Page 62 - 1963-05

Crupelor sindi
Cunoştinţele teoretice capăt ă viaţă în activitatea practică. Tema orei de practică este „Exe­
cutarea tencuielilor decorative". In cadrul ei, maistrul instructor Gheorghe Mustaţă de la Şcoala
profesională din Deva, explică felul cum se realizează tencuielile decorative buceardate.
Toate strădaniile penti încheierea
cu succes a anului şcolar
Ne-a mai rămas puţin timp
pînă la încheierea anului şcolar.
De aceea fiecare cadru didactic
depune eforturi susţinute pentru
a asigura succesul deplin al mun­
cii instructiv-educative.
Colectivul secţiei de învăţă­
mânt a Sfatului popular raional
Orăştie .e străduieşte în această
perioadă să organizeze cît mai
bine munca didactică. Avînd la
bază concluziile analizei situaţiei
la învăţătură pe trimestrele I şi
II, secţia noastră de învăţământ
şi-a prevăzut o serie de măsuri
concrete "cntru a încheia cu cele
mai bune rezultate anul şcolar.
Astfel, în activitatea noastră vom
acorda o atenţie deosebită mun­
cii de îndrumare şi control, ur­
mărind calitatea lecţiilor, conţi­
nutul acestora, parcurgerea ma­
teriei prevăzută în programele
de învăţământ, cît şi însuşirea ei
de către elevi. De asemenea, vom
urmări în mod deosebit recapitu­
larea finală, practica elevilor şi
pregătirea lor pentru examenele
de absolvire şi maturitate.
încă înainte de începerea tri­
mestrului III am indicat direc­
torilor de şcoli să controleze pla­
nificările calendaristice, să pună
de acord fixarea tezelor trimes-
. triale pentru a se putea stabili
data începerii recapitulării mate­
riei. Aceste măsuri au fost pre­
lucrate la sfîrşitul lunii aprilie în
şedinţa cu directorii de şcoli,
unde s-a recomandat ca fiecare
să-şi întocmească planuri de ac­
ţiune privind încheierea anului
şcolar.
Din controalele efectuate pe te­
ren am constatat că majoritatea
şcolilor au luat măsuri corespun­
zătoare în acest sens. Astfel, la
şcolile de 8 ani din Geoagiu, Şi-
bot, Poiana, Vinerea, Cugir, Orăş­
tie şi altele, cadrele didactice se
pregătesc mai temeinic pentru
fiecare lecţie; controlul directo­
rilor este mai susţinut şi îndru­
marea mai calificată. Au fost or­
ganizate consultaţii în grup şi
individuale pentru elevii rămaşi
în urmă la învăţătură; dirigin-
ţii au intensificat vizitele la domi­
ciliul elevilor, s-au luat măsuri
pentru evitarea supraîncărcării
elevilor, pentru organizarea unui
studiu individual cît mai judicios.
Nu acelaşi lucru se poate spune
^ C u n o ş tin ţe le că p ătate în clasă şi la p ra ctică se con cretizează în n o te le obţinute la sfîrşitu l anului şcolar. E lev ii Ş colii h o rtico le din G eoagiu
te slta d u iesc ca a ceste n ote să f i e n u m a i bune. şi fo a r t e bune. F o to g r a fia n i - i în fă ţişea z ă în tr-o sa lă d e studiu, r e p e lîn d m a teria pen tru a d ou a zi. Nicolae Murărici, din anul FII, dobîndire temeinică a cunoştin­
P e n tru fo rm a re a
despre unele colective didactice
ca cele de la Şcoala de 8 ani din
Beriu şi Orăştioara de Sus care
la data de 8 aprilie, cu prilejul
controlului efectuat de către co­
lectivul secţiei de învăţămînt,
nu aveau stabilite sarcinile pe
trimestrul III, nu aveau întoc­
mite planificările calendaristice
şi nici planurile de lecţii.
