Page 66 - 1963-05

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2614
nzafvIBtZSStiafÄ
wiiipn»»VIT?

TRIBUNA AGITATORULUI A L V II-LE A C O N C U R S A R T IŞ T IC

© la rg ă , m o b iliz a re

a co le ctiv iştilo r la le e r« Dovadă a unei munci tră“. După ce ecourile tulnicelor s-au torilor din P răvăleai au fost ras
stins, în scenă şi-au făcut apariţia plătite cu îndelungi aplauze de pu­
In aceste zile, pe ogoarele gos­ noastre. Pentru calitatea lucrării, sîrguincioase dansatorii. Ei au dat viată frumoase­ blicul prezent la faza de concurs.
podăriei colective din Orăştie se întreaga echipă a fost felicitată lor jocuri pofndare de prin părţile
lucrează de zor la întreţinerea de către brigadier. In acelaşi Căminul cultural din Băieţii a locului: „Ca la Bulzeţli ţi „Fecio­ Viafa nouă, prefacerile adinei care
culturilor. Participarea în masă timp însă, unele echipe din bri­ găzduit duminică faza raională a ce­ reasca“, viu aplaudate de specta­ au loc în satele munţilor Apuseni au
a colectiviştilor la muncă se dato- gada noastră nu reuşiseră să ter­ lui de-al V ll-lea concurs artistic al tori. constituit tema textului brigăzii ar­
reşte şi activităţii ce o desfăşoa­ mine plivitul griului. De exemplu, form afiilor de amatori din raionul tistice de agitaţie din Tomeţti.
ră agitatorii în rîndurile lor. echipa a treia lucra pe o parcelă Haţeg. Sute de arliţli amatori din La faza raională de duminica a Membrii acestei formaţii, la fel ca
unde buruienile erau mai mari împrejurimi au venit aici să se în­ fost prezent ţi corul din Baia de ţi dansatorii din Tomeţti, care au
După terminarea campaniei de şi mai dese. Am făcut cunoscut treacă în cîntec, jo c ţi poezie. D d a Criţ. El a interpretat cu măiestrie interpretat „Jocul de d oi“, ţi „ln-
însămînţări, biroul organizaţiei acest lucru echipei. Hotărîrea Baril Mare ţi Livadia, de la Galaţii cînlece închinate partidului („Te virtita", au cules vii aplauze pe de­
de bază a instruit agitatorii asu­ unanimă a fost să ajutăm această de la Pui, din Fizeţli ţi din alte ciut partid iubit“), patriei noastre plin meritate
pra sarcinilor ce le avem de în­ echipă să termine cît mai repede păr(i, numeroase formaţii artistice : dragi („Republică, m ăreaţă vatră“),
deplinit în etapa următoare. Ni plivitul griului. împreună, cele de cor, de dansuri, brigăzi artistice vieţii noi, îmbelşugate, ce-nfloreţle O revelaţie a fazei de concurs a
s-a arătat că în această perioadă două echipe au muncit cu mult de agitaţie, fluieraţi, precum ţi so- constituit-o apariţia in scenă a so­
trebuie executat un volum mare spor. Aşa s-a reuşit ca brigada liţli vocali ţi instrumentişti, au ţi­ in satele noastre („Hora în gospo­ liştilor vocali ţi echipei de dansuri
de lucrări la plivitul păioaselor, noastră să termine în trei zile nut să aducă pe scenă bucuria vie­ dărie“) ţi altele, confirmând încă o 'din Dobrot. Viorica Indrieţ, Pauli-
prăşitul sfeclei de zahăr, al car­ plivitul a 222 ha cu grîu şi 12 ha ţii noi, bogăţia artei noastre populare. na Banciu şi Viorica Marc au exce­
tofilor şi porumbului. De aceea cu orz. dată prestigiul de care se bucură lat. prin frumoasa interpretare a cân­
am primit sarcina ca noi, agita­ Rînd pe riad, fiecare formaţie es­
torii, să desfăşurăm o susţinută Lucrul a continuat cu aceeaşi te aplaudată de publicul spectator această form aţie in rîndurile spec­ tecului popular, fapt ce le-a adus
muncă de lămurire în rîndul co­ intensitate la prăşitul a 7 ha cu care a umplut sala pînă la refuz.
