile o stafie la fiecare S00 de metri,
mai slab 'decîl granitul). Nagoya), Spania (Madrid şi Barcelo­ la Moscova — la fiecare 1.250 de
IN . F O T O : N. Bîstrov în faţa na), Germania (Berlin şi Hambarg), metri, la Londra — la fiecare 1.600
Cea mai mare mulţime pe Lună clc metri. Metrourile cu staţii multe
aparatului său. (Paris, Glasgow, Berlin, Lisabona,
silă pe muntele Leibnitz. Cel mai Cosmosul în slujba omului C ifru 'Anglia (Londra şi Glasgow) şi Italia Madrid, Bitenos Aires, 7 oronto, New
în lo c d e c h e ie (Roma şi în curînd va intra în func­
mare 'dintre circurile lunare are dia­ ţiune metroul din Milano). York) sînt. deservite mai bine, dar vi­
metrul de 300 km.
Oamenii de ştiinţă sovietici şi t.rngane, taifunuri şi furtuni, vor fi In Anglia s-a pus în vînzare o Cel mai vechi metrou din lume teza lor este mai redusă {24 km. pe
De la astronomii germani Beer şi americani au examinat în comun po­ folosiţi în viitorul apropiat sateliţi broască care în loc de cheie se des­ oră la Paris, 26 km la Berlin, 27 km
sibilităţile folosirii sateliţilor artifi­ artificiali ai Pămînlului, înzestraţi cu chide cu un cifru format din cinci este cel din Londra. Prima linie a
Mddler deţinem prima descriere a ciali di Pămîntului în scopul obţi­ aparataj special, care vor efectua cifre. Cu acest cifru se pot realiza acestuia a intrat în funcţiune exact ia New Yorb). Metrourile cu stafii
suprafeţei Lunii, dathul din anul 1834, nerii de date meteorologice, stabi­ observaţii de la mare înălţime asu­ 100.000 de combinaţii. In felul acesta cu o sută de ani în urma — în 1863. relativ rare (Moscova, Leningrad,
lind totodată unele detalii în legă­ pra norilor şi formării rafalelor pu­ Cel mai nou este metroul din Kiev,
pe o hartă cu un diametru de 95 tură cu efectuarea unui experiment ternice din atmosferă. Fotografiile Londra, Boston, Osaka) circulă cu
centimetri. Un atlas al feţei Lunii a comun în spaţiul cosmic. transmise pe pămînt vor- da posibi­ riscul de a putea fi folosit de către care a luat fiinţă în 1960. In ultimii
litate meteorologilor să întocmească o viteză între 35 şi 40 km pe oră.
apărui în U.R.S.S. în 1960 în urma Academicianul Analoli Blagonra­ hărţi sinoptice ale întregului glob. răufăcători este foarte mic. Forma­ cifiva ani au fost create cui de comu­
vov, care a participat la consfătui­ Totodată, aceşti sateliţi vor transmi- Acest lip de metrou leagă suburbiile
fotografiilor efectuate 'de stafia au­ rea oamenilor de ştiinţă sovietici şi lo şi alte informaţii cu caracter ştiin­ rea greşită a cifrului sau o avariere nicaţie subterane la Harfa (1959),
tomată sovietică la 7 octombrie 1959. americani, care a avut loo la Roma, de centrul oraşului.
S-a întocmit astfel şi primul glob rit de mică a broaştei declanşează Lisabona (1959), N agoya (1957), L e­
al Lunii. lin dispozitiv de alarmă care poate In ce priveşte numărul călătorilor,
fi montat cu uşurinţă la orice fel de ningrad (1955), Cleveland (1955). şi
pe primul loc se situează Parisul, unde
uşi. | T oronto (1954).