Faţă de aceste deficienţe au
fost luate măsuri, indicîndu-se
directorilor de şcoli să fie cît mai
exigenţi faţă de pregătirea cadre­
lor didactice. La rîndul ei, secţia
de învăţămînt va acorda o mai
mare atenţie muncii de îndruma­
re şi control privind activitatea
metodică în cercurile pedagogice,
comisiile metodice, cît şi în
consiliile pedagogice care vor
trebui să-şi aducă un aport
deosebit la îndrumarea ca­
drelor didactice privind munca
în perioada recapitulării. In ca­
drul cercurilor pedagogice am
recomandat să fie ţinute lecţii
de recapitulare la diferite clase
şi specialităţi, referate care vor
indica cele mai bune metode fo­
losite la clasă în perioada reca­
pitulării. Comisiile metodice vor
organiza un larg schimb de ex­
perienţă prin lecţii deschise, in-
terasistenţe şi comunicări meto­
dice. In şedinţele tematice ale
consiliilor pedagogice se vor ge­
neraliza cele mai bune metode
de muncă în activitatea instruc-
tiv-educativă, în aşa fel ca toate
acţiunile să ducă la ridicarea ca­
lităţii învăţămîntului.
Menţionăm în această direcţie
preocuparea comisiei metodice a
claselor I—IV de la şcoala de 8
ani din Poiana care a ajutat sub­
stanţial cadrele didactice necalifi­ rriil«e în 2i c5 mai a~.c- ., s«-«a indicat Adii­ rarea acestor deficienţe organizează dictări scurte în
cate din raza comunei Almaş în
îmbunătăţirea metodelor de pre­
dare la clase simultane.
In preocuparea colectivului
secţiei va sta apoi combaterea
rămînerii în urmă la învăţătură
şi a mediocrităţii. In această di­
recţie ne vom îndrepta eforturi­
le în mod special spre şcolile
medii din Orăştie şi Cugir, care
pe trimestrul II au avut o situa­
ţie neplăcută din acest punct de
vedere. De altfel, atît conducerile
acestor şcoli cît şi organizaţiile
de partid au luat măsuri judicioa­
se pentru înlăturarea deficienţe­
lor semnalate.
De asemenea, am indicat ca
Foto : V. ONOIU aceştia îşi însuşesc cunoştinţele, greutăţile pe care
formele de ajutorare a elevilor
să fie planificate minuţios şi să
se folosească în mod deosebit
consultaţiile individuale. Bine a
început să lucreze în acest sens
Şcoala medie din Cugir (în gen
semi-internat) unde elevii clase­
lor a IX-a (clase cu numărul cel
mai mare de elevi rămaşi în
urmă) îşi pregătesc lecţiile la
şcoală, sub supravegherea profe­
sorilor care le acordă ajutorul
necesar. Am indicat apoi ca re­
zultatele la învăţătură să fie ana­
lizate săptămânal pe clase în
toate şcolile, deoarece, aşa cum
s-a dovedit în practică, acest pro­
cedeu a dat rezultate bune. La
unele şcoli, cum este şcoala me­
die din Orăştie, cu ajutorul unor
grafice, se urmăresc zilnic notele
elevilor, putîndu-se astfel lua
măsuri imediate.
In această perioadă colectivul
secţiei va acorda o atenţie deo­
sebită evitării supraîncărcării
elevilor şi cadrelor didactice,
pregătirii temeinice a elevilor din
clasa a Vil-a care vor avea de
susţinut examenul de absolvire
şi concursul de admitere în cla­
sa a VIII-a, pregătirii elevilor
clasei a Xl-a pentru susţinerea
examenului de maturitate. De-
oarece aceste clase încheie cursu- | ortografie şl gramatică, au arătat că pentru înlătu­
rectorilor de şcoli să alcătuiască
un program judicios de desfăşu­
rare a acestei pregătiri, avîndu-se
în vedere că lecţiile ce se vor Pînă la încheierea anului şcolar ne mai desparte
ţine sintetizează cunoştinţele puţin timp. Datoria fiecărui membru de sindicat este
unui întreg ciclu de învăţămînt.
Paralel cu latura instructivă a
învăţămîntului ne vom ocupa
în continuare de îmbunătăţirea
muncii educative, mobilizînd toţi
profesorii şi învăţătorii, părinţii
elevilor pentru a acţiona în acest
sens într-un front comun.