lectiviştilor ca aceste lucrări să sfeclă de zahăr, 13 ha cu cartofi După corul ţi echipa de dansuri de tatorilor. meritate aplauze. Dansatorii din Do­
fie efectuate la timp şi de bună şi 7 ha cu floarea-soarelui. In la Livadia, care au fost mult apre­ Formaţia de dansuri din Prăvă-
calitate, să mobilizăm pe fiecare acest timp am fost în permanenţă ciate, au urcat scena brigăzile artis­ brot au făcut şi ei o bună impresie
colectivist pentru a participa zi în mijlocul colectiviştilor. Obser- tice de agitaţie din Baru Mare ţi leni a produs asupra celor prezenţi
de zi la lucru. vînd că în primele zile colectivis­ Pui. In general, bine interpretate, exccutînd cu măiestrie dansurile
tele Ana Lupuţ, Floarea Cristea textele acestor două brigăzi n-au impresie deosebită prin frumuseţea
Pentru a putea desfăşura o ac­ nu veneau cu regularitate la lu­ fost suficient de actualizate, n-au „H ălm ăgeana“ şi „Ileana, Ilean a“.
cru, am stat de vorbă cu ele. reuţit să reflecte munca ţi viata din costumului, prin prcciziunea ţi per­
tivitate rodnică am luat legătura Le-am arătat că realizarea planu­ gospodăriile colective respective. Cele două faze de concurs de la
cu brigadierul Traian Nistor. El lui de producţie pe echipă, bri­ fecta sincronizare cu care au exe­
m-a informat despre suprafeţele gadă şi gospodărie, depinde şi de Colectiviţtii din Galaţi au adus Va(a şi Rişculi(a au prilejuit o pa­
culturilor ce Ie are de întreţinut munca lor şi le-am sfătuit să ur­ în scenă o suită de dansuri de prin cutai dansurile „Ţarina de la Pră-
brigada I-a oît şi cele care revin părţile locului. Toate cele S perechi sionantă întrecere a cîntecului şi jo ­
meze exemplul colectivistelor de dansatori, instruite de învăţătoa­ văleni", „Şchioapa“ şi „7 igăneasca“.
echipei a patra în care lucrez. rea Valentina Daju, au fost răs­ cului, caracterizîndu-se printr-o înal­
Am organizat apoi o convorbire Valeria Floarea, Ileana Maniu, plătite cu vii aplauze pentru înalta Bine pregătiţi, membrii form aţiei au
colectivă cu întreaga echipă. Maria Corpade, Floarea Licescu, măiestrie de care au dat dovadă. tă finulă artistică.
care vin în fiecare zi la lucru. dat o deosebită vigoare jocurilor
Le-am vorbit colectiviştilor des­ Acum, cele două colectiviste vin ...Scena este mereu animală de noi MARIN STAN
pre însemnătatea îngrijirii cul­ cu regularitate la muncă şi aduc ţi noi arliţli amatori, lată, locul for­ care excelează printr-un ritm viu, directorul Casei raionale de
turilor, datoria fiecăruia de a maţiei de dansuri din G alafi este.
