Page 63 - 1963-05

Nr. 2612
OSSio<KI*«OT*reOTSM0ajos
Infrodijcerea tehnicii n©i
© cerinţă actuală
Colectivul Exploatării miniere
„Gh. Doja" din Zlatna desfăşoară
0 luptă susţinută pentru îmbună­
tăţirea procesului tehnologic de
exploatare prin introducerea
unor metode şi procedee înain­ că pregătirea introducerii maşi­
tate de lucru. In acest scop, sub nilor de încărcat în subteran a
conducerea şi îndiumarea co­
mitetului de partid, au fost fi­
xate principalele obiective care
stau în faţa colectivului în do­
meniul introducerii tehnicii noi.
Printre altele ne-am propus să
înlocuim lemnul de mină la toate
lucrările miniere unde condiţiile
de muncă permit, să mărim vi­
teza de avansare la săparea lucră­
rilor miniere prin introducerea
de maşini şi utilaje de înaltă pro­
ductivitate şi să aplicăm noi me­
tode de lucru, care să asigure o
productivitate sporită.
Aplicarea măsurilor preconizate
a creat posibilitatea ca în cursul
anului 1962 să fie folosiţi 16.913
bolţari, cu care s-au armat peste
295 m.l. rostogol de abataj; iar
cu cele 224 bucăţi armături me­
talice s-au armat circa 220 m.l. a realizat 595 m.c./maşină. Echi­
de galerie. Pe această cale con­ pele conduse de tov. Pasc Cornea
sumul de lemn de mină s-a re­ şi Nicolae Crişan de la mina
dus cu 4,5 la sută. In trimestrul Muncăceasca-vest au realizat de
1 al acestui an, cu cele 16.913
bucăţi bolţari au fost armaţi 339
m.l. rostogol de abataj, economi-
sindu-se 264 m.c. lemn de mină,
adică 23,8 la sută din volumul
de lemn necesar. Spre sfîrşitul
trimestrului I am reuşit să ge­
neralizăm armarea rostogoalelor
cu bolţari în toate sectoarele.
Pentru viitor ne propunem să
experimentăm o nouă metodă de
armare. Este vorba despre folo­
sirea ancorelor metalice, care
vor duce la o productivitate şi
mai ridicată şi la un preţ de cost
scăzut.
In centrul atenţiei comitetului
de partid şi a conducerii tehnico-
administrative a stat şi stă mă­
rirea vitezei de avansare. Cerce­
tările făcute au dat rezultate
bune şi în această direcţie. Bună­
oară, la lucrările de înaintare în
galerii s-a extins pe scară largă
puşcarea pe table metalice, ceea
ce a dus la scurtarea timpului
de evacuare a minereului. De ase­
menea, în unele locuri de muncă
a fost eliminată complet munca
fizică la încărcarea vagonetelor
prin folosirea maşinilor de în­
cărcat cu cupă.
Cu toate acestea în anul 1962
planul de încărcare mecanică n-a
fost realizat decît în proporţie
Un nou film rom înesc
„A fost
prietenul
meu u
Incepînd de joi, 23 mai a.c.,
pe ecranul cinematografului „Pa­
tria" din Deva, va rula noua pro­
ducţie a Studioului cinematogra­
fic Bucureşti „A fost prietenul
meu", realizată în regia tînăru-
lui Andrei Blaier.
Acţiunea filmului se petrecem
zilele noastre, în noul cartier
muncitoresc „Griviţa Roşie" din
Capitală. Filmul este un omagiu
închinat luptătorilor comunişti
din ilegalitate, care, în zilele de
după eliberarea Romîniei de sub
jugul fascist, au devenit pionie­
rii construcţiei socialiste în pa­
tria noastră.
CARNET
„Bucuria sportivilor"
Dacă micuţii cetăţeni ai oraşului
Bucureşti au un magazin rezervai
lor, denumit „Bucuria copiilor“, la
rîndul lor, tinerii mai... vîrstnici au fotbal, rugbi, ghete de baschet, pan­ siuni, iar întreprinderea „Flamura
la dispozifie un magazin de specia­
litate, unde îşi pot procura cele ne­
cesare practicării sportului lor prefe­ semnat de aparate de gimnastică,
rat. Fără să poarte numele de...