In urma măsurilor întreprinse,
cu efortul tuturor cadrelor di­
dactice, cu sprijinul organizaţii­
lor de partid şi U.T.M. din şcoli,
avem toată convingerea că vom
încheia cu succes anul şcolar,
răspunzînd prin aceasta încre­
derii ce ne-a fost acordată şi mi­
nunatelor condiţii asigurate şcolii
şi cadrelor didactice de către
partidul şi statul nostru demo­
crat-popular.
Prof. RADU VASILE
şeful secţiei de învăţămînt
a Sfatului popular
raional Orăştie
din şcoli le revin d e p rin d e rilo r p ra c tic e
sarcinii importante
de agrlciiM w um
Ne găsim în cel de al IlI-lea trimestru, cînd toate Deoarece o parte din absol­ lor de vară culturile nu vor au continuat în ritm susţinut.
eforturile cadrelor didactice sînt îndreptate spre înche­ venţii şcolilor de 8 ani vor suferi din cauza secetei. In ziua de 27 aprilie, cu trei
ierea cu succes a anului şcolar. In mod deosebit, în deveni lucrători agricoli în zile înainte de termen, cu oca­
G.A.C. şi G.A.S., iar o parte Pentru protecţia terenului, zia cercului pedagogia al di­
această perioadă, organelor sindicale din şcoli le re­ vor urma cursurile şcolilor precum şi pentru alte amena­ rectorilor de şcoli şi profeso­
vine sarcina de a acorda întregul lor sprijin condu­ tehnice agricole devenind ca­ jări a fost însă necesară o rilor de agricultură din raion,
cerilor de şcoli pentru ridicarea calităţii lecţiilor, a dre specializate în diferite ra­ muncă deosebit de susţinută. Iotul şcolar, cu lucrările exe­
cunoştinţelor însuşite de către elevi. In acest scop, co­ muri de producţie agricolă, es­ Astfel, s-a făcut împrejmuirea cutate la timp şi în cele mai
mitetul sindical local al lucrătorilor din învăţămînt te necesar ca în decursul ce­ lotului şi pregătirea terenului bune condiţii, a primit pe cei
din oraşul Sebeş a instruit organizatorii grupelor sin­ la •timp : arătura, discuirea, peste 70 de oaspeţi care, cu
dicale din şcoli cu sarcinile ce le revin în actuala lor opt ani ai şcolii de cul­ încorporarea îngrăşămintelor toţii au apreciat organiza-l
perioadă. Astîei, s-a indicat acestora ca ori de cite tură generală şi mai ales în organice şi chimice în sol etc.
ori se ivesc probleme ce necesită sprijinul grupelor ultimii patru ani ai acestei rea lui.
şcoli, elevii să dobîndească a- Deoarece pentru „Campania Interesantă, instructivă ş i-
tit cunoştinţele agrotehni­ de primăvară“ se prevedeau
lucrări complexe, încă din educativă a fost lecţia ţinută
sindicale, ele să fie dezbătute în cadrul unor şedin­ ce teoretice cit şi de­ luna ianuarie, a fost stabilit cu această ocazie de către
ţe, luindu-se măsurile necesare pentru remedierea lor. prinderile practice necesare în amănunt un plan de acţiu­ prof. Nicula Ioachim, cu elevii
De asemenea, s-a indicat ca organizatorii de grupă, în vederea realizării acestui ne a cărui desfăşurare ulteri­ clasei a V l-a A, în legătură
împreună cu directorii şcolilor, să asiste la cît mai scop. oară a fost respectată întocmai. cu „Lucrările de plantare a
multe lecţii, urmărind conţinutul acestora, legătura In planul de acţiune se prevedea viţei de vie“. Profesorul a
dintre teorie şi practică, să urmărească îndeaproape Introducerea obiectului „A- procurarea seminţelor şi a ma­ executat mai întîi el însuşi lu­
gricultura“ la clasele V-VII1
în şcolile de cultură generală
felul cum membrii de sindicat se pregătesc pentru din mediul rural, precum şi terialului săditor. Se prevedea crarea, după care au execu­
lecţii, cum se preocupă de elevii rămaşi în urmă la înfiinţarea şi organizarea lotu­ de asemenea o construcţie din tat-o elevii.