munci conştiincios pentru a ob­ un aport preţios la efectuarea lu­ luat ele dansatorii din Sălaşul Su-, greu de executat. Strădaniile dansa­ cultură din Brad
ţine în acest an mari producţii crărilor de întreţinere a cultu­ perior. Pelrică Antal, Jujica Vlad,
de cereale de pe fiecare hectar rilor. fraţii Gheorghe ţi Maria Mang ţi A G !E n m \
cultivat. Am folosit exemple con­ ceilalţi, alcătuiesc o formaţie omo­
crete din anul trecut cînd unii Tot aşa am procedat şi cu co­ Brigada condusă de minerul Knuff Martin, de la E. Al. Deva, a reali­ genă, bine instruită. Instructoarca (Hadi& C in e m a
colectivişti nu au participat cu lectivista Sofia Popa. A fost pu­ zat filonul în luna afirilie în profior(ie de 101,9 la sulă. In consfătuirea de formaţiei, prnf. Gheorghiu Speranţa,
regularitate la lucru şi au fost ţin mai greu, dar am reuşit. Pe producţie brigada a fost evidenţiată în întrecerea socialistă. a pus mult suflet în pregătirea ei. 25 MAI 1963 25 MAI 1963
efectuate unele lucrări necores­ bază de fapte concrete am lămu­ PROGRAMUL I : 5,07 Cîntă or­ DEVA : A fost prietenul m eu —
punzătoare. Nu am uitat însă să rit-o şi acum, cei 23 colectivişti C reşte efectivu l de a n im a le Bine s-au prezentat la concurs ţi chestra de muzică populară „Ga- cinematograful „Patria“ ; Aveau
evidenţiez pe aceia care prin stră­ din echipa a patra sînt prezenţi fluieraţii din Fizeţli, dansatorii din rofita“ a Filarmonicii de stat din 19 ani — cinematograful „Grădi­
dania lor au contribuit la obţi­ cu toţii la datorie. Gospodăriile agricole colective 15 planificate a se procura cu Coroeţti, soliţtii vocali din Sălaţul Botoşani; 5,20 Emisiunea pentru na de vară“ ; Drumuri despărţite
nerea a 5.000 kg. porumb boabe credite acordate de stat şi 25 Superior — sofii Maria ţi Gavril s a te ; 6,07 C în tece; 6,35 Piese — cinematograful „F. Sîrbu“ ; HU­
la ha şi 1.900 kg. grîu la hectar. Zilele acestea vom începe pra- din raionul Ilia au planificat ca viţele. La fel G.A.C. din Şoimuş lovănescu. pentru chitară; 7,10 Cîntece şi NEDOARA : Cumpără-ţi un balon
şila I la porumb. Fiind o lucra­ a cumpărat 10 vaci şi 20 viţele, jocuri populare ; 8,08 Formaţii ar­ — cinematograful „Victoria“ ; Sl-
A doua zi cînd am ieşit în cîmp re de mare importanţă pentru în acest an să mărească numă­ G.A.C. Boz 2 vaci şi 12 viţele, Cei din urmă au urcat scena ar- tistice de amatori din oraşul Bra­ MERIA : Marile speranţe — ci­
obţinerea unei recolte mari, ne G.A.C. Ilia 5 vaci şi 25 viţele, liţlii amatori ai căminului cultural şov ; 9,00 Roza vuiturilor; 9,25 nematograful „I. Pintilie“ ; PE­
la plivitul a 60 ha cu grîu şi 12 vom strădui să o efectuăm aşa rul animalelor atît prin cumpă­ G.A.C. Sîi'bi 5 vaci şi 10 viţele gazdă. Brigada artistică de agitaţie, Melodii populare; 10,30 Concert TRO ŞA N I: Festival Chaplin —
ha cu orz, marea majoritate a cum o cer regulile agrotehnice. rări din fonduri proprii cît şi etc. corul, format din peste 60 d e persoa­ cinematograful „Al. Sahia“ ; N oap­
colectiviştilor din echipa a patra din creditele acordate de stat. ne, au dovedit înalte calilăji artis­ de estradă, 11,30 Muzică popu­ te necruţătoare — cinematografiii
erau prezenţi. In două zile am MARÍA ZGIRDEA Pentru a le veni în ajutor, Con­ Pe întregul raion, pînă în pre­ tice. Textul brigăzii ţi repertoriul co­ lară romînească şi a minorităţilor „7 N oiem brie“ ; ALBA IU L I A :
terminat plivitul griului de pe agitatoare siliul agricol raional Ilia a luat zent, numai cu ajutorul credite­ rului au fost bine alese ţi interpre­ naţionale; 12,20 In săli şi pe sta­ Baronul de Miinchausen — cinema­
suprafaţa ce revenea echipei măsuri de organizare a tîrgurilor lor acordate de stat gospodăriile tate. dioane ; 12,30 Muzică uşoară; tograful „Victoria“ ; Soldaţi fără
