Page 69 - 1963-05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !
CALITATEA CĂRBUNELUI
SE H O TĂ RĂ ŞTE în a b a t a j e
Colectivele de mineri, tehnicieni si
ingineri din cadrul C.C.V.J., au ob­
ţinut anul acesta unele succese in
ce priveşte reducerea conţinutului de
cenuşă din cărbune. Astfel, conţinu­
tul de canuşă în trimestrul I a tost
redus la mina Petrila a i 0,6 puncte,
iar la mina Lonea cu 0,1 pu ncte;
s-a depăşit, în schimb, la mina Uri-
cani cu 1,9 puncte, la mina Lupeni
cu 1,1 puncte, la mina Aninoasa cu
0.6 puncte şi la mina Vulcan cu 0,4
puncte, ceea ce a făcut ca pe C.C.V.J.
să avem o depăşire de 0,4 puncte
fată de norma admisă. In luna apri­
lie conţinutul de cenuşă s-a redus
simţitor aproape la toate exploată­
rile, aşa incit pe C.C.V.J. s-a rea­
lizat o cenuşă medie de 33,3 la
sută, adică o reducere de 0,3 puncte
fată de trimestrul I.
Pentru reducerea conţinutului de
cenuşă la cărbune extras, colectivele
de mineri au luat unele măsuri teh­
nice şi organizatorice. S-a intensifi­
cat alegerea şistului vizibil la locu­
rile de muncă şi s-a asigurat ilumi­
natul corespunzător la toate frontu­
rile de lucru pentru a se putea face
alegerea lui cu uşurinţă. In abatajele
ou intercalaţii groase de steril s-au
exploatat selectiv bancurile de căr­
bune i s-a executat podirea corectă
a abatajelor pentru a nu permite a-
mestecarea cărbunilor cu sterilul, iar
în abatajele cu trepte răsturnate
s-au confecţionat cutii de cherestea
pentru depozitarea şistului vizibil în
timpul tăierii cărbunelui cu interca­
laţii de steril.
In afara alegerii şistului vizibil la
locurile de muncă, unele exploatări
ca Lonea, Aninoasa, Vulcan şi Pe­
trila au organizat alegerea şistului
vizibil şi pe benzile de transport.
Pentru reducerea umidităţii s-au
drenat apele de la suprafaţa mine­
lor, s-au captat apele pe conducte în
subteran, eliminîndu-se astfel posibi­
litatea intrării lor in rostogoale.
De asemenea s-a organizat la toa­
te exploatările efectuarea probelor de
şist vizibil. S-au stabilit norme de
şist vizibil după felul metodei de ex­
ploatare, precum şi modalitatea de a-
plicare a penalizărilor la brigăzile
care depăşesc norma de şist vizibil
admis. Pentru colectarea probelor
“ B ie ¦I
i i s m E lm le m
Printre cei care obţin rezultate mai bune in întrecerea socialistă de la Atelierul electric al C. S. Hune­
d oara sînt fi bobinatorii Ioan Loga şi Ovidiu Oprişa. Fotografia ni-i prezintă controlind rotorul unui motor
ele curent continuu de la laminorul bltiming.
Deva, ca şi celelalte oraşe ale
tării, cunoaşte, prin grija partidului
şi guvernului, înoiri deosebite.
Uitîndu-te la ceea ce s-a construit
şi ceea ce se află în plină construc­
ţie, nu poţi să nu fii stăpinit de
un sentiment de mândrie, de admi­
raţie fată de minunatele realizări
ale construcţiei socialiste, nu poţi
să nu încerci un sentiment de sim­
patie şi respect faţă de cei ce pro­
iectează şi construiesc. Prin price­
perea şi hărnioia acestora, oraşul
nostru îşi schimbă înfăţişarea de la
zi la zi, devine tot mai frumos,
Intrind pe şantierul T.R.C.H., că­
ruia i s-au încredinţat construcţiile
de locuinţe din Deva, întîlneşti zi­
dari harnici şi pricepuţi aim s în t:
Roşitoru Ioan, Ghenea Ioan, Ştefan
Semciuc şi alţii care se străduiesc
să construiască cît mai repede şi
cit n ai bine, tîmplari care dau zor
să execute lucrările pe măsură ce
înaintează zidăria, tencuitori, insta­
latori, parchetari, macaragii etc.