învăţătură, cum îl ajută să se ridice Ia nivelul celor lui didactic, precum şi practica cărămidă pentru adăpostirea
fruntaşi, să urmărească notarea elevilor, modul cum în producţie efectuată în ca­ uneltelor, procurarea uneltelor Discuţiile ulterioare purtate
drul G.A.S.-ului şl G.A.C.-ului, necesare, proprietatea şcolii, de către membrii cercului pe­
în conformitate cu Hotărîrea care să poată fi folosite în dagogic au subliniat reuşita
le au etc. C.C. al P.M.R. şi a Consiliului orice moment, a unor indica­ lecţiei precum şi interesul do­
Bine a procedat, de pildă, grupa sindicală a şcolii de Miniştri al R.P.R., reprezin­ toare pentru diferitele culturi vedit de elevi şl propunător,
tă principalele mijloace de for­ etc. atît pentru lucrările din cadrul
nr. 3 din Sebeş care, sub îndrumarea organizaţiei de mare, de instruire şi educare a lecţiei respective cît şi pentru
bază, a analizat într-o şedinţă nivelul de cunoştinţe viitorului muncitor, tehnician
al elevilor, frecvenţa acestora la cursuri, scoţîndu-se sau inginer agricol. Ca termen de executare a cele de ansamblu privind ame­
în evidenţă necesitatea unei mai strînse colaborări cu tuturor acestor lucrări a fost najarea şi întreţinerea lotului
familiile elevilor, prin vizite Ia domiciliul acestora. In cele ce urmează vom ară­ stabilită ziua de 1 mai. didactic.
ta modul în care conducerea
In şedinţa de comitet lărgită, ţinută în ziua de 22 şcolii de 8 ani din comuna Lunile martie şi aprilie au Desigur că ceea ce s-a făcut
aprilie a.c., la care au participat toţi organizatorii de Petrcşti, ajutată de Comitetul fost lunile unei munci inten­ la Petreşti este bun, rămine
grupă sindicală din oraş, precum şi directorii şcolilor, comunal de partid şi Comite­ se. Elevii claselor conduse de însă să continuăm munca
a fost analizată activitatea grupei sindicale nr. 1 pri­ tul executiv al sfatului popu­ cei doi profesori de agricul­ noastră, să fructificăm din
vind munca depusă pentru buna desfăşurare a proce­ lar comunal, s-a străduit să tură : I. Nicula şi Gh. Burlacu plin lotul didactic, asigurînd
sului instructiv educativ. Din informarea prezentată organizeze lotul didactic unde au muncit cu hărnicie pămîn- elevilor şi prin acest mijloa
de tov. Guzun Fiorica, organizatoarea grupei, şi din elevii vor efectua o parte din tul, au plantat pomi, au piche­ cunoştinţe teoretice necesare
discuţiile purtate, a reieşit că faţă de trimestrul I, lucrările practice. tat, au semănat etc. viitorului lucrător pe ogoarele
munca membrilor de sindicat s-a îmbunătăţit, reîlec- patriei.
tîndu-se în procentele de promovabilitate: 95 la sută Trebuie să amintim că în Profesorul D. Muntiu, direc­
la clasele I — IV şi 92 la sută la clasele V — VII. Au activitatea noastră ne-a ajutat torul şcolii, trecea zilnic pe la Prof. ZDRENGHEA VASILE
fost subliniate metodele de muncă folosite de tov. foarte mult articolul „Despre lot. începutul n-a fost uşor, Şcoala de 8 ani,
Radu A. Maria şi Radu P. Maria care au realizat organizarea lotului didactic" dar lucrările o dată pornite, comuna Petreşti
Ia clasele a IlI-a A şi B un procent de promovaţi de publicat în numerele 2.571 şi
2.572 din 2 şi 3 aprilie, ale
ziarului „Drumul socialismu­
lui“. In articolul respectiv au
fost indicate cele mai mici a-
mănunte privind organizarea
ştiinţifică a lotului didactic.