G.A.C. Orăştie de vite pe centre de comună. A- colective şi-au procurat 67 vaci 14.00 Concert de prînz; 15,00 uniformă — cinematograful „23
semenea tîrguri s-au organizat şi 167 viţele din numărul de 150 Desfăşurată într-o atmosferă sărbă­ Din folclorul popoarelor; 15,30 August“ ; Alarmă în munţi —. ci­
pînă acum la Brănişca, Ilia şi vaci şi 300 viţele cît şi-au plani­ torească, faza de concurs de La B5- Cînlece pioniereşti; 16,15 Vorbeş­
Bretea, iar în curînd se vor or­ ficat să cumpere în acest an. icţti a demonstrat o bună pregăti­ te M oscova; 17,10 Muzică uşoa­ nematograful „Grădina de vară“ ;
re a artiţtilor amatori, faptul că ră de Nicolae Chirculescu; 17,50 SF.BF.Ş: Lupeni 29 — cinemato­
ganiza la Dobra, Hărău şi în ce­ Sporesc Program muzical pentru fruntaşi graful „Progresul“ ; Zece mii de
lelalte comune. Cu acest prilej pentru acest concurs s-a muncit cu în producţie din industrie şi agri­ scrisori — cinem alografid „M. Sa-
mai multe gospodării colective productivitatea doveanu“ ; 'Alarmă în munţi — ci­
au cumpărat vaci şi viţele, iden­ sirguinfă. cultură ; 20,10 Seară de muzică de nematograful „Grădina de vară“ ;
păşunilor dans cu Iloria Şerbănescu şi Ra­ ORĂŞTIE: Şapte dădace — cine­
tificate înainte tot cu ajutorul PETRE FARCAŞIU du Zaharescu; 21,00 Romanţe;
specialiştilor de la consiliul a- corespondent 21,25 Melodii populare îndrăgite m atograful „V. R oaită“ ; Să pre­
gricol raional. Astfel, G.A.C. Bur- de ascultători; 22,25 Muzică de ţuim iubirea — cinematograful
A dans. „Flacăra“ ; H A Ţ E G : Mirajul
juc a cumpărat 10 vaci din cele — cinematograful „Popular";
Irsfrecere în cînfee şi joc PROGRAMUL I I : 11,00 Te iu­ BRA D : Strada mezinului —
In atenţia cultivatorilor de nuci Dezvoltarea în continuare a bim tinereţe — program de cîn­ cinem alografid „St. roşie“ ; LO-
efectivelor de animale proprie­ Comunele Vata ţi Riţculiţa din tece ; 12,05 Melodii din filme ; NEA : Cîinele sălbatic Dingo
In iarna anilor 1962—1963 ma­ Ramurile mai groase de 3—4 Tăierile se fac cu fierăstrăul, tate obştească este condiţionată 13.00 Muzică populară din ţări — cinematograful „Minerul“ ;
joritatea nucilor din regiune au cm nu se pot tăia primăvara şi iar suprafaţa rănilor se netezeşte în bună măsură de asigurarea raionul Brad au cunoscut duminică socialiste; 13,30 Formalii romî- T E IU Ş: Casa de la răscru­
avut de suferit din cauza gerului. vara pentru că circulaţia sevei cu cosorul sau cuţitul şi apoi se unei baze furajere îndestulătoare- neşti de muzică uşoară ; 14,10 ce — cinematograful „V. R oai­
Au degerat ramurile de 1—3 ani este puternică şi se produc unge cu vopsea de ulei sau mas- şi de bună calitate. Conştienţi de o anima[ie vie, sărbătorească. Ze­ Opere pentru co p ii: „Cinice în tă“ ; ZLATNA : Chici oameni
şi mai rar ramurile groase de scurgeri mari, iar rănile nu se tic (ceară de altoit). Ungerea ră­ acest lucru, colectiviştii din To- la drum — cinematograful „Mun­
schelet, iar la nucii tineri a de­ nilor cu vopsea de ulei sau mas- teşti, raionul Haţeg, şi-au propus cile de artiţti amatori din Prăvăleai, pădure“ de Rodion B o ik o ; 14,35 citorul“ ; ILIA : Oameni şi fiare
gerat şi trunchiul. De la Sfaţiunea tic se repetă de mai multe ori Canţonete; 15,30 Melodii popii — seria I-II — cinemalografid
şi în anii următori, pînă la vin­ ca în acest an să obţină o pro­ Tam eţii, Baia de Criţ, Bulzeţli ţi lare interpretate de Emil Ga „Gh. D oja“ ; APOLDUL DE SU S:
Aceşti pomi nu sînt pierduţi. experimentală Geoagiu decarea deplină a lor. ducţie medie de cel puţin 8.000 vriş, Ilie Udilă şi Dumitru Poto Artistul — cinem alografid „23
Coroana sau tulpina lor se va kg. masă verde la ha de pe cele Dobrot, îmbrăcaţi în minunatele lor ro acă; 16,10 Valsuri din operete „August“.