care îşi dau silinţa să termine lu
crările ce le aparţin în mod exem
plar, să faşă economii cît mai mari
să reducă preţul de cost. Nu putini
sînt acei constructori care consideră
că pentru el cea mai mare bucurie
şl satisfacţie este atunci cînd reu-
Sosirea în C apitală a unei delegaţii
zilnice de cărbuni bruţi s-au montat
la ambele preparaţii aparate automa­
te de luat probe. Pentru determina­
rea rezultatelor cit mai exacte a in­
dicilor de calitate s-au utilat cele
două laboratoare (Petrila şi Lupeni)
cu aparate moderne.
Calitatea cărbunilor bruţi se urmă­
reşte zilnic, prin comunicarea rezul­
tatelor determinate de laborator atît
conducerii exploatărilor, cit şi orga­
nelor C.T.C. de la combinat. Se popu­
larizează brigăzile fruntaşe în alege­
rea şistului vizibil în abataje şi pre­
gătiri prin gazele de perete, panouri,
statii de radiofioare etc.
Sub îndrumarea organizaţiilor de
partid, sindicatele organizează între­
cerea socialistă avînd ca obiectiv
central lupta pentru o calitate 6upe'
rioară a cărbunelui extras, sub lozin
ca „Nici un vagonet de cărbune re
butat pentru şist vizibil“. La brigăz
ca cele conduse de Burdea Nicolae
Iacob Petru, Firezaru Dumitru, Bă
lănuţă Zaharia de la mina Lonea
Stan Constantin, Cristea Nicolae
Laszlo Ştefan, Szabo Cornel de la
mina Petrila, Matei Ioan, Asmaran
dei Augustin, Schneider Francisc, Un
gureanu Vasile de la mina Aninoasa
Hunedy Ioan, Diltich Ioan, Mihai Va
sile de la mina Vuîern, Dascălu Du
mitru, Fosto Alexandru, Luca Vasile
Petre Constantin, Novac Ştefan, Isai
Gheorghe de la mina Lupen'. Apostol
Vasile, Timofte Spiridon, Siclodl
Beniamin şi Ştefan Niculae de la mi­
na Uricani, nu s-a găsit la control
şist vizibil peste norma admisă.
Totuşi mai sînt brigăzi care nu dau
cărbune de ca lita te; de aceea unele
exploatări au depăşiri fată de nor­
mele admise. Aceste depăşiri îşi gă­
sesc explicaţia în faptul că nu toate
exploatările au aplicat cu fermitate
măsurile preconizate de îmbunătăţire
a calităţii cum s în t: intensificarea
alegerii şistului vizibil la locurile de
muncă, exploatarea selectivă în aba­
tajele cu intercalaţii de steril şi nu
au revizuit în mod serios monogra­
fiile de puşcare pentru a nu sfărîma
prea mult cărbunele brut. Deci, pen­
tru îmbunătăţirea calităţii cărbune­
lui, trebuie acţionat în primul rînd
In abataje.
1111
m W mmm
y¦
Im
B u n u rile m ateriale sîn t valo ro ase ; să le păstrăm cu g rijă !
şese să-şi îndeplinească in mod e-
xemplar sarcinile de plan şi cînd
cei mai exigenţi controlori ai ca­
lităţii — locatarii — îşi iau în pri­
mire apartamentele şl se declară sa-
tisfăaiti de calitatea lor. Aceasta
este de fapt o problemă de conştiin­
ţă, care-1 caracterizează pe omul
de tip nou, crescut şi educat de
partidul nostru.
