Page 67 - 1963-05

Mr. 2614
«gapBBBBazfficagBg^^
P le n a ra C om itetului
o r ă ş e n e s c d e partid
P e tro şa n i
B rigada condusă d e P etre C onstantin lucrează la sectorul I I I al m in ei Lupeni. In luna aprilie ea a dat
p este p la n 1.615 tone că rb u n e ia r in p r im e le 5 zile a le lunii m ai, m a i m u lt de 450 tone.
Factorul hotărîtor —
productivitatea muncii
Realizări de seamă s-au obţi­
nut în primele patru luni ale a-
nului în curs şi în ce priveşte
creşterea productivităţii muncii.
Rezultate bune în această direc­
ţie au obţinut colectivele mine­
lor Lupeni şi Aninoasa, Termo­
centralei Paroşeni, I.I.S. Viscoza-
Lupeni, unităţilor feroviare, au­
tobazei I.R.T.A. şi altele. Aici s-a
acordat o atenţie deosebită in­
troducerii unor metode noi de
muncă, ridicării nivelului de ca­
lificare al muncitorilor, întăririi
disciplinei în producţie. La ex­
ploatările miniere organele şi or­
ganizaţiile de partid au pus un
accent mai mare pe creşterea vi­
tezelor de avansare în abataje pe
seama folosirii mai raţionale a
înzestrării tehnice şi buna orga­
nizare a muncii. De asemenea, ca
urmare a unei susţinute preocu­
pări a scăzut mult numărul ab­
senţelor nemotivate ; faţă de pe­
rioada corespunzătoare a anului
trecut, în trimestrul I al acestui
•; an s-au înregistrat cu 38 la sută
¦mai puţine absenţe nemotivate.
De menţionat că posturile câşti­
gate pe această cale aduc o pro­
ducţie de circa 1.700 tone de
cărbune.
La mina Lupeni s-a obţinut o
productivitate ridicată ca urma­
re a extinderii mecanizării unor
lucrări miniere şi metodelor a-
vansate de organizare a muncii.
In cuvîntul său, tov. Nicolae Ni-
corici, şeful E.M. Lupeni, arăta
că în straiele subţiri, ca urmare
a folosirii unor mecanisme de
înaltă productivitate (plugul de
cărbune), s-a realizat un î'anda-
ment de 8,15 tone cărbune pe
si important indicator de plan ; c a l i t a t e a productivitate. La mina Vulcan nu
In multe unităţi economice din
Valea Jiului s-a acordat toată aten­
ţia calităţii produselor. Realizări mai
frumoase în această direcţie au ob­
ţinut colectivele I.I.S. „Viscoza“ Lu­
peni, Termocentralei Paroşeni, I. F.
Petroşani. De asemenea, sînt în pro­
gres fată de anul trecut exploată­
rile miniere Lonea, Petrila şi Ani­
noasa.
La nivelul Combinatului carboni­
fer Valea Jiului, calitatea cărbuni­
lor bruţi nu este însă satisfăcătoare.
Şl aceasta din cauză că în cărbunele
brut livrat de minele Lupeni, Vul­
can şi Uricani procentul de cenuşă litate. S-a scos în evidenţă cu acest
este mai mare decît cel admis. A- prilej faptul că multă piatră se gă­
ceasba ea urmare a slăbirii preocu­
pării atit a organizaţiilor de partid,
cit şl a conducerilor administrative
pentru' alegerea şistului vizibil în
abataje şi pe căile de transport.
In luptă pentru continua îmbună­
tăţire a calităţii produselor s-au năs­
cut iniţiative valoroase. La „Viscoza“
s-a generalizat iniţiativa „La o mie
de bobine, nici una rebutată“. Dacă
aici procentul de produse de calitate
„extra“ şi „prima“ a crescut anul
acesta fată de anul trecut, aceasta
se datoreşte în mare măsură faptu­
lui că organizaţiile de partid şi cele
sindicale au acordat toată atenţia ex­
tinderii iniţiativei organizării între­
cerii pe baza acestei iniţiative.
In Valea Jiului sînt binecunos­
cute şi alte iniţiative privind îmbu­
nătăţirea calităţii produselor. Anul
trecut era larg răspîndită Iniţiati­
va „Nici un vagonet de cărbune re-
butat pentru şist vizibil“. Anul aces­
ta însă iniţiativa nu s-a mai bucurat
de atenţia cuvenită. Asemănător se
prezintă lucrurile şi a i iniţiativa „Re­
cepţia calitativă pe faze de con­
strucţii“.