„Bucuria sportivilor“, acest magazin
al întreprinderii de materiale spor­
tive (IDMS), plasai pe una din ar­
terele comerciale ale Capitalei —
strada Lipscani — are toate cele
necesare pentru a satisface cerinţe­
le viitorilor campioni.
In cei 10 ani de la înfiinţare, a-
ceaslă întreprindere, exprimîndn-ne
în termeni de cronică sportivă, a
bătut o serie de recorduri în produc­
ţia proprie de materiale sportive,
materiale care în timpul regimuri­
lor burghezo-moşiereşli erau impor­
tate pe bani grei. Astăzi, tricourile,
treningurile, puloverele şi alte con­
fecţii ale sportivilor pe care îi ur­
măriţi în stadioane sînt opera în­
treprinderilor „B ela Breiner“ din
Bucureşti şi ..Drapelul roşu“ din
Sibiu. Numai anul trecut, au luat
drumul stadioanelor peste 1.200.000
de confecţii sportive. Mingile de fot­
bal, volei, oină, rugbi sau baschet,
de cea mai bună calitate, se dato­
rase harnicilor muncitori de la „Si-
mion Barnuţiu“ din Sebeş. In 1962,
peste 40.000 de astfel d e mingi „au
evoluat“ pe iarba diferitelor stadi­
oane din fără. Pentru a asigura
ghete de bună calitate, IDMS a a- ristice şi articole, necesare. De ase­ piesei lui Caragiale, au purlat-o benzi 'de magnetofon, în care aceş­
de 72,7 la sută. Analizînd cau­
zele, conducerea exploatării a
ajuns la concluzia că maşinile de
încărcat n-au fost încredinţate
celor mai pricepuţi oameni şi
fost uneori necorespunzătoare.
Pentru înlăturarea acestor lip­
suri au fost luate măsuri. Prin­
tre altele au fost prelucrate ins­
trucţiunile privind modul de fo­
losire a maşinilor. De asemenea
au fost promovaţi în posturile
de şefi de echipă cei mai buni
mineri, care au fost pregătiţi te­
meinic pentru a putea folosi ma­
şinile. Rezultatele acestor măsuri
s-au văzut îndată. In primul tri­
mestru al acestui an indicele de
utilizare a maşinilor de încărcat
a fost realizat în proporţie de
103 la sută.
Cele mai bune rezultate în fo­
losirea maşinilor de încărcat au
fost obţinute de brigada condu­
să de tov. Nicolae Iancău, de la
mina Haneş, care în luna martie
asemenea o mare productivitate
cu maşinile de încărcat. In pre­
zent în cadrul exploatării se stu­
diază posibilitatea introducerii
în abataje a maşinilor de încăr­
cat cu bandă, care prezintă mul­
tiple avantaje.
In ce priveşte aplicarea meto­
delor noi de lucru, la mina Al-
maş se experimentează în unul
din abatajele orizontului III po-
direa vetrei cu scîndură de ste­
jar, ceea ce duce la eliminarea
operaţiunilor de amenajare a ve-
trelor şi folosirea mai raţională
a timpului. Rezultatele obţinute
sînt bune. Pe lîngă faptul că s-a
înregistrat o creştere simţitoare
a productivităţii muncii, s-a îm­
bunătăţit şi calitatea minereului.
Exploatarea după metoda ari­
pilor înclinate şi înmagazinare,
sînt alte direcţii în care colecti­
vul nostru îşi îndreaptă atenţia.
Desigur că în activitatea noas­
tră mai sînt încă rezerve. Conti-
nuînd însă cu şi mai multă per­
severenţă acţiunea de introduce­
re a tehnicii noi, vom dobîndi
realizări şi mai frumoase în
.creşterea productivităţii muncii
şi reducerea preţului de cost.
