Page 68 - 1963-05
P. 68
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2614
U L T IM E L E Ş T IR I * U L T IM E L E Ş T IR I *' U L T IM E L E Ş T IR I Delegaţia Marii Adunări Naţionale Complicele lui Eichmann
a R .P . Romîne la Kiev sub ocrotirea
KIEV 23. Corespondentul Agerpres Kiev. Aici ei au fost salutaţi de Liu- procurorului general
transmite i bov Slesarenco, fruntaş al muncii din Essen
comuniste şi Ivan Şimko, directorul
Joi, membrii delegaţiei Marii Adu
nări Naţionale a R.P. Romîne au con combinatului. BERNA 23 (Agerpres). —
Săptămînalul elveţian „Sie und Er*'
tinuat vizitele în capitala Ucrainei Deputatul Cornel Fulger, secretar
Sovietice. Ei au fost oaspeţii Universi al Comitetului orăşenesc de partid a publicat o serie de articole în cart?
Mitingul de la Moscova consacrat T u rn eu l F ila rm o n icii tăţii „Taras Şevceneo“, unde au fost Bucureşti, a mulţumit pentru «ălduroa- se arată că procurorul general dip„
prieteniei soviefo-cubaneze 99 G e o r g e F n e s e n 66 l a Y i e n a primiţi de Ivan Şveţ, rectorul Univer sa primire făcută. Essen (R.F.G.) — fostul judecător
sităţii şi de membri ai corpului nazist Kunert — îl acoperă pe compli-
VIF.NA 23. — Corespondentul Ager mondial c a : Orchestra simfonică din didactic. Jo i după-amiază, Sovietul Suprem cele lui Eichmann — fostul standar-
al R.S.S. Ucrainene a oferit o recepţie tenfuhrer SS (colonel) Kurt Becher,
MOSCOVA 23 (Agerpres). — strungarul N ikolai Kuzmin de la Uzi pres transmite : Londra, Orchestra radiodifuziunii din In cursul aceleiaşi zile membrii în cinstea delegaţiei Marii Adunări actualmente mare comerciant la
Un mare miting al prieteniei dintre na constructoare de maşini-unelte L a 23 mai a sosit la Viena colec Bavaria, Orchestra radiodifuziunii din delegaţiei Marii Adunări Naţionale a Naţionale a R.P. Romîne. Bremen.
'popoarele Uniunii Sovietice fi Repu „Krasnîi Proletarii“, conducătorul unei tivul Orchestrei simfonice a Filarmo Berlin, Filarmonica vieneză, Orches R.P. Romîne au fost oaspeţii munci Membrii delegaţiei au părăsit Săptămînalul citează dovezi, potri
blicii Cuba a avut loc, la 23 mai pa brigăzi de muncă comunistă, laureat nicii „George Enescu“ din Bucureşti, tra simfonică xieneză, Orchestra Mo torilor, tehnicienilor şi inginerilor de Kievul joi seara, îndreptîndu-se spre vit cărora, Kurt Becher, actual mi
stadionul central „Lenin“ din Mosco al Premiului de stat, N ikolai Basov, care va da o serie de concerte în ca zarteum din Salzburg, iar printre di la Combinatul de fibre sintetice din Moscova. lionar, a participat în perioada nazis
va. pitala Austriei şi in alte oraşe din rijori se numără Herbert von Karajan, mului la exterminarea a zeci de mii
Mitingul a fost deschis de Vladi membru-corespondent al Academiei dt ţară. Karl Bolim şi alţii. de cetăţeni în regiunile vremelnic
mir Promîslov, preşedintele Comitetu Ştiinţe a U.R.S.S., laureat al Premiu
lui Executiv al Sovietului orăşenesc lui Lenin, Boris Pastuhov, prim-secre- Cu prilejul turneului său în Aus Primul concert al Filarmonicii din ocupate de hitlerişti în Uniunea So
Moscova de deputaţi ai oamenilor tar al Comitetului Orăşenesc Moscova tria, Filarmonica din Bucureşti va da Bucureşti, ?are va avea loc la 24 mai
muncii. al U.7.C.L. două concerte la Viena în cadrul la Viena, va fi dirijat de maestrul Vizita în Anglia a delegaţiei vietică şi Polonia.