Dar Consiliul local al sindicatelor
Petroşani a întocmit un studiu pri­
vind eficacitatea acestor • iniţiative,
în care s-au indicat şi soluţii practice
pentru dezvoltarea rezultatelor obţi­
nute. Faptele arată însă că s-a rămas
în faza de studiu ; în practică nu s-a
aplicat nimic drti soluţiile date.
Deficiente în ce priveşte calitatea
produselor se intiincsc şi la I.I.L. „G
August" Petroşani şi l«ţ UvRvU.Kf; Pe­
post. „Dar — spunea în continua­
re dînsul — vom dovedi în cu-
rînd că şi 9 tone pe post e pu­
ţin...". De asemenea, la Lupeni
s-a reuşit în luna trecută să se
realizeze în unele abataje fron­
tale o viteză de avansare de 2 me­
tri pe zi. Se apreciază — şi se
luptă cu însufleţire pentru a-
ceasta — că succesul poate li
dezvoltat la toate abatajele fron­
tale. E nevoie însă să se meca-
nizeze în mai mare măsură lo­
curile de muncă.
Alte unităţi, cum sînt exploa­
tările miniere Lonea, Petrila, Vul­
can şi Uricani, I. F. Petroşani,
I.I.L. „6 August" Petroşani,
I.C.M.M. şi toate şantierele de
construcţii social-culturale au
înregistrat rezultate nesatisfăcă­
toare în ce priveşte creşterea
productivităţii muncii. La nerea­
lizarea productivităţii muncii
planificate la minele Vulcan şi
Lonea a contribuit în mare mă­
sură faptul că un mare număr
de brigăzi au rămas "cu planul
neîndeplinit. Tovarăşul Feier
Gheorghe, şeful E.M. Lonea, spu­
nea că anul trecut s-a reuşit să
se reducă mult numărul brigă­
zilor rămase sub plan ca urmare
a unei susţinute munci politice
şi organizatorice. Anul acesta
însă în bătălia pentru depăşirea
planului de producţie, s-a negli­
jat problema ridicării tuturor
brigăzilor la nivelul celor frun­
taşe. Or, faptul că marea majo­
ritate a brigăzilor rămase sub
plan au un minus de producţie
doar de 20—150 tone cărbune, do­
vedeşte că se putea uşor ca şi a-
troşani.' La „6 August“ lasă încă de
dorit calitatea unor preparate de
carne şi binalele. La U.R.U.M.P. s-a
dovedit necorespunzătoare calitatea
unor piese de schimb şi confecţii me­
talice.
Îmbucurător este totuşi faptul că in
ultimul timp în toate unităţile eco­
nomice se acordă o atenţie sporită
calităţii produselor. Tovarăşul Ana
Ferdinand, secretar al Comitetului de
partid de la mina Lupeni, arăta că
în luna martie s-a analizat înlr-o
plenară a comitetului cauzele pentru
care se extrage cărbune de slabă ca­
seşte în cărbunele blocuri (peste 80
mm). Or, este bine ştiut că la acest
sort se poate practica o bună alege­
re. înseamnă deci că a slăbit preocu­
parea în abataje pentru calitate. Cu
prilejul acestei plenare s-a întocmit
un plan de măsuri. Potrivit acestui
plan, conducerea exploatării este o-
bligată să urmărească zilnic felul
cum se îndeplineşte indicele de cali­
tate ,¦ organizaţiile de bază au primit
sarcina să analizeze, împreună cu
conducerile sectoarelor, cauzele pentru
care se extrage cărbune cu multă ce­
nuşă în el. Analiza aceasta şi-a do­
vedit eficien ta: calitatea cărbunelui
a început sa se îmbunătăţească.
Tovarăşul Farkaş Emeric, directo­
rul U.R.U.M. Petroşani, arăta în cu­
vîntul său că uneori aprovizionarea
a i materiale nu este la nivelul ce­
rinţelor. Din acest motiv, în unele
locuri se munceşte în salturi, pen­
tru ca planul lunar să poată fi de­
păşit. Aşa s-a întîmplat cu stîlpii
TH pentru mina Vulcan, care au avut
o sudură necorespunzătoare; şi la
fel cu unele piese de schimb'. Con­
ducerea uzinei a tras însă di,n aceste
deficiente învăţămintele necesare şi
a luat măsuri în consecinţă. Ca ur­
mare, se face acum o recepţie mal
exigentă a produselor înainte de a
fi expediate beneficiarilor. De aseme­
nea, se acordă mai multă atenţie re­
cepţiei pe faze de fabricaţie.