PETRU GOŢIA
membru al Comitetului de partid
de la E. M. Zlatna
IN FOTOGRAFIE : Scenă din Silmul „A fost prietenul meu"
menajat o fabrică specială la Re­
ghin. Pantofii de tenis sînt făcuţi
la Uzinele, de încălţăminte din Cluj
şi la UCR din Bucureşti. In cursul
anului, peste 1.200.000 de bocanci de tri de fir nylon de diferite dimen­
tofi de atletism, sau tenis au fost
livrafi pielei sportive. Un număr în­ 2.500.000 dc ace, capabile să facă
ambarcaţiuni au fost confecţionate
la 7 g. Secuesc şi Reghin. In cen­
trul alen(iei întreprinderii s-au si­ Bucureşti va confecţiona 2S.000 dc
tuat. m aterialele de turism şi pes­
cuit sportiv, discipline atît de midi leganfi, care oferă o „vizibilitate
îndrăgite de oamenii muncii din ta­
ra noastră. A fost experimentată cu
succes noua midinetă „Avat“, care
a dat rezultate bune, rivalizind cu
cele mai bune mulinel- dn labrica-
tie străină. Pentru a oferi pescari­
lor sportivi posibilitatea de a prin­
de peşti mai mari, întreprinderea
..]. r Frimu“ a confecţionat peste
10.000 de trestii speciale şi lansete
de bambus. In continuare, Combina­
tul de la Jilava lucrează Ia confec­
ţionarea cizmelor de cauciuc pentru
ca în cazul cînd ticscării nu vor
prinde peşte, măcar să nu... intre Ia rouaşul acela modest, cu placajul
apă.
In acest sezon, cei care practică
sportul vor putea găsi la cele 150
de magazine din tară, aprovizionate
de IDMS, noi articole sportive. Se
vor livra mai multe ghete de bas­
chet, termosuri şi rucsacuri, paturi
pliante şi saci de dormit. In foarte
scurt timp, combinatul de industrie
locală clin Salu Mare va trimite co­
merţului noul m odel de corturi tu­
DRUMUL SOCIALISMULUI
IJ.S. „Vlscoza“ Lupeni. Se recepţionează bobinele de la secţia răsucit.
Lucrări apărat® în
Tehnica nucleară în sprijinul
producţiei — Unele realizări
ale Institutului de fizică
atomică al Academiei R.P.R.,
253 pag. + 1 planşă, 14,30 lei.
Scurgerea fluidelor prin medii
poroase neomogene — de T.
OROVEANU, 329 pag., 16,30
lei.
Sesiunea ştiinţifică jubiliară a
Institutului de mecanică
aplicată „Traian Vuia“ al
Academiei R.P.R. — organi­
zată în colaborare cu Minis­
terul Metalurgiei şi Con­
strucţiei de Maşini (Bucu­
reşti 4-7 iulie 1960), 445 pag.
+ 1 planşă, 23,30 lei.
Fenomene fizice şi metalurgice
Ia sudarea cu arcul electric
a oţelurilor, de TRAIAN
SĂLĂGEAN, 219 pag., 12,10
lei.
Exploatarea raţională a gazelor
naturale — de CĂLIN A-
DRIAN VASILESCU, PERI-
CLE SVORONOS şi VICTOR
PIMSNER, 367 pag. + 7 plan­
şe, 26,40 Iei.
Hidrobiología voi. IV — Lucră­
rile Comisiei de hidrologie,
hidrobiologie şi ihtiologie.
Simpozionul „Problemele
menea, se vor confecţiona saltele
pneumatice şi articole de plajă.
Pentru pescarii sportivi, IDMS a co­
mandat la Săvineşti 5 milioane me­
roşie“ — Sibiu va livra în acest an
fată crapilor... de la 3 kg. în su s!
Molocicliştii — de asemenea, nu au
fost neglijafi. Fabrica de oglinzi din nal s-a îmbogăţit cu noi piese, ca
perechi ochelari de sport, foarte c-
perfectă“ celor ce, desigur, respectă
regulile de circulaţie.