Pe şantierul T.R.C.H. din Deva
se mai găsesc însă şi unii oameni
cu un nivel scăzut, care nu dau do­
vadă de spirit gospodăresc, care ma­
nifestă neglijentă în muncă, indis­
ciplină, fac risipă de materiale, exe­
cută lucrări de slabă calitate. Fireş­
te, numărul acestora este mic şi sca­
de pe măsură ce forţa colectivului
ii determină să-şi dea seama că
greşesc, că pentru neglijenţa lor
în muncă şi pentru alte manifestări
negative nu se bucură de simpatie
şl respect. Trebuie menţionat eă
astfel de oameni se găsesc atît în
rîndul muncitorilor, cît şl In condu­
cerea şantierului. Cîteva fapte do­
vedesc- a i prisosinţă acest lucru.
Din «auza neglijentei întîlneşti
Rezerve de îmbunătăţire a calităţii
cărbunilor bruţi există la toate ex­
ploatările din Valea Jiului. Aceasta
se constata în mod cert din analizele
de laborator efectuate pentru cărbu­
nii bruţi, unde clasa + 8 0 mm (bul­
gări), asupra căreia se poate acţio­
na cel mai eficace, are cenuşa des­
tul de ridicată. Dacă prin alegerea
şistului vizibil s-ar fi scăzut cenuşa
bulgărilor bruţi la nivelul cenuşei
realizate la sortul 0—80 mm, în tri­
mestrul I s-ar fi realizat o cenuşă
pe C.C.V.J. eu 0,2 puncte sub nor­
ma admisă.
De asemenea, aplicarea a i mai
multă hotărîre a exploatării selective
a cărbunelui ce conţine intercalaţii
de steril, constituie încă o rezervă
de îmbunătăţire a calităţii.
In viitor colectivele tuturor ex­
ploatărilor miniere vor trebui să a-
plice cu mai multă exigentă măsurile
menite să ducă la îmbunătăţirea ca­
lităţii, iar conducerile exploatărilor,
în colaborare cu organele sindicale
şi U.T.M., să insiste mai mult pen­
tru formarea unei opinii de masă
împotriva celor care nu acordă aten­
ţia cuvenită indicilor de calitate.
Ing. GHEORGHE CALOIANU
director tehnic al C.C.V.J.
\ (!tilde, c ă d i i p.ej-rtni tin e r e l
Astăzi începe în întreaga regiune o largă acţiune pentru populariza­
rea fi difuzarea cărţii în rîndurile tineretului. Organizată de Comitetul
regional U.T.M., Uniunea regională a cooperaţiei de consum fi Centrul de
librării fi difuzare a cărţii, acţiunea, intitulată: „Zilele cărţii pentru tine­
ret", se d esfăfoară între 23 mai fi o iunie a.c. In acest interval la librăriile
'din Deva, Alba lulia, Hunedoara, Petroşani, Sebef, Orăftic, Brad, Simena,
1 Miercurea, Teiuş fi Geoagiu vor fi organizate expoziţii de cărfi cu vinzare,
1iar la celelalte unităţi, vitrine speciale pr in care să se popularizeze cartea pentru
tineret. Vor mai avea loc apoi seri fi fezători literare în întreprinderi şi la
sate, cu care prilej se vor organiza prezentări fi recenzii, ştanduri de
cărfi etc. In toate librăriile se vor p regăti biblioteci personale pentru tineri,
se vor organiza acţiuni speciale de difuzare a curţii.
P reg ătiri d e 1 iunie
In intîmpinarea zilei de 1 iunie, în
unităţile comerciale s-au luat o se­
rie de măsuTi pentru o mai bună
pe şantier, pe lingă realizările fru­
moase care te bucură, şi anumite
aspecte care îti provoacă indigna­
re. Dacă intri pe şantier în secto­
rul lotului de construcţii din Deva,
al cărui şef este tov. Nicolae Ior-
dache, întîlneşti la primii paşi ur­
mările neglijentei. In dreptul bloai-
rilor aflate în con­ O pr& h-lem ă d t eo-nştiinţă
strucţii, la circa
20 m de strada M.