Pînă în prezent s-au stabilit coor­ a declarat recent reprezentanţilor ţific Se prevede crearea unui canal Prima m otocicletă din lume sînt transportaţi anual 1.200.000.000
donatele a 32.000 accidente de re­ presei qă pentru a se afla din timp special de comunicaţie între Mosco­ de călători, iar pe al doilea — Mos­
lief lunar, iar circa 200.000 nu sini apropierea calamităţilor naturale, ca va şi Washington, in vederea trans­ Recent, muzeul din Augustusburg, aşa-zisa maşină de călărit construită cova — 1.000.000 000 de călători. Ur­
miterii prin telefon şi telegraf a ob­ din apropiere de Karl-Marx-Stadt, a de Gottlieb Daimler în 1885, al că­ mează Londra — 669.000.000, Madrid
M uzeu! C o sm o su lu i fost completat cu un nou exponat rei motor cu petrol, de 264 cm cubi, — 416.000.000 şi Berlin (tăsărilcliii
servaţiilor meteorologice, a fotogra­ interesant — un exemplar al primei şi- occidental) — în total 240.000.000
fiilor şi hărţilor sinoptice, Pentru motociclete din lume conslruilă din avea o putere de 0 5 C.P. Ea este călători.
anul viilor se preve efectuarea unui dispoziţia uzinelor de motociclete considerată strămoşul tuturor mo­
experiment în Cosmos cu balonu'l- tocicletelor.
Pe un munte, situat funcţiona în două sec­ pentru cercetări ştiinţi­ satelit american „Echo-2“, cu ajuto­ din Zschopau, în baza unor mode­ Pădurea coloanelor de piatră
la marginea oraşului ţii principale şi holul fice, o instalaţie de te- rul căruia va fi stabilită legătura le originale. Aceasta pare că nu se
Kaluga, patria lui K. E. de la intrare. Sălile pri­ le-folo precum şi cele prin radio, telefon şi telegraf, între deosebeşte cu nimic de modelul ini­ La vreo 20 de kilometri de Varna,
Ţiolkovski, va funcţio­ mei secţii, închinate lui mai noi modele da nave oamenii de ştiinţă americani şi so­ ţial din anul 1885. Este vorba de pe o suprafaţa de aproape 25 km pă­
na Muzeul Cosmosului, K. E. Ţiolkovski, vor cosmice. In această sală vietici. traţi de teren nisipos, se înaltă cilb-
menit să imortalizeze cuprinde materiale des­ se vor expune şi ma­ va sute de coloane cilindrice din ne, cea mai verosimilă fiind aceea
viotoriile ştiinţei şi teh­ pre viaţa şi activitatea teriale iluslrînd zboru­ P ă p u ş a p e n tru a d o rm it piatră. Multa din ele ating înălţimea a geologului bulgar prof. St. Bonev :
nicii sovietice, care a ştiinţifică şi pedagogică rile eroilor cosmonauţi. de 5 metri şi au diametrul de 1,5 me­ carbonatul de calciu din straturile sub­
deschis drumul spre a acestuia, precum şi lntr-o clinică din Cracovia micii o păpuşă mare, al cărei corp este tri. Majoritatea lor sînt găunoase, cu terane ale regiunii respective s-a infil­
aştri. Piatra fundamen­ lucrările lui teoretice în In sala de conferin­ bolnavi care trebuie să sufere o in­ prevăzut cu un mecanism din m ate­ pereţii groşi de circa 30 cm, sînt um­ trat în terenul nisipos, foirriînd eşafo­
care este expusă ideaa ţe vor putea fi vizio­ tervenţie chirurgicală suportă anes­ rie plastică. Cînd micul pacient sirin­ plute cu nisip. Corpul coloanelor este dajul coloanelor cam în felul în care se
tală a viitorului muzeu „trenurilor rachetă“ — nate filme documentare, tezia fără să manifeste nici cea mai ge la piept păpuşa, fiola ascunsă în alcătuit din nisip combinat cu con­ formează stalactitele. Procesul nu a
a fost pusă de Iuri Ga- cum sini denumite as­ audiate prelegeri des­ mică frică, ca şi cum s-ar juca. In corpul păpuşii secretă o substanţă avut însă ioa in contact cu aerul, ca
garin, cetăţean de onoa­ tăzi radíetele cu mai pre cosmonautică şi as­ momentul în care copilul este culcai care îl adoarme pe dată, fără ca glomerate de calcar, numoliţi, scoici în cazul stalactitelor, si în nisip. Ul­
re al oraşului Kaluga. multe trepte. Vor fi ex­ pe masa de operaţie U se dă in mină copilul să aibă vreo senzaţie neplă­ terior, sub acţiunea eroziunii eolice,
puse, de asemenea, ma­ tronomie. Muzeul va fi şi cochilii de melci pietrificaţi. nisipul fin a fost împrăştiat şi au ră­
Proiectul elaborat • de chetele lui Ţiolkovski. dotat cu o bibliotecă, Molibdenul şi durerile cută. mas coloanele de piatră.