putea reface datorită puterii mari vor cicatriza, putînd avea loc şi In lipsa vopselei de ulei sau a 17.00 Pagini din opere; 18,30 Mu
de lăstărire a nucului din mugu­ putreziri ale lemnului. masticului se poate folosi pentru 160 ha păşune pe care le folo­ costume populare au fost întâmpinaţi Buîefirs m efeeroîogîc
rii adventivi (dorminzi), situaţi ungerea rănilor o pastă formată seşte gospodăria. zică uşoară rom înească; 19,30
pe ramurile groase şi pe trun­ Cel mai potrivit moment pentru cu ropote de aplauze de cei veniţi PENTRU 24 ORE
chi, rămase nedegerate. tăierea ramurilor groase este din balegă proaspătă de vită şi Pentru obţinerea producţiei Pe teme internaţionale; 19,40 Es­
luna august, cînd seva circulă var în părţi egale. să participe la întrecerea cinlecului Vreme schimbătoare cu cerul
In cursul lunii iulie se vor a- cu intensitate mai redusă şi ră­ planificate au fost efectuate lu­ trada artistului amator. In pro­ mai mult noros. Vor cădea ploi lo-
lege lăstarii cei mai puternici şi nile făcute se pot vindeca în Potrivit legii de protecţie a ţi jocului. cale mai frecvente în regiunea de
mai bine plasaţi pentru refacere, mare parte pînă la căderea frun­ crări de curăţare pe 100 ha, s-a gram muzică uşoară; 20,00 Muzi­ munte. Vînt slab pînă la potrivit
iar ceilalţi se vor înlătura prin zelor. nucului, tăierea completă a nuci­ O frumoasă surpriză au făcut din sud-est. Temperatura ziua va
tăiere deasupra inelului de la defrişat arboretul pe 30 ha şi au că populară cerută de ascultători; fi cuprinsă între 17 şl 22 grade
baza lor. lor prin sacrificarea lor, nu spectatorilor cele 25 de tulnicare din Iar noaptea între 8 şi 14 grade.
fost aplicate îngrăşăminte chimi­ 20,30 Noapte bună, co p ii: „Ţăn­
este permisă decît cu aprobarea Bulzeţtiul de Sus, reprezenlînd mai
ce pe 30 ha. S-au mai aplicat a- dărică bradului“ ; 21,10 Muzică de
consiliilor agricole. multe generaţii. Ele au cîntat din
mendamente calcaroase pe 15 ha dans; 22,00 Muzică populară;
tulnice, aducînd în scena concursu­
în vederea ameliorării acidităţii 23,50 Muzică de dans.
lui măreţia munţilor Apuseni, frumu­
solului.