„Săptămînilor festive ale Vienei". In/ George Georgescu, artist al poporului, După cum afirmă săptămînalul elve
Au adresat cuvinte de salul lui Fi Au luat apoi cuvîntul Nikita Hruş- cele patru săptămini festive vor con şi va avea ca solist pe violonistul Ion
del Castro şi tovarăşilor săi de luptă: ciov şi Fidel Caslro. certa la Viena orchestre cu renume Voicu, artist emerit. Marii Adunări Naţionale a R. P. Romîne ţian, toate faptele şi documentele
sînt cunoscute de mult procurorului
general Kunert.
LONDRA 23 (Agerpres). tru folosirea energiei atomice în Exprimîndi'-şi, pe bună dreptate,
Delegaţia MAN a R.P. Romîne con scopuri paşnice. uimirea că criminalul SS-ist rămîne
O d ezm in ţire a se c re ta ru lu i dusă de Roman Moldovan, membru In seara aceleiaşi zile, delegaţia nepedepsit, ziarul întreabă: „Nu s-a
al Consiliului de Stat, însoţită de H. MAN a R.P. Romîne a asistat la un amestecat cumva în această treabă
Semnarea Declaraţiei comune sovleto-cubane g e n e ra l ad ju n ct a l J. Brewis şi J. Silverman, membri al spectacol de balet la teatrul Covent vreun prieten sus-pus al lui Becher
Parlamentului englez, a vizitat în di Garden. La încheierea spectacolului, pentru a-1 apăra pe criminal sau pen
MOSCOVA 23 (Agerpres). — Declaraţia a fost semnată de Fidel F.Y . N a ra sim h a n mineaţa zilei de 22 mai Institutul de delegaţia romînă a oferit artiştilor tru a scuti Bonnul de încă o ruşine?
La 23 mai, Ia Kremlin a iost semna Caslro Ruz şi Nikita Hruşciov. cercetări atomice de la Harwell. buchete de flori. In orice caz este în perspectivă un
tă Declaraţia comună sovieto-cubană. mare scandal".
NEW YORK 23 (Agerpres). — Secretarul general adjunct al O.N.U.
Recent, Secretarul general adjunct a dat publicităţii o declaraţie în care La sosirea în incinta Institutului,
Recepfla de ia Kremlin al O.N.U., C. V. Narasimhan, şi-a dezminte asemenea afirmaţii, întru delegaţia MAN a fost salutată de dr. n Decernarea premiilor ia Festivalul
încheiat vizita făcută în mai multe cît, după cum a declarat el, „i-ar fi A. H. S. Matterson, director ştiinţi cinematografic de Ea Cannes
MOSCOVA 23 (Agerpres). — dului comunist şi ai guvernului sovie ţări din Asia de sud-est, printre care fost imposibil să discute cu fiecare fic, şi de alţi specialişti ai institutu
tic, reprezentanţi al vieţii publice şi teritoriile situate în nordul insu cetăţean din teritoriile Sarawak, Bru lui. După vizitarea unor laboratoare, — Filmul „Godin" premia} penfru ce! mai bun scenariu —
Comitetul Central al P.C.U.S. şi di Moscova. lei Borneo. nei şi Borneo de nord“. El a preci conducerea Institutului de cercetări
Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. au zat că în cursul vizitei a avut între atomice de la Harwell a oferit un CANNES 23 (Agerpres). — Premiul pentru cea mal bună In
oferit, la 23 mai, la Kremlin o recep Tn timpul recepţiei, lui Fidel Caslro Referindu-se la această vizită, vederi numai cu oficialităţile guver dejun în cinstea delegaţiei. La înche La 23 mai au fost anunţate premii terpretare feminină - - Marina Vlady,
ţie în cinstea conducătorului Cubei Ruz i-a fost conferit titlul de Erou agenţiile occidentale de presă au namentale şi lideri ai diferitelor ierea vizitei la Institutul atomic, Zoe le decernate la Festivalul cinemato interpreta principală din filmul italian
atribuit lui Narasimhan unele decla partide politice. Rigani a mulţumit, în numele membri grafic de la Cannes. Marele Premiu „Albina Matcă“, realizat de Marco
revoluţionare, Fidel Castro. al (Jnuunii Sovietice, cu înmînarea raţii potrivit cărora „nici o persoa lor delegaţiei MAN, pentru primirea (Palme d'Or) a fost obţinut de filmul Ferreri.