un grup de proiectanţi cabinete da cercetări de dinţi 'Această soluţie permite eliminarea In decursul vremurilor numeroşi
de la Gosstroi a fost Exponatele din cea ştiinţifice, arhivă etc. In ultimii ani pustiul de nisip a
distins cu premiul iutii de-a doua secţie a mu­ Clădirea Muzeului va influentei psiho-emotive care însoţeş­ geologi au formulat diferite teorii fost împădurit, nemairămînind din
la concursul organizat zeului vor ilustra dez­ te anestezierea majorităţii copiilor. el decît coloanele de piatră, întreaga
voltarea ideilor lui Ţiol­ fi realizată din materia­ şi s-au scris o serie de lucrări ştiin­ regiune a fost transformată într-un
in acest scop. Construi­ kovski , realizările po­ le de construcţie mo­ minunat parc natural.
rea noului muzeu va în­ porului sovietic, cuceri­ derne. ţifice, despre origina acestor coloa-
cepe în curînd. torul Cosmosului. In­
tr-o sală spaţioasă şi Faţada principală va In anul 1931 în Noua Zeelandă
Muzeul va fi situat foarte înaltă, vor fi ex­ fi împodobită a i un
puse rachete cosmice, basorelief, oare va în­ a avut loc un cutremur puternic o riq in a L ă
în apropierea Parcului machete ale planetelor făţişa etapele aiceririi care a provocat o „amestecare" a
orăşenesc „Ţiolkovski", şi saleliti'lor artificiali, Cosmosului — de In solului. In apropierea orăşelului Na-
pe malul Iaceikăi, a- ale staţiilor interplane­ Ţiolkovski pînă în zilele
fluent al fluviului Obi. tare automate. Tot aici noastre. Pe terasele pier, iundul unei lagune s-a ridicat a &aitalntui M u ierii
peste rţivelul mării. De alunei a-
Stilul construcţiei este vor fi aşezate aparate deschise se vor ampla­
cest loc este folosit peniru culti­ Traversarea Canalului Minerii a atras din toate
în perfectă armonie cu sa terenuri astronáutica varea legumelor, iar locuitorii din timpurile spiritele îndrăzneţe. Uneori aceste încercări
şi un telescop. Napier au scăpat de dureri de sînt aproape ridicole. Anul acesta, o dată cu apariţia
parţul şi locurile încon­ dinţi. Locuitorii oraşului învecinat primelor raze mai călduroase ale primăverii, a început
lupta pentru diverse „traversări“. După cum relatează
jurătoare. Expoziţia va
Hastings continuă să sufere ca şi presa occidentală, în ultima săptămînă au avut loc
Un b a r a j d e « m ie d e a s ii înainte de dureri de dinţi. citeva încercări mai mult sau mai puţin reuşite de
Studiind legumele cultivate pe liaversare a Minerii cu mijloacele cele mai ciudate.