PAUL OCHIALBI
— redactor Agerpres —
O „G alerie de artă"
puf in c u n o s c u lă ...
Poate că multe din replicile scă­
părătoare din „O scrisoare pierdută“,
Caragiale le-a scris aplecat pe bi-
castaniu, şters de patina vremii, care llaronzi, manuscrise ale lui Bălănes-
se găseşte Ia Muzeul 'Teatrului N a­
tional din Bucureşti. Mulţi specta­
tori, înainte de a intra în sala Co­
media a primei noastre scene, au
buna inspiraţie de a se abate prin
sălile muzeului care se găseşte ală­
turi. în Pasaj, şi care cuprinde
obiecte interesante despre începutu­
rile artei dramatice romîneşti...
lată costumul cu cqre Matei Mil-
lo juca în „Coana C hinta“, sau
rochia înzorzonată a coanei Joiţica,
pe care, la primele reprezentaţii ale
Editura Academiei R .P J . aceste construcţii conducerile
biologice ale Deltei Dunării",
569 pag. + 12 planşe, 27,60
lei.
Pomologia Republicii Populare
Romîne voi. I — Istorie-biologie
— metode, 536 pag., 51 lei.
Stratigrafia eocenului din regiu­
nea de la sud-vest de Cluj
— de N. VLAICU-TĂTĂRÎM,
204 pag. + 24 planşe, 15 lei.
Precancerul pielii — de ŞTE­
FAN GH. NICOLAU şi L.
BALUŞ, 319 pag., 29,50 lei.
Infecţia cu microbacterii — de
C. C. Oprescu, 224 pag.
4- 5 planşe, 12,20 lei.
Conceptele figurale — Cercetări
teoretice şi experimentale
asupra naturii entităţilor
geometrice şi a evoluţiei lor
în ontogeneză, de E. FISCH-
BEIN, 476 pag., 16,30 Iei.
Din istoria Transilvaniei voi. I
ediţia a IlI-a. Autori: C.
DAICOVICIU, ŞTEFAN PAS-
CU, VICTOR CHERESTE-
ŞIU, ŞTEFAN IMREIT, A-
Muncitori harnici, buni cunoscători ai
Cu cîţiva ani în urmă, cînds-a
pus în fabricaţie maşina de cu­
sut „Ileana" la U. M. Cugir se
simţea nevoia ca în acest sector
să lucreze meseriaşi pricepuţi,
cu multă experienţă. Comitetul lier, conducerea sectorului a taj nu se opresc la această rea­ cută montarea unei anumite
de partid a propus conducerii
uzinei de a fi repartizaţi să lu­
creze aici, cei mai buni comu­
nişti, cu vechime în pro­
ducţie. începutul n-a fost uşor.
In special lucrările de montaj
se făceau anevoios datorită fap­
tului că nu era încă organizat
un flux tehnologic continuu în
care muncitorii să fie speciali­
zaţi pe faze de operaţii. Aceste
greutăţi au fost însă biruite prin
efortul întregului colectiv de
muncă. După terminarea progra­
mului de lucru comuniştii Eu­
gen Barbu, Ioan Măhăra, Ştefan
Hondola şi mulţi alţii, poposeau
ore întregi la bibliotecă sau la
cabinetul tehnic. La locul de
muncă, studiau posibilităţile ce dintre muncitori au venit cu
existau pentru perfecţionarea propuneri de inovaţii şi raţiona­
procesului tehnologic. Intr-un lizări. Toate acestea au contri­
timp scurt, împreună cu maiş­ buit la perfecţionarea procesu­
trii şi inginerii din sector au lui tehnologic, la micşorarea
terminat proiectul bandei rulan­ timpului de lucru pentru efec­
te şi au trecut la instalarea tuarea tuturor operaţiilor de
BUCUR
Arislizza Romanescu, Maria Ciucu-
rescu, sau mai încolo, haina de pie­
le pe care o aibora cu atîla pres­
tanţă Tony Bulandra în „Cidul“.
Lingă cutia de m achiaj a lui Notta-
ra, vezi inelid voluminos pe care-l
purta cu predilecţie cînd ju ca neui­
tatul rol al lui Ştefan cel Mare.