nă din leritoriile din nordul insulei Referindu-se în continuare la re ce li s-a făcut, precum şi pentru ex italian „Ghepardul", realizat de Lu
La resepţie au participat Nikita Ordinului Lenin şi medaliei „Steaua Borneo de nord nu s-ar fi pronunţat zultatele vizitei sale în ţările Asiei plicaţiile ce le-au fost date privind chino Visconti. Premiul special al Premiul pentru cea mai bună inter
împotriva planului de creare a Fe de sud-est, Narasimhan a arătat că activitatea institutului. juriului a fost atribuit filmului japo pretare masculină — Richard Harris,
HruşGiov şl alţi conducători ai parti- de Aur“. deraţiei rrialayeze“. Zilele trecute, „nu a constatat nici o intenţie din nez „Hara-kiri“, realizat de cineastul interpretul principal din filmul englez
partea guvernelor Malayei şi An Z. Rigani a relevat în cuvîntul său Masaki Kobayashi şi filmului ceho „Această viată sportivă“, („Preţul
O nouă provocare săvîrşiîă S i t u a ţ i a f i n a n c i a r a a O . ftf. 1 gliei de a organiza un plebiscit în importanţa care se acordă în R.P.R. slovac „O zi, o pisică“, realizat de unui om“) realizat de Lyndsai An-
în d i s c u ţ i a F o n ii ( t e lu lu i bei*. leritoriile din nordul insulei Bor activităţii de eercetare ştiinţifică pen- derson.
de contrarevoluţionarii neo“, lucru pe care populaţia din cineastul Vojtech Jasny.
NEW YORK 23 (Agerpres). — cîndu-se peste Consiliul de Securita aceste teritorii îl cer cu cea mai Filmul „Codin", prezentat de R.P. Au fost, de asemenea, decernate
cubani Comitetul nr. 5 al sesiunii specia te, ceea ce reprezintă o încălcare mare insistenţă. următoarele premii pentru filmele de
le a Adunării Generale continuă să flagrantă a Cartei O.N.U. Romînă la festival, a obţinut Premiul scurt metraj :
HAVANA 23 (Agerpres). — discute problema cu privire la „si Conferinţa conducătorilor statelor pentru cel mai bun scenariu. Filmul
Ministerul Forţelor Armate revo tuaţia financiară a O.N.U.“. Ambele operaţiuni, a subliniat africane independente a fost realizat după un roman de Marele Premiu — filmelor „Flori
luţionare din Cuba a dat publicită N. T. Fedorenko, au fost aminate Panait Istrati. avînd scenariul de de piatră", realizat de cineastul el
ţii o declaraţie în legătură cu o După cum se ştie, această proble şi au atras după sine pierderi con ADDIS ABEBA 23. — Trimisul spe dorinţă unanimă de a se lichida co Henri Colpi, adaptare cinematografică veţian Alex Seiler, şi „Fasolea", rea
nouă provocare a mercenarilor con mă se examinează în legătură cu siderabile pentiu Organizaţia Naţiu cial Agerpres, Al. Gheorghiu, trans lonialismul in Africa. Menţionăm, de Henri Colpi, Dumitru Carabăţ şi lizat de cineastul francez Desmond
trarevoluţionari. încercările puterilor occidentale de nilor Unite, exclusiv din vina pute mite : printre altele propunerea lui Seku Secham.
