Page 65 - 1963-05
P. 65
1PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VĂ intilnirea la Bucureşti a reprezentanţilor
comitetelor de colaborare balcanică
• O largă mobilizare a co (27-29 mai 1963) reşti, între 27 şi 29 mai, tuturor coa
lectiviştilor la lucru; La întîlnirea de la Sofia din 1962 mitetelor de colaborare balcanică. Da
a reprezentanţilor Comitetelor de co asemenea, au fost invitaţi ca observa-*
• In atenţia cultivatorilor de laborare balcanică s-a hotărît ca anul tori, reprezentanţi ai mişcării pentru
nuci; acesta întîlnirea reprezentanţilor aces pace şi prietenie între popoare din
tor comitete să aibă loc în Capitala Italia şi Cipru.
• Al Vn-lea concurs artis Republicii Populare Romînc.
tic al formaţiilor de am atori; Comitetul romîn pentru Colaborare Participanţii la întîlnire vor dezba-i
şi înţelegere Reciprocă între popoare le probleme care privesc dezvoltarea
(pag. 2 -a) ; le din Balcani, în calitate de gazdă, colaborării şi prieteniei între popoare
• La înălţimea sarcinilor în a transmis invitaţii pentru participarea le din Balcani, transformarea Balcani
credinţate (Plenara Comitetului la întîlnirea ce va avea loc la Bucu lor într-o zonă a păcii şi bunei ve
orăşenesc de partid Petroşani); cinătăţi.
(pag. 3-a) ; I
• De peste h otare;
(pag. 4-a).
ŞTIRI • ŞTIRI @ ŞTIRI |
L a o rd in e a z ile i — M iim ai d e b u n ii c a liiia te
în tre ţin e re a cu ltu rilo r Pe zi ce trece tot mai multe echipe de Ia E. M. Barza scot la su-i
praiaţă numai minereu de bună calitate. Astiel, acordînd o deosebită!
atenţie trierii minereului în frontul de lucru, echipa condusă de mine
G . A . C . fruntaşe pe raion ria mai are peste 150 ha cultivate rul Gheorghe Sidea, care lucrează pe filonul 14, orizontul 90, sectorul
IV Valea Morii, nu a trimis luna aceasta la zi nici un vagonet cu m i-!
cu păioase, 12 ha cu vită de vie,
Colectiviştii din raionul Alba au 15 ha a i pomi fructiferi etc. nereu rebutat.
cultivat anul acesta sfed ă de zahăr Pentru a obţine producţii sporite Rezultate bune au obţinut şi echipele conduse de Ion Dan de lai
pe 300 ha, floarea-soarelui pe 200 ha, la toate ailturile, colectiviştii cu acelaşi orizont, Dumitru Nedelescu şi Nicolae Guga de la orizontul -30!
cartofi pe 694 ha, porumb pentru boa sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. şi respectiv sectorul V.
be pe 7.556 ha, sfedă furajeră şi alte Miercurea au efectuat însămînţarea
culturi pe mari suprafeţe. culturilor în condiţii agrotehnice co N. FLORIAN
respunzătoare. Obţinerea unor pro corespondent
Insămîntate Ia timp şi în condiţii ducţii sporite este influenţată însă şi
agrotehnice corespunzătoare, plantele de modul cum sînt îngrijite cultu In cinstea Congresului cooperaţiei
au răsărit uniform şi s-au dezvoltat rile. In această privinţă, coleotiviştii
bine. Aceasta a permis colectiviş din Petreşti au dobîndit unele reali Desfăşurînd o mun Astfel, pînă la 20 achiziţii de ouă şi la
tilor să treacă cu toate forţele la că susţinută, lucrăto mai, planul anual la încasarea fondului spe
executarea lucrărilor de întreţinere a zări de seamă. Bunăoară, pe întreaga rii de la cooperativa achiziţii de păsări a cial şi cu 2 la sută la
culturilor. Drept rezultat pînă la 22 suprafaţă ailtivată a i vie s-a efectuat de consum din oraşul fost realizat în pro înscrierea de noi
mai a.c. s-a executat prima praşilă sapa mare, iar în livadă s-a făcut Sebeş, întîmpină cel porţie de 1 1 2 la sută. membri şi la colecta
pe 273 ha cultivate a i sfeclă de za săpatul în jurul pomilor. De aseme De asemenea s-a de rea fierului vechi.