Eminescu, se află
un şopron în ca­
re se depozitea­
ză cimentul şi varul nestins. In ju ­
rul acestuia este o însemnată can­
titate de ciment risipit, cu ocazia
încărcărilor şi descărcărilor. Deşi
se mai împrăştie din cînd în cînd,
mormanul de ciment din jurul şo­
pronului este destul de mare şl
creşte mereu; dar nimeni nu se se­
sizează de acest lucru, nimeni nu
se jenează de această risipă. Aici
se întîlneşte şl un alt aspect al ne­
glijenţei.
In .acelaşi şopron se găsesci In-
semnate cantităţi de var nestins.'
S im p o zio n
cin em ato g rafic
Comitetul orăşenesc U.T.M. De­
va şi conducerea cinematografu­
lui „Patria" organizează azi 25
mai un simpozion pe tema filmu­
lui romînesc „A fost prietenul
meu".
Cu acest prilej iubitorii filmu­
lui vor viziona noua creaţie a
cinematografiei noastre, după
care vor audia scurte expuneri
despre „Eroul principal al filmu­
lui", despre „Legăturile lui cu ce­
lelalte personaje" şi despre „Mij­
loacele cinematografice folosite
de creatorii filmului". Expunerile
vor fi urmate de discuţii.
B rig a d ă
de bună deservire
In magazinul textil nr. 1 din
oraşul Petroşani lucrează brigada
de bună deservire condusă de
utemista Elisabeta Ştefănescu.
Titlul atribuit acestei brigăzi este
pe deplin meritat. Cei şase mem­
bri ai brigăzii manifestă grijă
pentru ca fiecare cetăţean in­
trat în magazin să fie servit
prompt.
Acest lucru este ilustrat şi de
faptul că magazinul îşi depăşeş­
te cu regularitate sarcinile de
plan privind desfacerea de măr­
furi.
prezentare a mărfurilor şi o apro­
vizionare din abundenţă. Aslfel în
întreaga regiune se vor organiza
in aceste zile 23 expoziţii cu vîn-
zare pentru produse industriale,
alimentare şi de cofetărie.
Pregătiri intense s-au făcut şi
pentru o aprovizionare mai bună
cu unele produse. La magazinele
textile de pildă s-au pus în vinza­
re un bogat sortiment de articole
de sezon cum sînt tricotaje din
P.N.A., din bumbac mercerizat, con­
fecţii etc. Magazinele alimentare
au fost aprovizionate a i cantităti
suficiente de produse zaharoase,
ciocolată cu gramaj mic, biscuiţi
preambalaţi şi altele.
In sectorul alimentaţiei publice
vor fi organizate şapte expoziţii
cu produse de cofetărie. In acelaşi
timp va spori numărul chioşcurilor
care vînd îngheţată şi dulciuri.
GII. BUSUIOC
corespondenl
La o singură fătare— trei viţei
Corespondentul nos­ plicindu-se metoda
tru Iohann Wagner montei artificiale Ia
din Apoldul de Sus, vaci, i-utt »btlnnt r*« Ia trei v ite i: doi tău-
într-o scrisoare tri­ zultate frumoase în
misă redacţiei, rela­ dezvoltarea sectoru­
tează despre faptul că lui zootehnic.