In declaraţie se subliniază că în a constrînge pe toţi membrii O.N.U. rilor coloniale şi tocmai aceste pu Turé, care a cerut să se fixeze o Yves Jamiaque.
•noaptea spre 19 mai un vas pirate să plătească cheltuieli legate de a- teri trebuie să mpoite întreaga răs La 23 mai, la African Flall din dată precisă şi cît mai apropiată, Premiul pentru cea mai bună evoca Premiul special al juriului — filmul
resc, venit din nord, a deschis foc gresiunea pregătită şi înfăptuită de pundere materială. Addis Abcba a continuat discuţia pentru eliberarea totală a continen
în direcţia gurilor fluviului Rio Tara- puterile coloniale împotriva Repu generală în cadrul conferinţei condu tului african. In acest sens, el a ce re a unei epopei revoluţionare — jugoslav „Apartamentul meu", reali
ra, la o distanţă de 15 km. de Ha blicii Congo şl de consecinţele aces Reprezentantul U.R.S.S. a subliniat cătorilor statelor independente din rut să fie dat un ultimatum puteri filmul sovietic „Tragedia optimistă“,
vana. tei agresiuni. că comitetul nu examinează o pro întreaga Africă. lor colonialiste, după care „armatele zat de Vonimir Berkovic.
blemă „tehnică“ sau „financiară“, ci ţărilor africane independente ar pu realizat de Samson Samsonov.
Dezbateri în Cam era La şedinţa din 22 mai a Comitetu o problemă politică de o importanţă Conferinţa trebuie să confirme or tea să intervină pentru eliberarea Premiul Garrv Cooper (pentru va Menţiuni : filmul italian „Duminica“,
lui nr. 5 a .uat cuvîntul N. T. Fedo- uriaşă, deoarece este vorba ducă es dinea de zi si recomandările pro acestor teritorii“.
Comunelor în legătură renko, reprezentant permanent al te sau nu permis să se încalce Car puse de miniştrii afacerilor externe. loarea umană a subiectului tratat) —- realizat de Luigi Bazzoni, şl filmul
U.R.S.S. la O.N.U., care a declarat că ta O.N.U., să se ignoreze Consiliul Vorbitorul a propus crearea unui filmul american „Tăcere şi umbre ,
cu problema obţinerii alît „operaţiunea O.N.U." în Congo de Securitate la rezolvarea unor In cadrul cuvinlărilor lor, şefii de fond destinat ajutorării mişcării de realizat de Robert Mulligan. maghiar „Ţie“, realizat de Gyula
cît şi crearea forţelor armate spe probleme importante şi prin aceasta state s-au referit în mod special la eliberare naţională din Africa, la
de către R.F.G. a armei ciale ale O.N.U. în Orientul Apro să se încalce principiul fundamen problema unităţii africane. In acest care să contribuie ţările africane in Macskassy.
piat şi Mijlociu s-au realizat sub tal al activităţii Consiliului de Secu sens Seku Turé, preşedintele Gui dependente.
nucleare presiunea puterilor occidentale tre- ritate — principiul unanimităţii. neei, a declarat că „cartele de la S e siu n e a Consiliului
Monrovia şi Casablanca sînt încer Reprezentanţii a 21 de organizaţii Ministerial al N.A.T.O.