De curînd, Muzeul Teatrului N atio­
dc pildă, impresionanta hlamidă ro­
şie de catifea, cu blană de herm i­
nă la gît pe care Nottara o purta
in „Regele L ear“, sau haina galbe­
nă cu nasIuti de metal şi zală de
fier. cu care Petre Liciu, la înce­
putul acestui secol, apărea în Şte-
fâniţă Vodă, din „V ifond“ lui Dela-
vrancca.
Tot între noile achiziţii ale Mu­
zeului se numără şi unul din ulti­
mele portrete ale lui Caragiale, o
acuarelă a pictoriţei Olilia Mihail,
executată la Berlin în 1911, ca şi
unele fotografii din viata primilor
autori, actori, critici dramatici ro-
mîni ca Voinescu II, A. Pelimon,
cu. Brcdiceanu. Ion Dumilrcscu ele
Se văd, tipărite cu litere cirilice,
prim ele piese de teatru în romineş-
te, alături de prima Gazetă a T ea­
trului Naţional, scoasă de Ilelia d e în
1836. tot în cirilice. Muzeul posedă,
pe lîngă numeroase discuri cu vo­
cile lui Leonard, Carussi, Folescu,
Maximilian şi alţii, o interesantă co­
lecţie de medalioane... „acustice“ ale
marilor noştri actori : Lucia Sturdza-
Bulandra, M aria Filolti, G. Timică,
N. Bălţăţeanu ele., imprimate Pe
gospodăriilor amintite au luat
măsuri de a se folosi pe scară
LEXANDRU NEAMŢU, TI-
BERIU MORARIU, 356 pag.
+ 15 planşe şi vol. II ediţia
a Il-a, autori: VICTOR CHE-
RESTEŞIU, CORNELIA BO-
DEA, BUJOR SURDU, CA-
MIL MURESAN, CONSTAN­
TIN NUŢU, ÂCAŢIU EGYED,
VASILE CURTICAPEANU,
552 pag. + 1 planşă, bande-
rolate 65,60 lei.
Războiul cu goţii, de PROCO-
PIUS DIN CAESAREEA —
Traducere şi introducere de
H. Mihăiescu, „Scriptores
byzantini III", 307 pag. + 2
planşe, 20,40 lei.
Etimologii romîneşti — de AL.
GRAUR, 194 pag., 5,15 lei.
Dicţionarul dialectului aromîn
— General şi etimologic.
Dicţionriaire aroumain (Ma-
cédo-roumain) général et éty­
mologique, de TACHE PA-
PAHAGI 1.264 pag. + 36 fo­
tografii originale, 1 schiţă
şi 1 hartă, 72,60 lei.
acesteia. Apoi, ţinîndu-se seama
de cunoştinţele profesionale,
muncitorii au fost repartizaţi pe
faze de operaţii. La propunerea
organizaţiei de partid din ate­
luat măsuri de a repartiza pe
comuniştii Gheorghe Vinţan,
Ioan Măhăra, Eugen Barbu, Vio-
rel Vladimir, Francisc Uche la
efectuarea celor mai complicate
lucrări de montaj. Aşa a început
lucrul, specializarea. Alături de
ei, muncitori mai tineri îşi în­
suşeau meseria de montator.
Primul succes a fost un stimu­
lent pentru întregul colectiv:
într-o lună au fabricat cîtevamii
de maşini de cusut. Acesta re­
prezenta un adevărat record
pentru acel an. In plus, calita­
tea lucrărilor de montaj era
mult mai bună.
De atunci au trecut aproape
patru ani. In acest timp, mulţi
tia povestesc amintiri din viaţa lor
de teatru, recită din rolurile pre­
iei ale. Luna trecută, cu ocazia unei
comemorări a lui Mihai Popeseu, în
sălile muzeului a răsunat vocea atît
de caldă şi de caracteristică a ac­
torului, în piesa „Intrigă şi iubire“
de Schiller.