In plenară 6-a subliniat ca fiind do
o deosebită însemnătate rolul opiniei
de masă în obţinerea unor produse
La
cestea să se înscrie printre bri­
găzile cu planul îndeplinit.
O altă cauză a nerealizării pro­
ductivităţii planificate o consti­
tuie nefolosirea unor utilaje şi
insuficienta preocupare pentru
ridicarea nivelului de calificare
al muncitorilor. Deşi există
cursuri de ridicare a calificării
în exploatările miniere, acestea
cuprind un număr redus de oa­
meni şi nici cei înscrişi nu le
frecventează cu regularitate. Aşa,
de pildă, la Lonea este cuprins
în formele de calificare doar 19
la sută din efectiv, iar la Vul­
can circa 21 la sută.
Pe şantierele de construcţii, la
I.C.M.M., întreprinderea „6 Au­
gust" Petroşani, principala cau­
ză a nerealizării productivităţii
planificate o constituie nefolosi­
rea integrală a timpului de lucru
şi aceasta în mare parte datori­
tă faptului că mulţi maiştri şi
tehnicieni organizează slab locu­
rile de muncă şi controlează ne-
"satisfăcător modul cum se des­
făşoară lucrările. Pe şantierul
I.C.M.M. din Vulcan se foloseşte
defectuos timpul de lucru atît
pentru faptul că nu se asigură
transportul muncitorilor la timp,
cît şi pentru că, unii maiştri au
locuri de muncă foarte disper­
sate.
Desigur, o dată cu creşterea
productivităţii muncii, a crescut
şi cîştigul mediu. Pe ansamblul
industriei oraşului regional Pe­
troşani, în trimestrul I salariul
mediu al muncitorilor a crescut
cu 11,5 la sută faţă de perioa­
da corespunzătoare a anului tre­
cut.
de bună calitate. In această direcţie
o sarcină importantă revine organiza­
ţiilor sindicale şi U.T.M., care trebuie muncii, nici planul de producţie, nici
să ia atitudine hotărîtă împotriva ce­
lor care dovedesc superficialitate în
muncă, lipsă de preocupare pentru
realizarea unor produse de calitate
corespunzătoare. De asemenea, este
foarte important ca la fiecare loc de
muncă să fie create toate condiţiile
tehnice şi organizatorice necesare
pentru ca procesul de producţie să
se desfăşoare normal, ritmic, în aşa
fel încit să se poată respecta toti
indicii de plan.
La lucrările plenarei a participat
tovarăşul Ioan Ardeleanu, secretar
al Comitetului regional de partid,
care în cuvîntul său a reliefat fap­
tul că, în cele 4 luni care s-au scurs
din acest an, unităţile industriale
din Valea Jiului au obţinut reali­
zări frumoase în lupta pentru tra­
ducerea în viaţă a sarcinilor tra­
sate de Congresul al lll-lea al parti­
dului. A existat în întrecerea so­
cialistă mult entuziasm, pasiune,
spirit de iniţiativă. Comitetele de
partid şi organizaţiile de bază din
exploatările Combinatului carboni­
fer Valea Jiului orientează într-o
măsură mai mare munca politică
înspre realizarea planului de stat.
In adunările generale şi şedinţe ale
comitetelor de partid se dezbat pe­
riodic aspecte importante ale pro­
cesului de producţie, stabilindu-se
măsuri care să ducă la lichidarea
deficienţelor constatate.
Cu toate acestea, în activitatea
economică a întreprinderilor din
Valea Jiului s-au manifestat şi o
seamă de lipsuri care au diminuat
realizările obţinute. De aceea este
nevoie ca în viitor să se studieze
şl să se extindă experienţa acu­
mulată, să se dezvolte succesele do-
bîndite, să fie analizate cu toată
răspunderea neajunsurile care şi-au
făcut loc în activitatea întreprinde­
rilor, luîndu-se măsuri pentru înlă­
turarea lor.