Pe lîngă şcoala din comuna
noastră a existat încă de mai
mulţi ani un aşa-zis lot didac­
tic. Distanta faţă de şcoală,
compoziţia solului şi mal cu
seamă lipsa oricărei amena­
jări, îl făceau însă impropriu
scopului urmărit. De aceea,
sută Ia sută. Dar totodată a fost scos în evidenţă fap­ Comitetul executiv al sfatului
tul că membrii de sindicat din această grupă n-au popular comunal a hotărît încă
folosit toate mijloacele pentru combaterea mediocrită­ din toamna anului 1962 ca
ţii. Numărul ?levilor cu note sub 7 este încă mare. Şcolii de 8 ani să i se atribuie
De aceea, s-a prevăzut în hotărîrea şedinţei respective
un teren cît mai adecvat. Ast­
ca periodic, în grupele sindicale să se analizeze situa­ fel, şcoala dispune în prezenl
ţia elevilor cu note între 5 şi 7 şi împreună cu con­
ducerile şcolilor, să se stabilească măsuri corespun­ de un lot didactic în suprafa­
zătoare.
ţă plană de 80 ari, situat în
Participanţii Ia discuţii, printre care tov-. Tîrlea Ioan,
Cîrcoană Elena, membri ai comitetului, Dobrotă Maria, marginea comunei. Compoziţia
organizator de grupă la şcoala medie (clasele I—VII),
Crăciun Avram, directorul şcolii nr. 3, reliefînd faptul solului fiind variată, diversita­
că rau,U elevi din clasele V-VII fac încă greşeli de tea culturilor şi efectuarea a-
numitor experienţe prevăzute
de programa de învăţămînt, au
devenit în mod real şi eficient
posibile. Un avantaj în plus
orele de gramatică. Metoda a daţ rezultate bune, de îl constituie faptul că pe lîngă
aceea am extins-o Ia toate şcolile din oraş.
lotul didactic curge un mia pi-
rîiaş cu debit de apă perma­
nent, aşa că în perioada luni­
de a-şi întări răspunderea faţă de muncă, exigenţa fa­
ţă de el însuşi, de a face totul pentru ridicarea în­
văţămîntului la nivelul sarcinilor trasate de partid.
OTILIA TINCA
preşedinta Comitetului sindicat ului lucrătorilor
din învăţămînt — oraşul Sebeş La practică pe iotul didactic al şcolii.
fa pragul sesiunii de exam ene
Partidul şi guvernul nostru au studenţii, viitori specialişti în care la toate sesiunile au obţi­ ţelor. Cu toate acestea, studenţii
creat tineretului studios condiţii diferite domenii de activitate, să nut note maxime, ca şi mulţi amintiţi privesc disciplina frec­
de învăţătură cum n-au existat fie cît mai bine pregătiţi pen­ alţi studenţi ai facultăţii, se nu­ venţei, a studiului individual, cu
niciodată în ţara noastră. Astăzi, tru viaţă, să capete cunoştinţe mără, datorită unei munci per­ uşurinţă, chiar cu indiferenţă,
temeinice. severente, pline de pasiune, prin­ fără a se gîndi că această ati­
la dispoziţia studenţilor stau la­ tre fruntaşii anului din care fac tudine afectează în primul rînd
boratoare moderne, biblioteci în­ In prezent studenţii se pre­ parte. Ei nu lipsesc de la cursuri pregătirea lor profesională.
zestrate cu zeci de mii de volu­ gătesc intens pentru examenele şi seminarii, îşi dedică o mare
din sesiunea de vară. Peste tot, parte a timpului studiului indi­ Desigur că asemenea manifes­
me, săli de lectură spaţioase şi în laboratoare, în biblioteci, în vidual, însuşirii aprofundate a tări au fost şi sînt combătute.