In muzeu şi alături în holul sălii
Comedia, numeroase vitrine ilustrea­
ză succesele unor piese din reper­
toriul actual c a : „Apus de soare“,
„Învierea“, „Vizita bătrînei doam ne“
elc„ ca şi mărturii despre răsună­
toarele turnee ale Teatrului Natio­
nal în Uniunea Sovietică, Franţa,
Italia şi alte ţări.
Acest muzeu tăcut vorbeşte cu
putere despre greutăţile pe care ar­
ta noastră dramatică trebuia să le
învingă în mijlocul nepăsării şi a
trivialităţii societăţii burgheze. Ală­
turi de portretul marelui actor Pas­
cal)’, nu mai puţin celebrul său con­
temporan Nottara scr ie: „Mihail
Pascal)’, celebrul artist dramatic, a
îndurat cumplite suferinţe şi neajun­
suri în carieia lui, urmărind cu
perseverenţă propăşirea Teatrului
National şi a murit în luna septem­
sbăir/rieă\jci•e1ti8.82 în cea mai desăvîrşită populare? 20,30 Noapte bună co­
Cit 'de îndepărtate ni se par toa­
te acestea astăzi, cînd artiştii, încon­
juraţi de atenţia plină de grijă a
partidului şi statului, de stima şi
dragostea întregului popor, duc mai
departe, mereu vie, flacăra teatru­
lui romînesc, aprinsă de neuitaţii
săi ctitori.
N. SCĂRL'ĂTESCU
— redactor Agerpres —
pag. s
In raional Alba
Creşterii păsărilor -
mai unită atenţie!
In cadrul gospodăriilor agri­ pentru pui la consiliul agricol
cole colective din raionul Alba, raional sau la unităţile care po­
creşterea păsărilor este o ramu­ sedă incubatoare, iar altele i-au
ră nouă. Rezultatele bune obţi­ şi ridicat. In această situaţie se
nute în anul trecut de gospodă­ găsesc gospodăriile agricole co­
riile colective din Vinţul de Jos, lective din Bucerdea, Galda de
Alba Iulia, Totoi şi altele, au de­ Jos, Miceşti, Berghin şi altele,
care şi-au asigurat aproape în
terminat însă ca în acest an
marea majoritate a gospodării­ întregime efectivele de pui pla­
lor colective să-şi prevadă în nificate. Se mai găsesc însă şi
planurile de producţie crearea
la această dată unele gospodării
şi dezvoltarea unor puternice
ferme avicole. ale căror consilii de conducere,
dînd dovadă de lipsă de interes
Gospodăriile colective din ra­ faţă de această nroblemă, nu au
înaintat comenzile pentru nece­
ion vor creşte în acest an 75.000 sarul de pui.
pui, din care la sfîrşitul anului
se vor reţine ca matcă 18.664 Condiţii şi posibilităţi pentru
găini şi 5.336 gîşte. Pentru asigu­ creşterea păsărilor în unităţile
agricole din raionul Alba există
rarea unor condiţii corespunză­ suficiente. Sînt necesare însă a
toare de adăpostire a păsărilor, fi luate unele măsuri pentru asi­
gurarea îndeplinirii prevederi­
o serie de gospodării colective lor din planurile de producţie
au început construcţia de coteţe. ale gospodăriilor colective. Acest
Astfel, gospodăria colectivă din lucru depinde în mare măsură
de activitatea pe care Consiliul
Benic construieşte un coteţ cu
o capacitate de 1.000 păsări, gos­ agricol raional Alba o va desfă­
podăria colectivă din Galda de şura în direcţia dezvoltării creş­
Jos două astfel de adăposturi cu
o capacitate de 3.500 păsări, gos­ terii păsărilor. In primul rînd va
podăria colectivă din Mihalţ
unul pentru 500 păsări, iar gos­
podăriile colective din Căpud şi trebui impulsionată livrarea pui­
Teiuş, cîte unul cu o capacitate lor către gospodăriile agricole
de 2.000 capete. Merită a fi scos colective, ţinîndu-se seama că
în evidenţă faptul că pentru din cei 75.000 pui planificaţi a
se creşte în acest an, nu au fost
livraţi pînă acum decît 15.000.