Barajul construit între anii diu. In prezent oamenii de ştiin­
882—990 e.n. în trecătoarea Han- ţă sovietici sînt pe cale de a o fostul fund de mare, specialiştii au Astfel, doi studenţi englezi, peniru a cîştiga un ră­
bamli din Uzbekistan uimeşte redescoperi. constatat Ia analiza chimică că a- măşag încheiat cu colegii lor, au realizai o „ambar­
prin neobişnuita lui trăinicie. ceste legume conţin cantităţi mai caţiune“ compusă dinir-o somieră metalică aşezată
Barajul din trecătoarea Han- mici de stronţiu, cupru şi mangan pe două flotoare cu pedale. Prevăzuţi cu un aparat
Constructorii din Uzbekislanul bandi este şi astăzi de real fo­ decîl cele cultivate la Hastings. de radio recepţie-emisie au pornit la drum. Marea,
antic cunoşteau procedeul de După părerea specialiştilor, scrie re­ destul de agltală, nu i-a speriat. Pornind din apropie­
preparare a unui mortar mai los economiei Uzbekistanului, de­ vista franceză „Science et V ie“, rea portului Douvres-Anglia, după diverse peripeţii
locuitorii din Napier nu suferă de cei doi de pe „Somiera plutitoare“ s-au rătăcit pe în­
şi de la construirea lui au tre­ tinsul apelor mării. După aproape 16 ore o navă
pilot a portului francez Dunkergue i-a găsit şi i-a în­
cut 1.000 de ani. O dată cu ba­
tare ca piatra. Reţeta preparării rajul s-a păstrat şi unul din cele dureri de dinţi deoarece hrana lor dreptat spre ţărm unde au sosit complet epuizaţi —
lui s-a pierdut încă din evul me­ mai vechi lacuri de acumulare. nu conţine molibden. dar cîştigînd rămăşagul.
O altă încercare reuşită a fost realizată de pairii
soldaţi englezi care pe bordul a două canoe cu rame
au traversat peniru prima oară în acest an Canalul
Minerii exclusiv cu ajutorul forţei musculare umane.
Traversarea a durat aproape 5 ore.
Pe un balon cu un diametru de 18 metri şi o înăl­
ţime de 22 metri alţi doi întreprinzători au realizat o
performanţă unică în istoria traversării canalului. In­
tr-adevăr, acum 180 de ani s-a mai încercat traver­
sarea eu ajutorul balonului, dar acesta a luat foc de
la o seînleie provenind de la instalaţia care trebuia
să producă aerul cald al balonului. întreprinzătorii Macaraua pentru construcţii „M.B.", construi­
contemporani au avut mai mult noroc. După două ore ta in K.b. Cehoslovacă. Ea are o capacitate de
de zbor ei au aterizat cu succes pe pumîntul Franţei. 3.000-5.000 tone şi o rază de acţiune de 45 m.
Experienţe interesante în domeniu! botanicii
Botanistul englez Dur.ant care traordinar —- îngrăşămintele au con­ dezvoltă bine, dar nu transmite ur­
tribuit la dezvoltarea impetuoasă a maşilor calităţile ei.
lucrează la Institutul tehnologie din plantei. Dar s-a obţinut şi un re-
' zultat neaşteptat: urmaşii plantelor Nu mai puţin interesante sînt re­
California, a făcut o serie de ex­ cultivate şi-au păstrat în decurs de zultatele obţinute de americanul
multe generaţii calităţile dobîndite, Hulkin la acelaşi institut, cu ma­
perienţe interesante a i in sălbatic printre care şi înălţimea. zăre obişnuită. El a luminat şi în­
tunecat alternativ încăperea în care
scoţian. Durant a folosii, seminţe de In afară de aceasta s-a stabilit făcea experienţele. In felul acesta
că acest efect s-a obţinut folosin a obţinut o plantă foarte înaltă, ca­
in de la o plantă care nu fusese litate care se transmitea urmaşilor,
du-se îngrăşăminte conţinînd pota­ dar numai la un anumit ritm şi
niciodată prelucrată. El a tratat-o
siu, fosfor şi azot în anumite pro- f e j f e » " zL1glor" îi .i^PPjiior“ ar|
cu îngrăşăminte conţinînd o anumi­
} ^ Jlcijţii f lin ta -se
tă cantitate de potasiu, fosfor şi
azot. A obţinut o plantă înaltă de
Vedere de ansamblu a oraşului Sanaa, capitala R. A, Yemen, a cărei poartă se închi­ peste doi metri, în ttop ce inul
de în curşpl njjpjjj.
sălbatţc nu' trece mi TOŞţfţj!'; Ini­
ţia? Ş6 p.|refi e§. Ş t P-