LONDRA 23 (Agerpres). cări de unificare a AfriGii şi mij ale mişcării de eliberare naţională
La 22 mai, deputaţii laburişti şi-an P o p u la ţia d e c u lo a re din S .U .A . loace de accelerare a evoluţiei ei. a popoarelor africane, care participă OTTAWA 23 (Agerpres). — gliei, Home, şi secretarul de stat aî
manifestat in Camera Comunelor în co n tin u ă lupta Ele trebuie să se contopească în- la conferinţa de la Addis Abeba, au La 23 mai au continuat la Ottawa S.U.A., Rusk au anunţat în mod ofi
grijorarea în legătură cu perspectiva tr-o singură cartă a Africii care cerut conferinţei să ia holărîri con dezbaterile secrete din cadrul sesiu cial forţele pe care ţările lor au ho-
oa Germania occidentală să obţină NEW YORK 23 (Agerpres). — culaţi din şcolile oraşului pe mo trebuie să se armonizeze cu noile crete în vederea lichidării colonialis nii miniştrilor de externe şi miniş tărit să le pună la dispoziţia viito
controlul asupra armei nucleare, lu Populaţia de culcare din sudul tiv că au participat la manifesta cerinţe ale continentului african“. mului de pe pămîntul african. In nu trilor de război ai ţărilor membre ale rului comandament nuclear al
cru pe care îl prevede planul ameri Statelor Unite, relatează agenţia ţiile împotriva segregaţiei, au adre mele reprezentanţilor celor 21 de or pactului atlantic. Au fost discutate N.A.T.O. Ceilalţi miniştri s-au decla
can de ereare a „forţelor nucleare France Presse, continuă lupta îm sat -o plîngere tribunalului federal El a propus convocarea unei con ganizaţii a vorbit Odinga, delegat problemele politice şi economice rat şi ei de acord cu planul prezen
multilaterale“ ale N.A.T.O. Ei au în potriva segregaţiei rasiale în ciuda în legătură cu această hotărîre a ferinţe economice africane şi a sub din Kenya, care a sprijinit propu menţionate în raportul prezentat cu tat de Stikker.
trebat ce contingenţă are guvernul represiunilor puse la cale de au autorităţilor şcolare. liniat necesitatea creării unei pieţe nerea făcută de Seku Turé. In acest o zi înainte de secretarul general al
englez cu acest plan în legătură cu torităţile locale. comune africane, a unei bănci afri scop, Odinga a cerut „crearea unui N.A.T.O., Dirk Stikker. Ministrul de externe vest-german,
sesiunea Consiliului N.A.T.O. de la La Greensboro (statul Carolina de Agenţia United Press International cane de dezvoltare şi a unei univer organism de eliberare naţională a După cum se ştie, cu o zi înainte, Schroeder, a accentuat dorinţa gu
Ottawa. Răspunzînd la interpelare, nord), după cum menţionează agen relatează că judecătorul federal dis sităţi de cultură africană. Africii, dotat cu puteri largi, care miniştrii N A.T.O. au luat în discuţie vernului său de a se merge mai de
Godber, ministru de stat în Ministe ţiile de presă, în după-amiaza zilei trictual Clarence Allgood a refuzai să poată acorda mişcărilor de eli problemele legate de intensificarea parte pe linia înarmării nucleare a
rul Afacerilor Externe, a recunoscut de 22 mai, 4.000 de negri au orga să satisfacă plîngerea familiilor ele In cuvîntul său, Habib Burghiba, berare naţională asistentă în toate cursei înarmărilor atomice a ţărilor N.A.T.O., cerînd trecerea de urgenţă
că Anglia, în general, „a salutat nizat o demonstraţie antirasială pe vilor negri pe motiv că „nu se poa preşedintele Tunisiei, a declarat că vest-europene. la cea de-a doua etapă — aceea a
această idee formulată de americani“. străzile din centrul oraşului. Potri te amesteca în problemele autori unitatea este „o operă de lungă du domeniile, inclusiv militar, formarea Planul la care s-a ajuns, în cele creării aşa-numitei „forţe multilate
Dacă aceste forţe nucleare ar lua vit agenţiei France Presse, aceasta rată“. „Noi, a afirmat el, trebuie s-o din urmă, după îndelungi şi dificile rale ale N.A.T.O.", în cadrul căreia