hăr, pe 185 ha cu floarea-soarelui, nea, culturile de păioase au fost pli de-alIV-iea Congres al păşit planul pe semes
pe 477 ha cu cartofi şi pe aproape vite de buruieni. cooperaţiei a i noi şi trul I cu 1 la sută la ROMAN ILIŞOIU
800 ha a i porumb. In aceste zile, la importante realizări. corespondent
unele culturi colectiviştii au început Nu aceeaşi atenţie se acordă însă
să execute şi praşilu a/ll-a. De pildă, culturilor prăşitoare. La porumb, de Cu sarcinile de plan depăşite
la sfecla de zahăr această lucrare a pildă, s-a făcut doar o lucrare cu
Schimbul condus de inginerul Maxim Bun de Ia O.S.M. nr. 2, C. S. Hunedoara, a redus rebutul în pe fost executată pe mai mult de 60 ha. sapa rotativă, iar la cartofi, sfedă şi In cadrul cooperativei me.şteşu găreşli „Retezatul" din Ha(eg au
rioada 9-14 mal cu circa 7 la sută. La obţinerea acestui succes şi-a adus o preţioasă contribuţie echipa con floarea soarelui nu s-a prăşit nici ju fost luate fn acest an o serie de măsuri care să ducă la îmbunătăţi
dusă de comunistul Ioan Lupu, pe care o vedeţi în fotografia noastră urmărind1 turnarea oţelului. Printre gospodăriile agricole colec mătate din suprafaţa ocupată a i aces rea continuă a activităţii unităţilor. Astfel, s-a organizat procesul de
tive care au executat cel mai mare te plante. Ţinînd seama de faptul că producţie, s-au făcut lucrări de mică mecanizare şi s-a pus accent pe
Furnalelor, minereu aglomerat volum de lucrări la întreţinerea cul executarea la timp şi de calitate a ridicarea calificării cooperatorilor. Rezultatele s-au văzut în sporirea pro
turilor se numără cele din Ciugud, lucrărilor de întreţinere a culturilor ducţiei. Mal ales în secţiile confecţii pentru bărbaţi (categoria I şi a
Teiuş, Galtiu, Bucerdea, Drîmbar şi joacă un rol hotărîtor în sporirea Il-a) şi secţia cojocărie, sarcinile de plan au fost cu mult depăşite. Pe
altele. producţiei la hectar, trebuie ca or primele patru luni din anul curent, productivilatea muncii fn cadrul
ganizaţia de partid şi consiliul de cooperativei a crescut cu 8,52 la sută faţă de perioada corespunzătoare
Praşila porumbului conducere al G.A.C. să ia neîntîrziat a anului trecut.
măsuri pentru mobilizarea tuturor
frebuie urgenfafă N. SBUCHEA
forţelor la efectuarea acestor lucrări. corespondent
La gospodăria agricolă colectivă
de bună calitate ! din Răhău, raionul Sebeş, s-au obţinut
unele rezultate bune la întreţinerea
culturilor. Astfel, pînă acum au fost
In lupta pentru sporirea pro în vederea asigurării unei umeziri 1,2 cît este planificat. In cursul plivite de buruieni 435 ha cultivate La. G .A .C . din L an crăm , raion u l S ebeş, ca p rim ă lu crare la cultura p oru m b u lu i s-a ap licat sap a rotatU
ducţiei de tontă, furnaliştii au corespunzătoare pe timp de vară. lunii aprilie, cu toate că aprovi cu păioase, iar la sfecla de zahăr şi vă, iar în prezent s-a trecut la efectu a rea p raşilei m an u ale p e rînd.