Este apoi necesar să se acorde
cît mai largă materiale din re­ mai multă atenţie bunei funcţio­
surse locale. nări a incubatoarelor şi îndru­
In vederea asigurării unei în­ mării unor conduceri ale gospo­
grijiri calificate, comisiile de fe­ dăriilor colective cum sînt cele
mei din cadrul fiecărei gospo­ din satele Cistei, Ciugud şi al­
dării colective au organizat tele, (aşezate în apropierea Tir-
cursuri de scurtă durată cu co­ navei şi a Mureşului), să dezvol­
lectivistele care lucrează în acest te creşterea gîştelor, avînd asi­
sector. La aceste cursuri au par­ gurate pentru aceasta condiţii
ticipat 1.200 colectiviste. Cu din cele mai corespunzătoare.
acest prilej, în faţa lor au fost Folosind toate posibilităţile
expuse de medici veterinari şi de care dispun, gospodăriile
ingineri zootehnişti, cinci lecţii. agricole colective din raionul
La cursuri au fost folosite bro­ Alba pot şi trebuie să acorde o
şurile trimise de Consiliul Naţio­ mai mare atenţie meşterii pă­
nal al Femeilor şi difuzate prin sărilor, îndeplinindu-şi astfel
grija comitetului raional al fe­ sarcinile planificate. In felul
meilor tuturor gospodăriilor co­ acesta, ele vor contribui la o
lective. mai bună aprovizionare a oa­
îndrumate de organizaţiile de menilor muncii cu ouă şi carne,
partid, multe din conducerile i şi vor putea realiza importante
gospodăriilor agricole colective venituri băneşti.
din raion au înaintat comenzi M. RUGINESCU
meseriei
montaj. Productivitatea muncii rul organizaţiei de partid. Pri­
a crescut continuu. Acum în viţi : capul maşinii de cusut, ga­
ta vopsit, intră pe banda rulan­
fiecare lună se obţine o produc­
tă. El trece prin mîinile multor
ţie dublă faţă de anii trecuţi.
Şi muncitorii din atelierul mon­ muncitori. Fiecare din ei exe­
lizare. Montatorii Ioan Iancu, piese, dar cu o mare legătură
Ioan Ioniţă, Ştefan Hondola, re-
glorul Marin Costinaş sînt în între ele. Dacă umil ar întîrzia
fruntea luptei pentru reducerea un singur minut executarea unei
timpului de lucru la fiecare operaţii sau ar fi făcută defec­
operaţie de montaj. întrecerea
socialistă vie, mobilizatoare ce tuos, ar perturba întregul pro­
se desfăşoară se încheie în fie­ ces tehnologic. Acest lucru nu
care lună cu rezultate frumoa­ se întîmplă însă. După cum ve­
se. In primele 4 luni au fost deţi, muncitorii lucrează cu
fabricate peste sarcinile de plan, multă hărnicie şi îşi cunosc bine
4.000 maşini de cusut şi s-au ob­ meseria.
ţinut însemnate economii la Intr-adevăr, prin munca lor
preţul de cost. avîntată, de calitate, muncitorii
— In atelier se dă o adevăra­ din acest sector al U. M. Cugir
tă luptă pentru cîştigarea fie­ şi-au cîştigat un binemeritat
cărui minut de lucru — ne spu­ prestigiu atît în ţară cît şi pes­
nea tov. Sabin Dandoş, secreta­ te hotare. Maşinile de cusut fa­
bricate de ei satisfac pe deplin
cerinţele cumpărătorilor.
S. CERBU
A G E fol !9 A
19 ani — cinematograful „Grădi­
(R a d ia na de vară“ ; Drumuri despărţite.