fiinţă, bineînţeles că Germania occi a fost cea mai puternică manifesta tăţilor şcolare“. construim 'olid pe o bază de con- de cadre militare şi politice, acorda discuţii, duse de S.U.A. cu partene Germaniei occidentale i-ar reveni un
dentală ar face parte din ele, a spus ţie care a avut loc la Greensboro simţăminte populare, de stimă reci rii lor vert-earopeni, în perioada rol şi mai important in mînuirea ar
el. Dar, a declarat Godber, în această de la începutul acţiunilor împotri La Durham (Carolina de nord), procă şi de respect al suveranităţii“. rea de echipament, precum şi un aju care a precedat actuala sesiune, a melor nucleare. Dar discutarea aces
problemă încă nu s-a luat o hotărlre va segregaţiei. fost prezentat în raportul secretaru tui plan a fost amînată, el lovindu-s®
definitivă. Referindu-se la situaţia din oraşul unde în ultimele zile au fost ares Leopold S'enghor, preşedintele Re tor financiar şi politic crescînd“. lui general Stikker. Indepărtîndu-se încă de opoziţia mai multor parte
Gordon Walker, ministrul afaceri Greensboro, agenţia France Presse simţitor de propunerile americane neri şi în special a Franţei.
lor externe al „cabinetului fantomă“ relatează tă „închisorile sînt arhi taţi 1.300 de negri, s-a anunţat înce publicii Senegal, a preconizat con La conferinţă au fost condamna iniţiale, el a constituit o formulă de
al opoziţiei laburiste, a subliniat că •compromis menită să evite discuţii Ţinîndu-se seamă de obiecţiile
propunerile americane privind crea perea negocierilor între reprezentan stituirea, în prima perioadă, a unor te cu asprime Portugalia şi Republi în contradictoriu la Ottawa şi să asi Franţei faţă de denumirea forţei nu
rea „forţelor nucleare multilaterale“ gure adeziunea principalilor partici cleare a N.A.T.O., participanţii la se
ale N.A.T.O. vor duce la răspîndirea ţii populaţiei de culoare şi ai popu uniuni regionale: pentru Africa de ca Sud-Africană şi s-a cerut ca ţările panţi, ceea ce s-a şi înlîmplat în şe siune au renunţat la titulatura noii
dinţa de miercuri. forţe nucleare atlantice. Agenţia
laţiei alb». nord. Africa occidentală şi Africa independente africane să rupă rela Ministrul afacerilor externe al An UPI arată însă că diplomaţii occiden
tali i-au găsit în mod ironia un nou
orientală. El a cerut organizarea ţiile economice şi diplomatice cu titlu : „Forţa fără nume",
armelor nucleare. pline... Negrii au fost închişi în Condamnări samavolnice unor conferinţe periodice ale şefilor aceste state A fost, de asemenea, SPO RT
O serie de membri laburişti al par spitale întrucît în închisori nu mai în Republica Sud-Africană de state şi de guverne africane şi înfierat colonialismul britanic, care
au Ioc“. „crearea unui secretariat general „continuă să oprime popoarele Afri „CURSĂ PA c i r
lamentului au cerut ca problema administrativ şi nu politic“. cii“, şi s-a cerut Franţei să elibereze
creării forţelor nucleare ale N.A.T.O. Din Birmingham (statul Alabama)
să fie dezbătută în Camera Comu se anunţă că familiile celor peste
nelor. 1.000 de elevi de culoare, exmatri- CAPETOWN 23 (Agerpres). — Ahmadou Ahldjo, preşedintele Ca Camerunul francez. BERLIN 23 (Agerpres). — 04’42’’ (medie orară 40,200 hm!) '1 2,
Tribunalul din localitatea Paarl merunului, a propus crearea „unui In cadrul unei conferinţe de pre Cea mai lungă etapă a „Cursei Ampler (R.D.G.) 6 h 05'19” ; 3. Schur
Conferinţa de presă (provincia C.A.P.) a pronunţat la 22 organism de conciliere pentru re- păcii", desfăşurată joi între oraşele (R.D.G.) 6 h 06’36”; 4. Kudra (R.P.P.)i
a preşedintelui K enned y mai sentinţa în procesul africanilor glemenlaiea eventualelor litigii în să, Milton Obote, preşedintele Ugan- Dresda şi Erfurt, pe o distantă de 245 5. Cerepovici (U .R.S.S.); 6. Kapito
arestaţi în urma puternicelor acţiuni tre statele africane". dei, a dat citire unei scrisori deschi km., a pus la grea încercare rezisten nov (U.R.S.S.), 7. Bobehov (R.P.B.)