în gospodăria colecti­
vă din localitate, a- Recent — scrie co­
respondentul — tina
Stînd de mult timp în contact cu
aerul, o mare parte din el s-a de­
teriorat. Pe şantier întîlneşti şi can­
tităţi destul de însemnate de alte
materiale risipite. Pe lingă ele sau
chiar peste ele trec zilnic mulţi con­
structori, muncitori şi din conduce-
rea şantierului şi lolu-lul de con­
strucţii, dar nimeni nu se gîndeşte
că toate acestea costă bani, că ele
au fost produse prin munca unor
oameni nu pentru a se risipi, cl pen­
tru a se folosi cu grijă, pentru a fi
transformate în apartamente confor­
tabile, necesare oamenilor muncii.
Intr-una din zile, în dreptul blo­
curilor care se construlesa pe stra­
da 23 August, se opriseră mal mulţi
trecători şi priveau un aspect ne­ asemenea calcule? Calcullnd va­
plăcut i încărcarea unei autobascu­
lante cu slment. Maşina era- îc
de activişti a i P.C.U.S.
Vineri la amiază ă sosit în Capi­
tală o delegaţie de aetivişti al
Partidului Comunist al Uniunii So­
vietice, condusă de tovarăşul N. V:
Podgornîi, membru al Prezidiului
C.C. al P.C.U.S., prim-secretar al C.C. cova, M. I. Haldeev,- şeful Secţiei din Capitală.
al Partidului Comunist din Ucraina ideologice a C.C. al P.C.U.S. pentru
pentru a studia experienţa organiza­ industria R.S.F.S.R., A. D. Amirov, sadorul Uniunii Sovietice în R. Pj
ţiilor Partidului Muncitoresc Romîn; secretar al C.C. al P.C. din Azerbaid­ Romînă şi membri al ambasadei.
Din delegaţie fac parte A. A. Epi- jan, A; I; Gorceakov, adjunct de şef
şev, membru supleant al C.C. al de secţie la C.C. al P.C.U.S., I. A. membrilor delegaţiei buehete dâ
P.C.U.S., şeful Direcţiei principale Vlasova, secretar al Comitetului re­ flori.
politice a Armatei sovietice şi a gional al P.C.U.S. pentru Industrie
Flotei maritime militare, P. V. Ko-
vanov, membru supleant al C.C. al
P.C.U.S., vicepreşedinte al Comitetu­
lui controlului de partid şi de stat,
P rim ire a d eleg aţiei la C.C. a l P.ÜI.R.
Vineri la amiază, tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-
secretar al C.C. al P.M.R., a pri­
mit pe membrii delegaţiei de
activişti ai P.C.U.S. în frunte cu
N. V. Podgornîi.
• De pe întinsul regiunii •¦
— Scrisori de la coresponden­
ţii voluntari (pag. 2 -a) ;
• Pregătirea Închiderii învâ-
ţămîntului de partid în organi­
zaţiile de bază din întreprin­
derile şi instituţiile oraşului
Hunedoara
• Pentru ca toti elevii să se
prezinte bine pregătiţi la exa­
mene
(pag. 3-a) :
• De peste hotare
(pag. 4-a).
Teafrul „Conslanfin
Tănase" la Hunedoara
In zilele dc 23 şi 24 mai Tea­
trul satiric muzical „Constantin
Tănase“ din Capitală a prezentat
în sala clubului „Siderurgistul“ din
Hunedoara spectacolul „Ocolul pă-
mîntului în treizeci de melodii“.
Cu acest prilej publicul liunedo-
rean a aplaudat cu căldură pe in­
terpreţii de muzică uşoară Zizi Şer-
ban, Nicolae Nfţescu, Roxana Ma­
tei, Dorina Goga şi alţii, precum şi
pe Vasile Tomazian, prezentatorul
momentelor vesele. Hunedorenii au
răsplătit cu vi! aplauze şi orchestra
de jazz „Bucureşti“ care, sub con­
ducerea dirijorului Gelu Solomo-
nescu, a interpretat frumoase melo­
dii de muzică uşoară.