seţea obiceiurilor din „Tara de Pia­

FRUMUSEŢILE BUCEGILOR iz—»/—i/—»i—»i—i/—»t—i r /—»t

Dintre toate masivele muntoase ramic dc pe acest înalt turn de de un străbun, martor al trecutului în stingă Vîrful muntelui Cocora ţi oraşului ca un măreţ şi impresionant FABRICA CHIMICĂ ORĂŞTIE
care alcătuiesc Carpaţii meridionali, stîncă al Buccgilor. T ot de aici se celui mai îndepărtat“. cîtcva vîlcele pline de flori din pri­ monument natural. Valea Jepilor, ORGANIZEAZĂ
Bucegii au atras cel mai mult aten­ poate admira „Sfinxul“, statuie alpi­ măvară pînă în prag de iarnă. Alic îngustă. apropie parcă umăr lingă
ţia călătorilor îndrăgostiţi de frumu­ nă modelată de vîntul aspru al înăl­ Microclimatul peşterii este aproa­ poteci ceva mai anevoioase, sînt cele umăr Carnimaird de muntele Jcpii ÎN ZIUA DE 1 AUGUST 1963
seţile patriei, ca ţi pe aceea a oa­ ţimilor — una dintre cele mai im­ pe constant dc la intrare ţi pînă la de pe Valea cu Brazi, Valea Zgar- mici. împodobit cu căciulile înalte
menilor de ştiinţă. punătoare frumuseţi ale Buccgilor. punctul cel mai îndepărtat, avînd burei, ori de pe piciorul Vîrfului cu ale vîrfurilor Clăilor, între care se - C # N C IU IR! S SU IT = -
Aici, la 2.507 m se află astăzi o mici variaţii. In apropierea peşterii Dor. taie dcspicălura Văii Seaca dintre
Motivul interesului general de cu- modernă staţiune meteorologică al se află, într-o rezervaţie naturală, clăi. PENTRU OCUPAREA URMĂ TOARELOR POSTURI DE MAIŞTRI : I
noaţtere stă în frumuseţile extraor­ cărei acoperiş e socotit a fi cel mai Valea Iioroabei, un alt punct de Numeroasele cabane noi ca ţi cele
dinare ale naturii concentrate aici. apropiat de cerul romînesc. In orice mare atrac(ie turistică. Această vale vechi refăcute ţi dotate cu mobilier Sinaia — numită ţi perla Bucegi­ — MAISTRU PRINCIPAL MECANIC T
Numai în ultimii cinci ani, O.N.T.- condi(ii atmosferice, vara ca ţi iar­ sfârşeşte în muntele Bătrîna, sub niş­ modern, iluminate electric, scutesc lor — se află pe o pantă înclinată
Carpaţi a îndrumai spre Bucegi — na, stafia trebuie să transmită da­ te stînci parcă săpate cu dalta cute­ drumeţii de grija adăpostului. dc la SSO m altitudine, din plaiuri­ — 2 MAIŞTRI ELECTRICIENI 1
prin excursiile de sfîrţit de iăplă- tele meteorologice d e interes euro­ zătoare, pline de coloane ţi ho- le ţi pădurile munţilor Piatra Arsă,
mînă — peste 1.000.000 de oameni pean, ceea ce nu e tocmai uţor, fi­ geacuri. cu pereţi semeţi ţi piscuri Turiştii au la 'dispoziţie hoteluri Furnica ţi Vîrfu cu Dor, pînă la a l­ — MAISTRU CHIMIST LA FABRICAREA MASELOR PLA STIC EI
ai mimcii. nind seama de clima aspră din Bu­ ascuţite. In această vale s-a aciuit ţi cabane confortabile, hrană caldă, bia Prahovei, la 760 m altitudine.