WASHINGTON 23 (Agerpres). Agenţia Reuter relatează că, în se, adresate de el preşedintelui Ken ta fizică şi voinţa concurenţilor. Du tofi acelaşi tim p ; 8. Dumilrescu
La 22 mai a avut loc la Washing cadrul conferinţei de presă, preşe antirasiste ale populaţiei africane din Dacă in ce priveşte problema Car nedy în care se atrage atenţia asu ritatea parcursului a făcut o triere se (R.P.R.) 6 h 06’45” ; 9. W eissleder
ton obişnuita conferinţă de presă dintele Kennedy a declarat că în pre tei Africii şi a formelor de unitate pra faptului „că în timp ce confe veră în rîndnl celor 92 de ciclişti ră (R.D.G.) 6 h 06'46” ; 10. Vynch"
săptămînală a preşedintelui S.U.A., zent „nu îşi poate permite să re această localitate în luna noiembrie a Africii au existat puncte de vedere rinţa de la Addis Abeba condamnă maşi în competiţie. Dintre aceştia, nu (Belgia 6 h 07'02”.„ 11. Stoica (R.P.R.)
J. Kennedy, în cadrul căreia el a răs tragă nimic din personalul militar anul trecut. Trei africani au fost con diferite, şedinţa din cea de-a doua politica rasistă dusă de colonialişti mai 23. printre care se aflau şi ro- 6 h 0T29”.
puns la o serie de întrebări puse de al S.U.A., evaluat la 11.000 de per zi a conferinlei la nivel înalt de la în Africa, negrii din Birmingham sînt mînii C. Dumilrescu şi I. Stoica, au
ziarişti în legătură cu unele probleme soane, care acţionează «a consilieri damnaţi la moarte, iar alţi 13 au fost Addis Abeba a fost marcată de o supuşi unui tratament inuman“. reuşii să facă fală trenei infernale im I. Cosma a sosit cu o întirziere de
ale politicii interne şi externe a în cadrul forţelor armate sud-vietna- primată de echipele R.D. Germane şi peste 30 minute.
S.U.A. meze", menţionînd că în această di condamnaţi la închisoare de la 18 U.R.S.S. Rutierii polonezi, de pildă,
recţie aşteaptă „sugestia“ din partea luni la doi ani. au pierdut în această clapă 14 minute Clasamentul general pe ech ip e: h
După cum relatează agenţia France guvernului sud-vietnamez. pe echipe, cedînd „tricourile albastre" R. D. Germană 158 h 24’34” : 2<
Presse, referindu-se la conferinţa mi selecţionatei R.D. Germane, care, după U.R.S.S. la 2'44” ; 3. Belgia la 3’41” i
nisterială a ţărilor membre ale Intr-o altă ordine de idei, Kenne cum se ştie, deţine şi tricoul galben 4. R.P. Polonă la 9'59” ; 5. R.P. Ro-
G.A.T.T. de la Geneva destinată să dy a afirmat că Statele Unite nu in prin Klaus Amplcr.