T u n s u l oilor,
m e ca n ic
Zilele trecute, la gospodăria agri­
colă colectivă din Sebeş s-a început
tunsul oilor. Această operaţie nu se
mai face acum manual, ci mecanic,
cu ajutorul unui agregai al S.M.T.
din Miercurea, acţionai electric.
Agregatul este alcătuit din 12 maşini
de tuns care pot funcţiona toate
deodată, sau individual.
Folosind la tunsul oilor numai 4
maşini. într-o singură oră au fost
tunse 21 de oi, fa(ă de cel mult 3
cîte puteau fi tunse de către un cio­
ban experimentat.
M etoda folosită, pe Ungă faptul că
asigură executarea unui tuns uniform,
duce şi la reducerea timpului de
contenfionare (tinerea în stare de
imobilitate) a oilor.
IOAN MĂRGINEANU
corespondent
din vacile montate
artificial a dat viată
raşi şl o vitea. Atît
vaca mamă cit şi cei
trei vitei trăiesc şi
sînt sănătoşi.
stradă, iar cimentul într-o casă care
urmează a fi demolată şi în care
a fost improvizată o magazie. Pe
geam, cîţiva muncitori aruncau ci­
mentul cu lopetile în basculă. Fie­
care lua cît stătea pe lopată, dar
pînă să-l arunce în basculă o mare
parte din el curgea pe jos, în jurul
maşinii. L-am au­
zit pe unul dintre
trecători: făcînd
un calcul verbal j
— Lucrîndu-se
în felul acesta —
spunea el — se pierde cel puţin 100
kg la încărcarea unei maşini. E de
ajuns să se încarce şl să se des­
carce 10 maşini zilnic ca să se ri­
sipească peste 1.000 kg de ciment.
De ce se întîmplă oare aşa ceva
pe şantierele noastre ?
Omul avea perfectă dreptate, tar
întrebarea pusă de el este d t se
poate de firească. Oare tovarăşii din
conducerea şantierului de ce nu văd
toate acestea, de ce nu fac şl eî
loarea cimentului, a varului, a che-
restelil şl a altor materiale c e se ri­
M. A; Polehin, membru supleant ăl
C.C. al P.C.U.S., şeful secţiei or­
ganelor de partid a C.C. al P.C.U.S.
pentru agricultura R.S.F.S.R., N. A;
Kuznetov, al doilea secretar al Co­
mitetului orăşenesa al P.C.U.S. Mos­
— Kursk, A. V. Grebnev, redactor-
şef adjunct al ziarului „Izvestia".
La sosire, pe aeroportul Băneasa
oaspeţii sovietici au fost întîmpi-
La primire au luat parte tova­
răşii : Ion Gheorghe Maurer, Ni­
colae Ceauşescu, Chivu Stoica,
Alexandru Bîrlădeanu, Leonte
Răutu, Mihai Dalea, membri ai
C.C. al P.M.R.
Lucrările agricole— ia timp
şi la înalt nswel agrotehnic
Au prăşit mari suprafeţe
La gospodăria agricolă colec­
tivă din Şibot, raionul Orăştie,
lucrările do întreţinere a cultu­
rilor se desfăşoară din plin. Co­
lectiviştii de aici, mobilizaţi de
către organizaţia de partid şi
consiliul de conducere, participă
în număr mare la lucru. In acest
fel s-a reuşit ca pînă în prezent
să fie executată praşila I-a pe
întreaga suprafaţă cultivată cu
sfeclă de zahăr (20 ha), sfeclă
pentru furaj (9 ha), floarea-
soarelui (20 ha), o lucrare cu
in gradina de legume
In grădinile gospodăriilor agri­
cole colective din Mihalţ şi Alba
lulia se munceşte cu însufleţire.
Mobilizînd la lucru toate forţe­
le de care dispun, colectiviştii
din Mihalţ au reuşit ca pînă la
23 mai a.c. să însămînţeze cu
diferite legume 26 ha şi să plan­
teze cartofi, reşii, ardei, varză,
gulioarc etc. pe aproape 28 ha.