luminoase, cămine confortabile, sălile de lectură se simte vibra­ cunoştinţelor ce li se predau la Dezbaterile ce au avut loc pri­
cantine ce asigură studenţilor o ţia unei munci asidue. La insti­ cursuri. vind atitudinea faţă de învăţă­
hrană consistentă. Conducerile tutul nostru, consiliul Asociaţiei tură, faţă de cei ce încalcă nor­
studenţilor de la facultatea elec­ Din păcate, la institutul nos­ mele de conduită şi disciplină,
institutelor, organizaţiile de tromecanică minieră, traducînd tru mai sînt unii tineri care opinia comună a tinerilor, au
partid şi U.T.M., asociaţiile stu­
denţeşti se îngrijesc zi de zi ca
în viaţă hotărîrile Conferinţei dau dovadă de superficialitate, avut un rol puternic în educa­
U.A.S.R. din februarie, urmăreş­
te îndeaproape felul cum se pre­ de neseriozitate, amînînd de pe rea acestor studenţi. De aceea,
gătesc studenţii facultăţii, în- o zi pe alta hotărîrea de a se cu fiecare zi ce trece numărul
dreptîndu-şi atenţia în mod deo­ apuca cu răspunderea cuvenită celor indisciplinaţi, a celor care
sebit spre îndrumarea şi ajuto­ de studiu. Azi „uită" să vină la nu privesc cu seriozitate studiul,
cursuri, mîine evită seminariile, este din ce în ce mai mic.
rarea celor care, în sesiunea de la consultaţii nu vin deoarece...
iarnă, au avut rezultate slabe la „nu au ce să întrebe“, în locul Pe lîngă alte măsuri luate,
bibliotecii preferă strada, par­ pentru ca rezultatele apropiatei
învăţătură. Adunările Asociaţiei cul... De exemplu Pompiliu Sin- sesiuni să fie cît mai bune, Aso­
studenţilor, organizate pe ani de gereanu, Ana Căpăţînă, M. Gheor- ciaţia studenţilor din an a invi­
studiu, ca şi consfătuirile pro­ ghiu, Ioan Baciu sau Grigore tat Ia o adunare generală pe
fesionale organizate pe grupe, au Alexandrescu şi Nicolae Andro- studentul fruntaş Cornel Pop din
nescu adesea îi auzi spunînd: anul IV. Acesta a arătat concret
pus în centrul atenţiei pregăti­ „Ei, n-o fi foc dacă într-o zi nu colegilor mai tineri metodele de
rea cît mai temeinică, mai sis­ mergem la facultate". Ei uită studiu folosite de el şi colegii
tematică a studenţilor pentru însă că orice abatere, pe lîngă lui pentru însuşirea materiei. In
sesiunea de examene din vară. faptul că le aduce rezultate sla­ acelaşi scop, deosebit de eficien­
be la învăţătură, înseamnă o tă s-a dovedit a fi metoda con-
In urma acestor adunări şi stînjenire a întregii activităţi sultaţiilor-seminar unde, pe ca­
consfătuiri, studenţii facultăţii universitare. pitole, se seminarizează materia
s-au mobilizat la o activitate şi Asupra studiului individual, predată la curs şi se clarifică
mai susţinută în vederea promo­
vării cu succes a examenelor. Ca
urmare, frecvenţa la cursuri s-a problemele neînţelese.
...Aplecaţi asupra planşelor,
îmbunătăţit. în cadrul seminarii- acea muncă personală a studentu­
lor majoritatea studenţilor dez­ lui depusă pentru consolidarea cursurilor şi tratatelor de spe­
bat problemele puse în discuţie cunoştinţelor pe care le primeş­ cialitate, marea majoritate a
te la curs, s-au ţinut o serie de studenţilor muncesc cu asidui­
cu competenţă, dovedind preo­ consfătuiri în cadrul grupelor tate. Dorinţa lor este una sin­
cupare pentru un studiu indi­ şi anilor. Atunci, ca şi în alte gură : să se prezinte la examene­
vidual atent, pentru însuşirea cît ocazii, s-a subliniat că fără efort le apropiatei sesiuni cît mai bine
mai temeinică a materiei. Tineri personal, fără o bună frecvenţă pregătiţi.
ca Ion Suvaină şi Erik Hiiter, la cursuri şi seminarii, ca şi fă­
din anul I, Persida Torsan, Brîn-
duşa Chivulescu, anul II, Mihai ră o bună organizare a muncii I. NICOARĂ
Păsculescu, Nicolae Lungescu şi individuale nu este posibilă o student la Institutul
de mine Petroşani