pregătească negocierile comerciale şi tenţionează să renunţe la baza ma Clasamentul etapei : 1. Lcbedcv mină la 28'14” ; 6. R.P. B ulgaria; 7<
tarifare, preşedintele S.U.A. a men ritimă militară de la Guantanamo (de (U.R.S.S.), a parcurs 245 hm. în 6 h
ţionat că „rămîne o cale lungă de pe teritoriul Cubei). Italia, 8. Iugoslavia.
parcurs înainte ca negocierile să fie
încununate de succes“ şi că, fără în In cadrul problemelor legate de Astăzi se a lecrgă penultima etapă,
doială, se vor ivi „numeroase dificul politica internă a S.U.A., preşedintele
tăţi atunci cînd vor începe negocie Kennedy a fost nevoit să se refere a 14-a, Erfurt—M agdeburg (207 km.)i.
rile asupra problemelor de detaliu". din nou la situaţia din sudul State
lor Unite unde evenimentele din ulti Cuplajul fotbalistic din Capitală
Agenţiile de presă menţionează că, ma vreme au scos la Iveală dezmă
în legătură cu tratativele de la Ge ţul rasist. Fiind Întrebat dacă în le P R O G R E S U L — C E R R O M O N TEV ID EO 4-1
neva în problema interzicerii expe gătură cu aceste evenimente este po RAPID — LO K O M O T IV M O S C O V A 1-2
rienţelor nucleare, preşedintele a de sibilă aducerea de noi trupe federale în
clarat că în domeniul încheierii unui Alabama, cum s-a proaedat în Mis SîşiWSSş... . Pe stadionul 23 August din Capitală, Moscova şi Rapid Bucureşti angajate
acord privitor la interzicerea expe sissippi, preşedintele Kennedy a răs în prezenţa a peste 50.000 de specta în lupta pentru calificarea în fi
rienţelor nucleare nu s-a realizat un puns „sper că nu va fi necesar", men- plV « ii. tori, s-au disputat joi două meciuri nala turneului internaţional feroviar.
progres, menţionînd totodată că Sta tiontnd că doreşte ca problema să ' * ' '' NI! internaţionale de fotbal. Fotbaliştii sovietici, care cîştigaseră
tele Unite nu intenţionează să ce fie reglementată de către autorităţile şi prima întîlnire, au obţinut victoria
deze în problema numărului de ins locale, deşi pînă în prezent aceste L a B h m in g h am , S .U .A .: D ouă din casele n eg rilor după ce au fo st In cen d iate de rasişti. In prima partidă, echipa Progresul şi de data aceasta : 2 — 1 (0—0), la
pecţii la faţa locului ceea ce, după Bucureşti a întîlnit formaţia uru- capătul unui meci specific de cupă.
cum se ştie, împiedică încheierea autorităţi nu au dovedit eă ar in guaiană Cerro Montevideo care şi-a
acordului cu privire la interzicerea început turneul în ţara noastră şi în învingătoare în cele două meciuri
experienţelor nucleare. tenţiona să dea curs acestei dorinţe Europa. Prestînd un jo c plin de nerv, cu Rapid Bucureşti, echipa Lokomotiv
eu atacuri iuţi şi pătrunzătoare, fotba Moscova s-a calificat în finala tur
a preşedintelui. liştii de la Progresul au repurtat o neului internaţional feroviar de fotbal.
merituoasă victorie cu 4— 1 în faţa A doua finalistă va fi desemnată din
unei echipe cotată printre cele mai tre echipele Lokomotiv Sofia şi Lo
bune din America de sud. komotiv Leipzig.
Cel de-al doilea meci al cuplajului (Agerpres)
s-a disputat între echipele Lokomotiv
Uedarti, «1 administraţia ziarului «tr. ţi Martie nr; 9. Telefon 188, 189, 75, 674. Taxa plătită lu numerar conform aorobăril Direcţiei Generale P.T.T.R.
nr; 263.328 din 3 noiembrie 1949. — T in aru l: Intre nrinderea P olicraiică „ i M aiV w s D e m