nevoie, de minereu aglomerat floarea-soarelui pe 41 ha s-a apli
mai mult, de calitate mereu mai S-a observat, de asemenea, că zionarea cu minereu a fost regle cat prima praşilă. De asemenea, pe LV F O T O G II A F I E : B r ig a d a I şi a I l - a d e cîm p la p ră ş itu l p o ru m b u lu i.
bună. In ce măsură am reuşit intervalul de 10— 12 zile, în care mentată nu am reuşit să ne în cele 73 ha ocupate cu vită de vie
noi să satisfacem cerinţele fur- se executa strunjirea cilindrilor cadrăm în cerinţe. Am obţinut s-a efectuat sapa mare şi s-a făcut
naliştilor ? concasoarelor de cocs, era prea totuşi un indice de bazicitate su prima stropire cu zeamă bordeleză
mare. Din cauza uzurii pronun perior celui din lunile anterioare. şi sulf muiabil. Brigăzile a întîia şi
In prima lună a anului, dato ţate a cilindrilor, granulaţia coc a treia, conduse de Dumitru Moga
rită condiţiilor grele de aprovi sului măcinat nu era totdeauna Pentru a realiza totuşi indicele şi Ioan Popa an obţinut cele mai
zionare, am rămas sub plan cu aceeaşi. De aceea am trecut la de bazicitate planificat avem ne bune rezultate.
o însemnată cantitate de aglo executarea operaţiei de strunji- voie de o aprovizionare ritmică
merat. Situaţia creată a impus re a cilindrilor respectivi la un cu calcar (1.150—1.200 tone zil Lucrările de îngrijire se desfăşoară
luarea unor măsuri menite să interval de numai 6 zile, asigu- nic). De această aprovizionare mai anevoios însă la cultura porum
asigure recuperarea rămînerii în rînd în felul acesta un proces noi nu ne-am bucurat pînă acum, bului. unde din cele 490 ha cite are
urmă. Rezultatele acestor măsuri mai bun de aglomerare a mine din cauză că frontul existent de însămîntate gospodăria cu această
nu au întîrziat să se vadă. Ince- descărcare impune numai apro plantă nu au fost prăşite nici 50 ha.
pînd din luna februarie, planul reului. vizionarea cu vagoane autoilescăr-
a fost îndeplinit lună de lună Ca urmare a măsurilor luate, cătoare. In luna aprilie, doar Cunoscînd faptul că orice zi de în-
şi chiar depăşit. 50—60 la sută din calcarul pri tîrziero la executarea lucrărilor de
a muncii politice desfăşurată de întreţinere poate aduce pierderi în
Dar aglomeratul pe care-1 birourile organizaţiilor de bază mit a fost adus în asemenea va semnate de recoltă; e necesar ca şi
trimitem furnaliştilor trebuie să pe schimburi, a elanului şi răs goane. Cerem serviciului aprovi acestei culturi să î se aplice la timp
aibă un conţinut de 45,70 la sută punderii cu care au muncit aglo- zionare şi conducerii combinatu lucrările de îngrijire.
fier. Această cerinţă nu am reu meratoriştii, în luna aprilie si lui să ne asigure o aprovizionare
şit s-o respectăm constant deoa tuaţia s-a îmbunătăţit simţitor. abundentă cu calcar, în vagoane Rezulfaîeie pot ti mai bune
rece însăşi materia primă, res- Aglomeratul a avut în această
nectiv minereul, are în general peridadă un conţinut de fier mult autodescărcătoare. In acest fel In această primăvară, la gospodăria
un conţinut variat de fier. în ma mai constant. Bineînţeles, un rol colectivă din Petreşti s-a însămîntat
joritatea cazurilor sub limitele important l-a avut minereul, al îi putem aproviziona pe furna- cu culturi prăsitoare o suprafaţă de
prevăzute în fişa tehnolocică. Nu cărui conţinut de fier în cursul aproape 140 ha. din care 81 ha cu
rare au fost cazurile cînd minerii lunii aprilie s-a menţinut aproa lişti cu minereu aglomerat avînd porumb pentru boabe, 5 ha cu floa
din Ghelar şi Teliuc ne-au livrat rea soarelui. 10 ha cu cartofi, iar pe
minereu cu 1— 2 procente de fier pe constant. toţi indicii de calitate realizaţi mai mult de 30 ha s-a semănat po
mai puţin decît cel prevăzut. rumb pentru siloz şi sfeclă furajeră.