cegi. P e vîrful Omul sînt în medie o floră bogată. m ijloace d e transport. Din oraşul Si­ Minunata staţiune 'de odihnă — Si­ — 2 MAIŞTRI M ATRIŢIERI 1
Fantezia celui mai desăvîrţit scidp- 220 de zile pe an cu temperaturi naia la Cota 1.400, iar de aici cu naia — se află astăzi la îndemîna
tor n-ar fi putut realiza nesfîrţita sub zero grade, în vreme ce la S i­ Din frumuseţile Bucegilor mai des­ ajutorul unui teleferic se poale merge oamenilor muncii. Pe lingă un m a­ Actele necesare se depun Ia sediul fabricii pînă la data deJ
gamă de form e ţi culori pe care naia sînt numai 95 de zile. prindem : Valea Albă, largă, abrup­ în cîteva minute la Vîrfu cu Dor. re număr d e vile construite în cele
forţele naturii le-au cizelat cu atîta tă ţi întunecoasă, cu zăpezi pînă în Pentru schi, am atorii au iarna la mai felurite stiluri arhitecturale ţi ||20 iulie 1963. 2
măiestrie în acest masiv. cele mai călduroase luni din v a r ă ; dispoziţie pîrtiile special amenajate hoteluri bine am enajate, aici se află
o ccsă de cultură (cu săli spaţioase Ju/uJiJu/vJ» . u/uJu/i
Poporul le-a dat denumiri de o dc spectacole, lectură, şah ţi expo­
impresionantă plasticitate: Babele, ziţii), cinematografe, un stadion. UN PRiLEf DE BUCURII
Vîrfu cu Dor, Piatra Arsă, Valea
Corbului, Culmea Morarului, Valea Staţiunea care se află insă cel mai In toate magazinele găsiţi eadouii frumoase şi utile:
Urlatodrea, Doamnele, Cheile Tăta- sus este Predealul. Denumirea aces­
ndvi. Omul etc. D e la un c a p â t îa altul al ţârii tui oraş era odinioară atribuită în­ confecţii, încălţăm inte, jucării, ciocolată,
tregii regiuni muntoase ce se întinde bom boane
De oriunde vom prim masivul de la Posada pînă în pasul Predc-
Bucegi, înfăţişarea lui farmecă deo­ Un alt „nod de cale de munte“ muntele Zamora, Cascada Urlătoa- la poalele muntelui Zamora, in m a­ luţ, justificând înfelesul toponimic dc 2 5 m a t-H u n L i?
potrivă. Măreţia sa se simte însă din care pornesc, în raze, cile 7-5 rea, Poarta Jcpilor, platoul Bucegi­ sivul Caralman, pe platoul Buccgi­ culme înaltă. Intr-adevăr, de la înăl­
mai ales de acolo d e sus, p e orice poteci în întregul masiv şi spre m a­ lor, plaiurile ţi pădurile Piatra Ar­ lor, pe Valea lalom ifei, Valea Mu- ţimea de 1.000 m . pe care se află
fel de vreme ţi pe orice vîrf ne vom sivii din vecinătate este Peştera Ia- să, Furnica ţi Vîrfu cu Dor, întin­ lăieţli, Valea Albă, Valea Corbului, staţiunea, culmile se înşiră în trepte
afla. Astfel, de pe Omul — punct lomiţei, aflată într-o rezervaţie na­ sele covoare de flori alpine aşter­ în jurul cabanelor Poiana Slînii şi pînă la poalele Bucegilor. Predea­
de mare interes turistic al Bucegi- turală — unul dintre splendidele nute pe brînele ţi feţele de munte, Valea cu Brazi, pe plaiul Căţăriei lul, încon jurat de crestele semeţe ale
lor — se pot vedea feerice răsărituri monumente ale naturii din ţară. dar mai ales desele tufărişuri pitice şi Valea lui Carp. Pietrei Mari ţi Postăvarului, stră­
si apusuri tic soare. Din cel mai D eschiderea peşterii (1.600 m alti­ de smîrdar, care dau peisajului din juit în depărtare de vîrfurile Omul,
înalt pisc al Buccgilor, peste creasta tudine) se află într-o grotă de apro­ Bucegi trăsături cu totul particula­ Oraşele de la poalele masivului