— cinematograful „F. Sîrbu“ ; HU­
23 MAI 1963 NEDOARA : Cumpăru-ţi un balon
Programul I : 5,07 Jocuri popu­ — cinematograful „Victoria“ ; Sl-
lare ; 5,20 Emisiunea pentru sate ; MER1A : Revista d e la miezul nop­
5.30 Muzică interpretată de fan­ ţii — cinematograful „I. Pintilie“ ;
fară ; 6,07 Muzică uşoară; 6,35 PETROŞANI; Festival Chopin —
Cîntece închinate patriei socia­ cinematograful „Al. Sabia" ; Pă-
liste ; 7,10 Melodii populare Inter­ mîntul îngerilor — cinematograful
pretate la diferite instrumente ; „7 N oiem brie“ ; 'ALBA IU L IA :
7.30 Sfatul medicului; 7,45 Dan­ Baronul de Miinchausen — cinema­
suri de estradă; 8,30 Muzică uşoa­ tograful „Victoria“ ; Soldaţi fără
ră ; 9,00 Vreau să ştiu i 10,30 Mu­ uniformă — cinematograful „23
zică populară ; 12,00 Program mu­ August“ ; Alarmă în mun(i — ci­
zical susţinut de elevii Şcolii de nematograful „Grădina de vară“ ;
muzică din Bacău ; 12,30 Muzică S E B E Ş : Lupeni 29 — cinemato­
uşoară; 13,10 Uverturi din ope­ graful „Progresul“ ; Zece m ii de
rele 15,00 Melodii populare in­ scrisori — cinematograful „AX. S a -
terpretate de Nelu Huţu, Sanda doveanu“ ; Alarmă în munţi — ci­
Florea şi Gheorghe Stăn ică; 16,15 nematograful „Grădina de vară" ;
Vorbeşte M oscova; 16,45 Cîntă ORĂŞT1E: Şapte dădace — cine­
corul Uzinelor „Tudor Vladimires- matograful „V. Roaitu" ,• Bă pre­
ou° din B ucureşti; 18,00 Mici for­ ţuim iubirea — cinematograful
maţii şi solişti instrumentişti de „Flacăra" ; H A Ţ E G : Drum dc în­
muzică uşoară; 18,40 Cvartete şi cercare — cinematograful „Popu­
coruri din operete; 19,00 Muzică lar" ; BRA D : Maria Candelaria
populară cerută de ascultători ; — cin em atografu l „St. ro şie“ :
22,55 Muzică de dans. LO N EA : C on tele d e M onte Cristei
— se ria I şi I I — c in e m a to g r a fu l
Programul I I : 10,10 Muzică in­ „M inerul“ : T E IU Ş : Dosarul fu ­
terpretată de fanfară; 10,30 Sce­ rat — c in e m a to g r a fu l „V. R o a ită “ :
ne din operete; 11,15 Lectură din ZLA TN A : Şam panie şi m elodii
romanul „Pîrjolul“ ; 12,05 Din cele — cinematograful „Muncitorul“ ;
mai frumoase melodii populare ; 1 L IA : Doi sub cer — cinemato­
13,40 Valsuri de estradă; 14,10 graful „Gh. Doja“ : APOLDUL
Cîntă orchestra de muzică popu­ DE S U S : Omul cu obiectivul —
lară „Doina Argeşului“ din Pi­ cinematograful „23 ’August“.
teşti ; 17,00 Din muzica popoa­
relo r; 18,30 Muzică uşoară; 19,00 O jiile tu i
Tinereţea ne e dragă; 20,10 In­
terpreţi de odinioară ai muzicii m e ie o fe lo c fie
pii : „Puiul de vrabie“ ; 20,40 Mu­ PENTRU 24 ORE
zică uşoară interpretată de Rodica
Paliu şi Constantin D răghici; 21,15 Vremea se menţine nestabilă cu
Cîntă corul Filarmonicii de stat cerul mai mult noros ziua. Vor
„George Enescu“. cădea ploi sub formă de averse.
Vîntul va sufla moderat din nord
(Q i n & m a şi nord-est. Temperatura va 11
23 MAI 1963
DEVA : A fost prietenul meu — cuprinsă ziua între 16 şi 20 gra­
cinematograful „Patria“ Avealt'. de, iar noaptea între 5 şi 11 grade.