Situaţia calităţii minereului a- în limitele prescrise. In afară de aceste culturi, gospodă
Folosirea în reţeta de fabrica glomerat privind conţinutul de
ţie a unui sort variat de mine fier continuă să se menţină bună Ing. VALENTIN RĂILEANU
reuri, a căror anah'ză nu era di şi în luna mai. Din totalul de 60
nainte binecunoscută, a avut o analize ale conţinutului de fier şeful secţiei aglomerator de la
influenţă nesrath'ă asunra calită în prima decadă, doar una sin
ţii aglomeratului trimis la fur gură nu se încadrează în limi C. S. Hunedoara
nale. Abaterea de plus-minus 1 tele de plus-minus 1 la sută. Do
la sută a conţinutului de fier zatorii şefi, Gheorghe Boghea- C o n cu rsu l corespondenţilor a şfm p ri'P so D u cn e de fura
prevăzută în nrocesul tehnologic nu, Traian Mîrza şi Dumitru Avă- voluntari
a fost de multe ori depăşită. dani, precum şi aglomeratoriştii & s-fa
nrincipali Gheorshe Dincă, Ioan
Nerealizarea conţinutului con Lucaci şi Victor Brutu, şi-au adus A --.m. ,.
stant de fier în aglomerat a* fost o mare contribuţie la realizarea
influenţată şi de unele deficien unui conţinut constant de fier C it m a i m u lte n u tre ţu ri în s ilu z a te Asigurăm animalelor © bogată
ţe interne privind oi'ganizarea în aglomerat. hrană pe fot timpul verii
dozării, a controlului reţetei şi a Ţinînd seama de faptul că de ţiei planificate, pe 18 ha cu ferti pe păşuni şi fineţe s-a efectuat un
urmăririi procesului tehnologic Un alt indice important de ca asigurarea hrănirii animalelor cu litate mai scăzută s-au administrat volum sporit de lucrări de între Gospodăria noastră colectivă din timpul verii dacă nu sînt folosite
de fabricaţie. Aceste deficienţe au litate al aglomeratului îl consti furaje suculente depinde în bună 360 tone gunoi de grajd, iar la se ţinere. Ilia deţine în piezent 569 de bovi- raţional. De aceea, conducerea gos-
fost scoase la iveală în consfă tuie bazicitatea. In primul tri măsură obţinerea unor producţii mănat, care s-a făcut în condiţii ne, aproape 700 oi şi 238 porcine, podăriei noastre a făcut o repartt-
tuirile de producţie. Cu acest pri mestru din acest an, indicele de sporite de lapte, carne şi lină, con agrotehnice corespunzătoare, s-au Datorită lucrărilor agrotehnice Pentru asigurarea bazei furajere zare chibzuită pentru folosirea pă-
lej au fost luate şi măsurile co bazicitate nu l-am realizat dato siliu] de conducere al G.A.C. din folosit numai seminţe din soiul simple executate pe păşuni, pro necesare acestui efectiv, consiliul şunilor. Ţinînd seama de speciile
respunzătoare. Astfel, la dozarea rită variaţiei mari a conţinutu Petreşti, raionul Sebeş, îndrumat şi dublu hibrid. In ceea ce priveşte ducţia de iarbă a crescut simţitor. de conducere, îndrumat şi ajutat de animale şi producţia păşunilor,
apei în tobele de amestec s-a lui de fier în minereuri, necu sprijinit permanent de către orga întreţinerea culturilor, s-a stabilit Avînd asigurată o producţie spo de organizaţia de partid, a făcut noi am organizat mai multe tabe
făcut o modificare care asigură noaşterii analizei lor chimice e- nizaţia de partid, se preocupă cu ca porumbului pentru siloz să i se rită de niasă verde, s-a creat po o repartizare judicioasă a terenu re de vară. Astfel, pe păşunea din
dozarea unui debit maxim de apă xacte si a unei insuficiente apro grijă de realizarea unor cantităţi aplice aceleaşi lucrări ca şi po sibilitatea ca secara de pe 5 ha, lui arabi], planificînd o suprafaţă
vizionări cu calcar la nivelul ne cît mai mari de nutreţ însilozat. rumbului pentru boabe. destinată iniţial pentru masă verde, corespunzătoare culturilor furaje Ilia, numită „Dîmb“, care are mai
Asigură cantităţi cesarului pentru bazicitatea de să fie însilozată. Acţiunea de însi- re. Astfel, noi ne-am prevăzut în
In acest scop, atentia conducerii In afara porumbului siloz, un lozare a început zilele trecute, ur planul de producţie să asigurăm bine do 80 ha şi unde există nn
Acordînd o mare atenţie asi sporite de furaje gospodăriei a fost îndreptată spre mare accent se pune în gospodă mînd ca în curînd să se termine.