DRUMOt SOClnLISMULOI PAG. 3
mea sarcinilor încredinţate
Din Directivele Congresului P la n u l d e p ra d ia iefle
al lll-le a al partidului se des­ în d e p lin ii ritm ic
prind sarcini de o deosebită im­
portantă pentru industria carbo­
niferă. Producţia de cărbune Sarcinile de plan pe anul 1963 au a analizat felul eum se îndeplinesc felul acesta planul a putut fi reali­
trebuie să ajungă in anul 1065 fost primite cu deplin entuziasm de angajamentele luate în întrecere, zat în mod ritmic.
la 11,5-12,5 milioane tone, iar către colectivele de muncă din Valea iar comitetul de partid de la mina
consumul specific de lemn de Jiului. Minerii şi energeticieijii, con­ Aninoasa a analizat activitatea mai­ Principala oauză pentru Care I.F.
mină să scadă la 35 m.c. pe structorii şi forestierii, metalurgiştii ştrilor. Analize temeinice au făcut Petroşani nu şi-a realizat planul de
mia de tone. şi lucrătorii din industria locală, sub şi organizaţiile de bază nr. 1 şi 4 producţie o constituie faptul că co­
îndrumarea organizaţiilor de partid, de la mina Aninoasa, 4 A de la Lu­ mitetul de partid şi conducerea teh-
Pentru anul 1963 — al patru­ au dezbătut cu simt de răspundere peni, nr. 1 de la Uricani, 1, 2 şi 3 nico-administralivă nu au tradus în
lea an al planului de 6 ani — aceste sarcini, venind cu valoroase de la Vulcan, 3 de la Petrila şi al­ viaţă măsurile stabilite de comitetul
minerii Văii Jiului au de în­ propuneri pentru îndeplinirea lor tele. orăşenesc de partid privind crearea
deplinit sarcini de o deosebită exemplară. Pe baza propunerilor fă­ de stocuri tampon de material lem­
importantă. Ei trebuie să ex­ Măsurile luate şi aplicate în prac­ nos pentru lunile de iarnă. De ase­
tragă 5.200.000 tone cărbu n e; cute s-au întocmit planuri cuprin­ tică şi-au dovedit eficienta. Pe an­ menea, n-au fost terminate toate ca­
pe lingă aceasta, minerii s-au zătoare de măsuri, care apoi, apli­ samblul oraşului regional Petroşani, banele, iar mecanismele au fost slab
angajat să depăşească planul cate în practică, au condus la obţi­ planul producţiei globale industriale folosite.
anual cu 70.000 tone cărbune nerea unor realizări de seamă. a fost îndeplinit în trimestrul I în
şi să realizeze, împreună cu c e ­ proporţie de 101,8 la sută, iar planul Deficiente serioase s-au manifestat
lelalte unităţi ale C.C.V.J., După cum a arătat referatul pre­ producţiei marfă în proporţie de 101 şl în activitatea întreprinderii de
5.200.000 lei economii la preţul zentat în plenară de tovarăşul V ic­ la sută. Indicele de productivitate a industrie locală şi a şantierelor de
de cost. De remarcat faptul că tor Ghioancă, secretar al Comitetului fost îndeplinit în industrie şi coo­ construcţii. La I.I.L. „6 August“, pe
aproape întreaga creştere a peraţia meşteşugărească în proporţie lîngă alte neajunsuri, s-au iscat ne­
producţiei, fată de amil trecut, orăşenesc de partid Petroşani, orga­ de 102,5 la su tă ; aceasta înseamnă înţelegeri între director şi inginerul
trebuie realizată pe seama spo­ că aproape 83 la sută din sporul pro­ şef, neînţelegeri care au dus la o
ririi productivităţii muncii. nele şi organizaţiile de partid au luat ducţiei industriale s-a obţinut pe baza slabă urmărire a procesului de pro­
o seamă de măsuri pentru realiza­ creşterii productivităţii muncii. ducţie.