Concomitent, pe măsură ce
plantele s-au dezvoltat, ei au
executat prima praşilă pe 22,5 ha
cultivate cu mazăre, cartofi tim­
purii, varză, ridichi, roşii şi gu-
Plantări în pepinierele de viţă
Membrii gospodăriilor agricole
colective din Geoagiu, Bobîlna,
Balomir şi Băcăinţi, raionul
Orăştie, şi-au propus ca în ur­
mătorii ani să planteze viţă dc
vie pe mari suprafeţe. Pentru
aceasta ei au hotărît să producă
materialul săditor în pepiniere
proprii. De aceea, în primăvara
anului acesta, la gospodăriile co­
lective amintite s-au organizat
brigăzi care să se ocupe cu pre­
gătirea pepinierelor şi a viţelor
Trenul şi-a continuat drumul
Cu cîteva zile in urmă, trenul
nr. 2.533 încărcat cu mărfuri pen­
tru Combinatul siderurgic Hune­
doara, gonea în plină viteză spre
destinaţie. La intrarea în stafia
Orăştie îşi redusese simţitor vite­
za. Semnalul de ieşire încă nu era
pus pe liber.
Echipa de locom otivă cu partida
trenului local de m arfă 2.S01 ma­
nevra vagoanele la punctele de în­
cărcare şi descărcare. Mecanicul
Vasile Gorbe, din instinct p rofe­
sional, privea cu atenţie convoiul
de vagoane care trecea pe lingă el.
Deodată tresări. In partea din ur­
mă, la unul din vagoane, văzu un
fum suspect. Înţelese despre ce era
vorba. Cobori repede din marchiză
şi fugi în urma trenului care d e­
ja trecuse. Ajungindu-l, deschise
robinetul frontal la ultimul vagon.
sipesc din cauza neglijentei, care la
rinrlul ei este generată de lipsa de
evidentă şi -control, tovarăşii din
conducerea şantierului şi-ar putea
da mai bine seama că există posi­
bilităţi de a se construi mai multe
apartamente cu acelaşi volum de
materiale, că ar putea să reducă
mult preţul de cost al apartamentu­
lui. Nimeni nu se îndoieşte că to­
varăşii care conduc lucrările de con­
strucţii pe şantierul din Deva nu ar
cunoaşte toate acestea. întrebarea
se pune însă, de ce nu se iau mă­
suri? E aşa de greu să se introducă
o strictă evidentă a materialelor,
să se facă un control temeinia în
ce priveşte folosirea lor ? Atît pe
tovarăşii cărora 11 s-a încredinţat
să conducă lucrările pe şantier, cît
şi pe aceia caro mînuieso cu negli­
jentă materialele, făcînd risipă, ar
trebui să-l mustre propria lor con­
ştiinţă. Este necesar ca el să se gin- lora ee au rămas în urmă, pen­
dească în primul rînd la faptul că
materialele pe care le rlstpese au
fost produse prin munoa unor oa­
meni. Cum îl lasă oare pe unii con­
nati de tovarăşii RicoÎăe' CeăuşesCQ
şi Chivu Stoica, membri ai Biroului
Politic şi secretari ai C.C al P.M.R.-j)
do membri şi membri supleanţi aî
C.C. al P.M.R., activişti de parţial
A fost de fată I. K. Jegalin, amb'â«
Un grup de pionieri au înminaî
După sosire, delegaţia de aatî-
vişti ai P.C.U.S. a depus coroane de
fieri la Monumentul Eroilor Patriei
şi la Monumentul Eroilor Sovieticii
(Agerpres), j
A fost de faţă I. K. Jegalin,
ambasadorul Uniunii Sovietice
în R.P. Romînă.