gurării bazei furajere, colectiviş ria noastră şi pe însilozarea altor Pentru îmbunătăţirea calităţii silo cantitatea do 901 tone fînuri, 172 adăpost de vară, vor păşuna vacile
tii din Boz, raionul Ilia, au efec membrii acestei gospodării au extinderea suprafeţelor destinate furaje. Astfel, va fi însilozată în zului, secara se însilozează în ames de lapte, păşunea de Ia brigada din
tuat pînă acum lucrări de cură însămînţat din toamnă 16 ha cu treaga producţie de dovleci şi tec cu sparceta ce se recoltează tone sfeclă furajeră, aproape 1.700 Bacea a fosl rezervată tot pentru
ţare pe 60 ha păşune şi au de secară furajeră, care în prezent producerii furajelor pentru însilo- de pe 2 ha. vaci.le . d.e. l.ap.te. . şi o. partte din t..me-
frişat de arboret 18 ha. se recoltează, urmînd ca după eli vrejii. De osemenea, ca şi în anul tone siloz, 250 to(,npeorugmrob, s, ieorerz, 44ş7.i rebd bovin, iar pe păşunile de la
berarea terenului să se însămîn- zare şl spre creşterea producţiei Irecut, se vor mai însiloza resturi Realizarea producţiilor planifica tone concentrate brigăzile din Săcămaş şi Cuieş am
Tot pentru asigurarea unor teze porumb destinat însilozării. le de la grădina de zarzavaturi şi te la culturile ce se însilozează va
cantităţi îndestulătoare de furaje, la hectar. Astfel, la cultura porum diferite ierburi în amestec cu me permite gospodăriei să sporească ovăz) ele. Aceasta, pentru perioada organizat tabere pentru animalele
TRAIAN ŞTEF lasă. cantitatea de nutreţ însilozat cu
corespondent bului, care reprezintă principala de stabulatie. La îndrumarea orga- de muncă şi restul de tineret. De
Pentru sporirea producţiei do fu peste 700 tone faţă de anul tre
plantă ce se însilozează, s-a extins raje, în afară de culturile amintite, nizaţiei de partid noi am avut o asemenea, pentru oile cu lapte s-a
suprafaţa ia 30 ha, planificîndu-se pe suprafeţe însemnate s-a însă- cut.
mîntat secară furajeră, sparcetă şi preocupare de seamă şi faţă de asi- stabilit tabăra de vară pe o parte
să se obţină o producţie de 30.000 trifoliene în culturi ascunse, iar ECATERINA BLAGA
colectivistă gurarea unei bune hrăniri a ani- a păşunii din Bacea care este mai
kg porumb siloz la ha, fată de
malelor în perioada de vară. Cu
25.000 kg cît s-a realizat în anul
scopul de a asigura un belşug de
trecut. In vederea realizării produc
masă verde pe păşunile ce le avem bogată, iar pentru oile sterpe, o
De pe fiecare hectar — 4 0 .0 0 0 kg. masă verde în folosinţă, consiliul de conducere păşune mai deluroasă la brigada
a luat din timp măsuri pentru exe- din Săcămaş.