Sarcini de seamă au de în­
deplinit şi celelalte colective de rea ritmică a sarcinilor de producţie. Realizări deosebite au obtinut co­ Dintre cele 6 unităţi de construcţii
muncă din unităţile industria­ Astfel, a fost analizată în şedinţe de lectivele exploatărilor miniere Lu­ din Valea Jiului, numai grupul de
le şi de construcţii ale Văii birou sau în plenarele comitetului peni, Aninoasa, Petrila, preparatiilor şantiere T.C.M.C. Coroieşti şi şantie­
Jiului. orăşenesc de partid activitatea unor de cărbuni Lupeni şi Petrila, Termo­ rul nr, 9 Petroşani şi-au realizat
unităţi ca I.C.M.M., grupul de şan­ centralei Paroşeni, I.I.S. „Viscoza“ planul valoric în trimestrul T. Res­
De la începutul anului şi piuă tiere T.C.M.C. CoroieştI, şantierul Lupeni, U.R.U.M. Petroşani, unităţilor tul şantierelor au înregistrat reali­
acum s-au scurs mai bine de 4 energo-construcţil Paroşeni, şantierele feroviare şi cooperativei „Jiul“ Pe­ zări nesatisfăcătoare. Desigur, la ră-
luni. S-au obţinut o seam ă de troşani. In cele 4 luni ale anului au mînerea în urmă au contribuit şl
realizări frum oase în acest unele cauze o b iectiv e; dar aici s-au
timp. S-au manifestat însă şi de construcţii social-ailturale, I.I.L. fost extrase peste plan 40.000 tone manifestat serioase deficiente în ce
deficiente în unele sectoare de „6 August“ Petroşani. De asemenea, cărbune, s-au produs în plus aproa­ priveşte planificarea şi organizarea
activitate. Pentru consolidarea s-a acordat un ajutor preţios condu­ pe 9.000.000 kWh energie electrică, muncii pe şantiere, gospodărirea ma­
succeselor obţinute şi dezvolta­ cerii Exploatării miniere Vulcan, 3.600 kg. fire şi alte produse. terialelor. Şantierul nr. 10 Vulcan, ca
rea lor, pentru lichidarea d efi­ precum şi celorlalte unităţi economice şi celelalte de altfel, s-au pregătit
cientelor semnalate. Comitetul din Valea Jiului. * Alte întreprinderi însă, mm sînt necorespunzător pentru iarnă. De a-
orăşenesc de partid Petroşani a E.M. Vulcan, T.F. Petroşani şi I.I.L. semenea, a fost necorespunzătoare
analizat recent, într-o plenară a La rîndul lor comitetele de partid „6 August" Petroşani nu şi-au înde­ repartiţia forţelor de muncă pe şan­
sa, activitatea economică d esfă­ de la exploatările miniere, din În­ plinit planul de producţie. Din refe­ tiere şi între şantiere. Semnificativ
şurată în întreprinderile din Va­ treprinderi şi de pe şantiere au reu­ ratul prezentat a reieşit că la mina e în acest sens faptul că în vreme
şit să conducă cu competenţă acti­ Vulcan planul de producţie nn s-a ce pe şantierele din Vulcan şl Lu­
lea Jiului in primele 4 luni ale vitatea economică. Aşa, de pildă, co­ realizat în primul rînd din cauza pre­ peni s-a dus lipsă de muncitori, la
mitetul de partid de la mina Lupeni ocupării nesatisfăcătoare a comitetu­ Petroşani lucra un efectiv sporit cu
anului. lui de partid pentru îndrumarea or­ 92 la sută I Rezultate sub posibilităţi
ganizaţiilor de partid în ce priveş­ au înregistrat şantierele I.C.M.M. Au
C ît traai multe economii te conducerea cu competenţă a ac­ rămas nepredate unele obiective pen­
tivităţii economice, precum şi tru care existau toate condiţiile pen­
prefyi de cost tru a fi terminate.