Intîlnirea s-a desfăşurat într-o
atmosferă cordială, tovărăşească.;
(Agerpres).
sapa rotativa pe întreaga supra­
faţă cultivată cu porumb (260
ha) precum şi praşila I me­
canică pe 95 ha şi manuală pe
80 ha.
De asemenea, la grădină au
fost prăşite 20 ha din cele 25 ha
cultivate cu legume.
La executarea lucrărilor amin­
tite cele mai bune rezultate le-au
obţinut colectiviştii din brigăzi­
le a Il-a şi a IlI-a conduse de
Romulus Codea şi Remus Şu*
teu.
lioare, iar pe 11 ha cu morcov!,
pătrunjel, ceapă ceaclama şi sfe­
clă roşie, cea de a doua praşi­
lă. La rîndul lor, colectiviştii din
Alba lulia au plantat 7,40 ha cu
roşii, 3,30 ha cu ardei, 3,12 ha cu
varză, 6 ha cu gulii, cartofi tim­
purii, ceapă şi au însămînţat ră-
dăcinoase, mazăre etc. pe mari
suprafeţe. Plantate şi însămânţa­
te din timp, legumele s-au dez­
voltat bine ceea ce a permis să
se treacă la executarea primei
praşile, lucrare executată pînă
acum pe 12 ha.
altoite. Drept rezultat, în preJ
zent în toate aceste gospodării
colectiviştii din brigăzile viticole
muncesc cu toată răspunderea
la plantarea viţelor altoite în
pepiniere. Pînă acum ei au şi
plantat peste 1.500.000 de viţo^
Cele mai bune rezultate în aceas­
tă direcţie le-au obţinut colectiv
viştii din Geoagiu care au or-!
ganizat pepiniera pe o suprafaţă
de 12 hectare.
S. TEODORESCU
corespondent
¦*r-» r-ir*
Cu un scrîşnet 'de frine, trenul rj
se opri. Apoi, mecanicul se indrep- -j
tă cu paşi. repezi spre postul de -j
macaze din apropiere şi telefona -j
impiegatului de mişcare că în ul- 'j
lim a parte a trenului ce mergea
spre Hunedoara se afla un vagon tj
cu fusul osiei aprins.
1
Impiegatul dispuse urgent ca par­ 1
tida de manevră a trenului 2.801
să scoată din garnitură vagonul
cu pricina. In cîteva minute ope­
raţia a fost executată, iar trenul
de m arfă şi-a continuat drumul
ajungînd la destinafie în cele mai
bune condiţii de siguranţă.
Pentru vigilenta lui, mecanicul
Vasile Gorbe de la depoul C.F.R.
Simeria a fost felicitat cu căldură
şi propus pentru premiere.
C. EMIL ^
corespondent
ştiinţa să risipească ceea ce alţii au
realizat prin muncă?
Nepăsarea, lipsa de respect fată
de munca altora, risipa, indiscipli­
na, toate acestea sînt Incompatibile
omului nostru nou. Organizaţiei de
bază de aici îi revine sarcina ca
prin adunări generale deschLse, prin
activul fără de partid, prin agita­
tori, gazete de perete, lozinci, gra­
fice etc. să desfăşoare o intensă
muncă politică de masă pentru a
cultiva la fiecare muncitor de pe
şantier simţul răspunderii, al eco­
nomiilor, grija gospodărească fată
de materialele cu care lucrează, in­
teres faţă de calitatea muncii.
împotriva risipei, a neglijente!, a
indisciplinei, a chiulangiilor, împo­
triva tuturor manifestărilor negati­
ve trebuie creată o temeinică şi
permanentă opinie de masă. Orga­
nizaţia de bază dispune de suficien­
te forţe pentru a putea exercita o
puternică influentă asupra tuturor
lucrătorilor de pe şantier, pentru a
ridica nivelul de conştiinţă al ace­
tru a educa pe muncitori în spiri­
tul atitudinii socialiste fată de
muncă, a grijii faţă de avutul ob­
ştesc.
T. MARIAN