Morarului ţi Bucţoiuhn se văd Pre­ ximativ 15 m înălţime. Urmează re. De remarcat că aici se adăpos­ pun la dispoziţia celor veniţi la Coţtila ţi Caraiman, a devenit sta­
dealul. masivul Piatra Mare ţi Cul­ apoi grotele „Mihnea V odă“, „Dece- tesc cea. 1.000 de specii, ceea ce re­ odihnă ţi a turiştilor confortul şi ţiunea preferată de turişti, căci dc
mile Civcaţului: spre nord se înaltă bal“, „La răspîntie“ — de unde se prezintă aproape o treime din numă­ pitorescul unui mare număr de vile, aici pornesc numeroase trasee alpine
masivul Postăvarul. Privirea trece face o ram ificaţie pînă la punctul rul total de plante vasculare cunos­ cabane, magazine, săli de spectaco­ spre cabanele Trei Brazi, Diham,
peste Valea M ălăieţtilor ţi se apreţ- „La lacuri“, grota mare a urşilor cu cute în ţara noastră. le ţi restaurante situate de-a lungul Cioplea, Pîrîul Rece ţi altele. La
te tocmai în Tara Bîrsei, cu Măgu­ înalte rupturi p e pantă, cascade şi şoselei Braţov-Bucureţti, sau al Predeal îţi petrec anual concediul
ra C o d iri, spre vest, peste munţii îngrădiri de blocuri de stîncă. După Toate acestea, precum ţi viaţa afluenţilor pe care Prahova îi pri­ aproape 20.000 de oameni ai mun­
VeHcanul ţi Ţigăneşti se vede creas­ 400 m exploararea peşterii de către nouă care a pătruns ţi pe Valea meşte din Bucegi. Pe bună drepta­ cii. Predealul ore vile, hoteluri, res­
ta Pietrei Craiului. Peste Piatra turişti se termină cu o impresionan­ Prahovei au dat în zilele noastre te, oraşul Buşteni este denumit poar­
Crai,dpi se zăresc munţii din masi- tă „grotă ascunsă" plină de stalacti­ alt cadru, mai măreţ, masivului Bu­ ta Bucegilor, datorită marilor ţi în- taurante elegante, confortabile, ame­
z"d FAaăraţ, Spre sud. privirea tn- te ţi stalagmite. cegi ţi de aceea numărul celor care cînlătoarelor sale căi de acces spre najate pentru vizitatori, ţi... mult
tilnrţtr Lraola platoul Buccgilor ţi se îndreaptă spre plaiurile ţi vîrfuri- acest masiv. soare, aer proaspăt fi... un birou
piscurile Caraimanuhti ţi Coţlilei. în­ Văzînd-o de afară, Mihail Sado- le lui sporeşte de la an la an. de primire a turiştilor aflat chiar
spre Valea Prahovei se văd culmile veanu a consemnat în fragmentul in­ Din Buşteni se vede, ca pe un în gară, care vă aşteaptă.
Dihnmtdui si masivul Gîrbovn, cu titulat „La peşteră“ ţi publicat în Spre această bogăţie de frumuseţi enorm ecran, imaginea uluitoare a
care se încheie enormul cerc pano­ calendarul .,Minerva“ din 1910 : „Se naturale duc multe poteci. Mai des versantului prahovean al Bucegilor. I. ZAMFIRESCU
deschi 'e ,afumată ca o gură de cup­ umblate sînt însă cele de pe Furnica. Către nord, dinspre locurile din care Corespondent Agerpres pentru
tor. Privind-o în lumina aceea ne- Valea Jepilor, V alea U rlătoarea Mi­ a coborît Prahova, se zăreşte Culmea
fiotănlă a sfârşitului de zi, în su­ că sau cele dc pe Valea Mieilor, cele Morarului. Cu vîrfuri de piatră în­ regiunea Ploieşti
netul apelor, în chem area prelungă d e la cantonul Jep i prin poteca — şiruite pe o culme ce cade în trepte
a cornului, m ă simt cuprins de o scurtătură — pe la Piatra Arsă şi adinei de stînci pînă în pădurile de
ciudată sim ţire: parcă mă apropii Babele, lăsând în dreapta Vîrful J e ­ molid de la muntele Coşlila la mun­
pii Mici ţi cabana Caralman, iar tele Caraiman — înălţat deasupra