datorită faptului că conduce­
Pe ansamblul industriei din Valea lizat productivitatea numai în pro­ rea tehnico-administrativă a mi­ Deficientele manifestate pe şantie­
Jiului s-au realizat în primul trimes­ porţie de 55 la sută, iar din planul rele I.C.M.M. se datoresc îndeosebi
tru al anului în curs 6.846.000 lei eco­ de predări de apartamente a realizat nei a scăpat din atenţia sa faptului că organizaţiile de partid de
nomii la preţul de cost, din care doar 46 la sută ? unele probleme tehnice şi orga­ aici nu-şl exercită la nivelul cerut
5.157.000 lei revin unităţilor C.C.V.J., nizatorice ca de exemplu dirijarea rolul de conducător politie, nu anali­
iar 1.618.000 lei revin Termocentralei Retine atenţia şi faptul că în ca­ şi eşalonarea fronturilor de lucru, zează temeinic felul cum merg tre­
Paroşeni. Rezultate bune în reduce­ drul Combinatului carbonifer Valea repartizarea judicioasă a forţelor de burile în producţie. Iată un exemplu;
rea preţului de cost au obţinut şi în­ Jiului economiile de peste 5.000.000 muncă, gospodărirea raţională a ma­ Organizaţia de bază din centrală a
treprinderea „6 August“ Petroşani, lei s-au înregistrat la producţia mar­ terialelor şl altele. De asemenea, analizat felul cum se ocupă serviciul
Autobaza I.R.T.A., secţia L 5 Petroşani fă ; la producţia brută, în schimb, s-a deşt cunoştea situaţia creată la mină, tehnic de introducerea progresului
şi alte unităţi înregistrat în primul trimestru o de­ Comitetul orăşenesc de partid Vul­ tehnio pe şantiere. Adunarea n-a pu­
păşire de 1,12 lei pe tona de cărbune can (secretar tov. Şcolnio Anton) n-a tut însă avea eficienţa dorită pentru că
Aceste economii au fost însă di­ extrasă. O situaţie cu totul anormală, analizat în acest an cauzele rămînerii raportul prezentat în fata adunării
minuate prin nerealizarea sarcinii de pentru că în subteran trebuie acţio­ în urmă. de par!'. ! n-a făcut o analiză a aces­
reducere a preţului de cost de către nat în primul rînd pentru reducerea tei probleme, n-a venit cu propuneri
unităţile din construcţii, unităţile de preţului de cost. Acolo există valo­ Tovarăşii de la Vulcan invocă greu­ concrete în scopul îmbunătăţirii si­
comerţ şi gospodăria comunală. Nu­ roase rezerve interne şi în ce priveş­ tăţi obiective, cauzate de existenţa tuaţiei.
mai unităţile de construcţii au înre­ te sporirea productivităţii muncii, şl unor focuri subterane. Insă şi la
gistrat pierderi de peste 3.000.000 gospodărirea materialelor, şi îmbună- Lonea au fost foairi, dar s-a creat
lei. nătătirea calităţii cărbunelui. linie suplimentară de abataj şi în
Prin urmare, In activitatea econo­
mică a Văii Jiului s-au înregistrat
economii doar de 3.772.000 lei — un
rezultat care nu satisface, finind sea­
ma de posibilităţi.
Rezultate nesatisfăcătoare în ce
priveşte reducerea preţului de cost au
înregistrat şi exploatările miniere Vul­
can, Lonea şi Uricani, care au dimi­
nuat astfel realizările obţinute de co­
lectivele minelor Lupeni, Aninoasa
şi Petrila, preparatiei Lupeni ş.a.
Cauzele pentru care nu s-a reali­
zat preţul de cost la unele unităţi
trebuie căutate în primul rînd în
nerealizarea celorlalţi indici ai pla­
nului de stat şi în primul rînd în
se poale vorbi de economii la pre­
ţul de cost de vreme ce n-a fost
realizat nici planul productivităţii
normele de calitate. Sau, oim ar fi
putut realiza economii şantierul 9
construcţii din Pptroşani, care a rea­
Brigada condusă de D avid
Ioan d e la E. M . A ninoasa lu­
crează înt,-un ab a ta j fron tal ori­
zontal, arm at cu slîlpi m etalici.
In luna ap rilie a extras jieste
plan 200 tone cărbune.
Foto: V. ONOIU
S i învăjăm din experienfa acumulată,
să dezvoltăm succesele obfinute
In exploatările din cadrul C.C.V.J. medierea acestei situaţii trebuie să să fie antrenaţi într-o măsură mai U.T.M. să depună mal multă stră­
s-a înregistrat anul acesta un mare existe o preocupare mai susţinută mare în activitatea de cercetare duinţă pentru întărirea discipliiiei în
număr de brigăzi care nu şi-au în­ în direcţia folosirii integrale a uti­ ştiinţifică specialiştii de la Insti­ muncă. Se înregistrează încă multe
deplinit planul. De asemenea, unele lajelor de care dispun exploatările tutul de mine din Petroşani, care absenţe nemotivate, abateri de la
sectoare nu şi-au realizat sarcina miniere. Să se creeze condiţii de pot să acorde un ajutor mai real normele de tehnica securităţii mun­
de creştere a productivităţii. De lucru pentru havezele de la Lupeni exploatărilor miniere în direcţia me­ cii şi a regulilor de exploatare. Apoi,
aceea, este necesar ca organele şi şi Vulcan, pentru plugul de cărbune canizării lucrărilor miniere, ridicării există mult prea multe absenţe „mo­
organizaţiile de partid, cele de sin­ de la Petrila ; să fie folosite cît mai eficacităţii tehnicii noi şi aplicării tivate“. Se înţelege că toate aces­
dicat şi conducerile tehnice ale raţional maşinile de încărcat în ga­ de noi procedee tehnologice. tea dezorganizează producţia şi duc
sectoarelor şi exploatărilor să ia mă­ lerii şi transportoarele scurte blin­ la scăderea productivităţii muncii.