U. M. Cugir. Se reglează .maşinile de cusut „Ileana"s Gospodăria agricolă colectivă stabilit după plante bune premer căm trei praşile mecanice şi tot cutarea unor lucrări de îmbunătă- Totodată, pe păşunea numită
„Drumul socialismului“ din Deva gătoare şi pregătit cu grijă, iar atîtea praşile manuale. Acest lucru Lire a păşunilor. Astfel, s-a curăţat „Şideaşca“ care dă o producţie
, deţine în prezent ca proprietate semănatul l-am făcut în perioada va asigura fără îndoială obţinerea de scaieţi şi mărăcini o suprafaţă mare de masă verde vom folosi
obştească 357 capete taurine, 227 20-25 aprilie, eşalonat, astfel incit şi chiar depăşirea producţiei pre de 200 hectare şi s-au executat păstorul electric, aşa cum am făcut
capete porcine şi 832 ovine. La tot eşalonat să-l putem recolta şi grăpări pe mai bine de 80 ha. De îri anul trecut la păşunea „Dimb“.
sfirşitul anului, potrivit planului de însiloza. In scopul obţinerii produc văzută în plan. asemenea, pe 110 hectare am apli-
producţie, efectivul de animale va ţiei planificate (40.000 kg masă ver cat amendamente calcaroase. Dato- Pc lingă organizarea acestor ta-
număra 415 bovine din care 175 de de la ha) am folosit la semănat nu In ceea ee priveşte recoltarea, rită lucrărilor de întreţinere şi îm- bere de vară, gospodăria noastră
vaci,355 porcine şi 750 de oi (30 mai săminţă din soiul H.D. 103, ur aceasta va fi făcută cind porumbul bunătăţire efectuate în acest an şi colectivă va păşuna animalele prin
de miei şi 75 de batali din efecti mînd ca în jurul zilei de l iunie se va afla în faza de lapte-ceară, în anii trecuţi, pe cele 308 hecta- Pădure şi prin golurile din pădu-
vul de ovine ce-1 avem acum vor să aplicăm la hectar, pentru stimu iar însilozarea imediat după recol re de păşune ce le foloseşte gos- re indicate de către Ocolul silvic
fi livraţi pe bază de contract). larea vegetaţiei, cîte 200 kg. azo tare, astfel incit plantele să nu-şi podăria noastră iarba a răsărit mai Dobra'
tat de amoniu. Tot în acest scop, piardă din valoarea nutritivă. Vom deasă şi se dezvoltă bine.
Pentru a asigura animalelor hra imediat ce plantele au răsărit, am reuşi astfel ca să însilozăm, numai Intreţinînd în felul' arătat pă-
na necesară în perioada de stabu- aplicat pe întreaga suprafaţă cul porumb, cel puţin 1.600 tone. In Dar, experienţa anilor trecuţi şunile şi organizînd taberele de
laţie,1 pe lîngă celelalte plante fu tivată cu porumb pentru siloz (ca plus vom mai însiloza şi alte plan ne-a învăţat că oricît ar fi păşuni- vară- noi asigurăm întregului efec-
rajere, ce le vom însiloza, culti şi culturii pentru boabe) o lucrare te, resturi de la grădină, ierburi, le de bine întreţinute şl bogate, Uv de animale o bogată hrană pe
văm pe 40 ha porumb destinat în cu sapa rotativă. De la 27 mai vom borhot etc. ceea ce ne va permite tot timpul verii,
silozării. Acestei culturi i-am acor începe executarea primei praşile să asigurăm cîte 10 tone de siloz ele nu pot asigura cantitatea de
dat . şi t îi acordăm o > mare mecanice şi manuale. Intenţionăm pe cap de vacă şi cîte cel puţin niasă verde necesară pentru tot IOACH1M ORŞA
atenţie. , Terenul destinat po ca pe întreaga suprafaţă să apli 5 tone pentru restul taurinelor. preşedinte al G.A.G. Ilia
rumbului pentru siloz a fost
CONSTANTIN IGNA
preşedinte al G.A.C. din Deva