suri pentru o mai bună aprovizio­ date. De asemenea, trebuie luate Multe neajunsuri şi-au făcut Ioc
nare a brigăzilor de mineri pentru măsuri menite să ducă la creşterea şi în activitatea maiştrilor. Pe ga­ Pe şantierele de construcţii acti­
o îndrumare tehnică competentă, vitezelor de avansare în special in lerii se găsesc materiale risipite, va- vitatea nu s-a ridicat la nivelul ce­
iar întrecerea socialistă să se or­ abatajele frontale ; brigăzile de mi­ goneţi răsturnaţi. Nimeni insă nu rinţelor. Au fost într-adevăr greu­
ganizeze temeinic, pe bază de anga­ neri să fie aprovizionate în mod rit­ ia atitudine faţă de această stare tăţi ; şi poate că vor mai fi. Dar
jamente concrete. Este necesar să mic cu vagonete goale, aer compri­ de lucruri. Pe de altă parte minerii munca trebuie astfel organizată in­
se creeze toate condiţiile pentru mat şi materiale. duc uneori lipsă de vagonete goa­ cit greutăţile să fie învinse. Trebuie
realizarea integrală a angajamente­ le. Ce fac maiştrii în acest caz ? Nu făcută o planificare în perspectivă
lor luate în întrecere. Pentru creşterea productivităţii ei trebuie să rezolve aceste proble­ a necesarului de materiale dacă
muncii trebuie desfăşurată o acti­ m e? Maiştrii însă le neglijează, iar vrem ca aprovizionarea să funcţio­
In ce priveşte creşterea produc­ vitate tehnico-ştiinţifică mai bogată. inginerii nu-i trag la răspundere. neze bine. Pe şantierele din V a­
tivităţii muncii, deşi s-au obţinut o E bine să se organizeze o sesiune Şl atunci se face risipă de materiale lea Jiului s-au observat însă defi­
seamă de realizări, există încă multe tehnico-ştiinţifică la care să fio in­ şi energie, de timp de muncă, ceea cienţe în această direcţie.
neajunsuri în acest domeniu. Se vitate să participe cadre de specia­ ce se reflectă apoi negativ în pro­
observă că productivitatea muncii lişti şi din alte uzine din ţară, pentru ductivitatea muncii, în preţul de Modul în care au fost dezbătute
a rămas în urmă tocmai în abataje găsirea şi folosirea celor mai bune cost. De aceea e nevoie ca orga­ problemele în plenară, constituie o
— veriga principală a procesului utilaje, adecvate la condiţiile de nele şi organizaţiile de partid să garanţie că se merge, totuşi, pe un
lucru din Valea Jiului. Cadrele acorde toată atenţia îmbunătăţirii drum bun, că în viitor vor fi obţi­
de producţie. Cauza principală o tehnice din Combinatul carbonifer activităţii m aiştrilor; să nu se piar­ nute realizări şi mai valoroase. S-au
constituie faptul că tocmai în aba­ Valea Jiului trebuie să acţioneze a i dă din vedere faptul că maistru! este luat angajamente frumoase, s-au fă­
taje mecanizarea operaţiunilor grele mai mult curaj şl spirit de iniţia­ organizatorul principal al producţiei. cut propuneri interesante; există
şî cu volum mare de muncă (cum tivă în direcţia promovării progre­
sînt tăierea şi încărcarea) a rămas sului tehnic. E nevoie de asemenea, Este necesar de asemenea, ca or­ deci convingerea că rămînerea in
în urmă faţă de cerinţe. Pentru re­ ganizaţiile de partid, de sindicat şi urmă din unele sectoare de activi­
tate va fi în scurt timp lichidată.