Page 7 - 1963-05

Nr. 2598
OIN SCRISORILE
CORESPONDENŢILOR
HAŢEG: Colectivul de munci­
tori, ingineri şi tehnicieni de la
I.G.O. Haţeg — ne scrie tov.
Nicu Sbucliea — printr-o mai
bună organizare a muncii a reu­
şit să îndeplinească planul pro­
ducţiei globale pe luna aprilie cu
patru zile mai devreme. Frumoa­
se succese în îndeplinirea sarci­
nilor de plan au obţinut şi munci­
torii dc la cooperativa meşteşu­
gărească „Retezatul", care au în­
deplinit de asemenea înainte de
termen planul pe luna trecută.
CĂLAN: Utemiştii din între-
•prinderile şi instituţiile oraşului
Călan, mobilizaţi de către Comi­
tetul orăşenesc U.T.M. — ne in­
formează tov. Elena Rusan •—
participă cu elan la numeroase
acţiuni de muncă patriotică. Ei
au curăţat 210 ha păşune la
G.A.C. din raza oraşului, au plan­
tat 530 pomi fructiferi, au ame­
najat 1 km de drum prin îm-
prăştierea pietrei etc. Totalul o-
relor de muncă patriotică pres­
tate de tinerii din oraşul Călan
în primele patru luni ale anului
se ridică la 6511, iar valoarea lu­
crărilor executate la 137.460 lei.
ILIA: La căminul cultural din
Zam, raionul Ilia, se organizează
periodic manifestări cultural-ar-
tistice la care participă sute de
cetăţeni. Acum cîteva zile — ne
comunică tov. Melentina Silaghi
— a avut loc un frumos şi bogat
program artistic compus din re­
citări, cîntece populare şi o piesă
de teatru. La acest program au
participat peste 300 de spectatori.
PETRILA: Utemiştii de Ia pre-
paraţia de cărbuni din oraşul Pe-
frila — ne scrie tov. Constantin
Băduţă — au participat la exe­
cutarea lucrărilor de amenajare
a parcului din oraş. Ei au
areblat iarba, au măturat a-
leile, au săpat şi greblat rondou-
ri.le pe care s-au plantat flori.
Vasile Caţă, Ioan Orza, Emilian
Doboş, Ioan Indrei, Gheorghe Is-
trate, se numără printre tinerii
care au participat în mod activ
la muncă.
SIMERIA: Tot mai mulţi me­
canici din depoul C.F.R. Petro­
şani remorcă trenuri cu tonaje
snorite. Din staţia C.F.R. Simeria-
Triaj — ne scrie tov. Constantin
Diaconescu — mecanicul Gh. Gri-
gorie a remorcat trenul 2602 cu
un supratonaj de 750 tone, făcînd
p--'n aceasta ca 26 de vagoane în­
cărcate cu materiale pentru U.V.
f'ălan să ajungă la destinaţie cu
7 ore mai rencdc. De asemenea
m-caninul V. Tuthălău a remorcat
trenul 2674 pînă la Subcetatecu
un tonaj în plus de 728 tone.
ILIA: Aşa cum s-au angajat —
ne informează tov. Ioan Florea
colectiviştii din comuna Bră-
nisca, raionul Ilia, au terminat
campania însămîntărilor de pri­
m ăv ară cu două zile înainte de 1
Mai. Tn nrimăvara aceasta colec­
tiviştii de aici au însăminţat^ 110
ha cu porumb, 10 ha cu ovăz, 10
ba cu cartofi, 7 ha cu legume
si zarzavaturi, 18 ha cu borceag
şi 27 ha cu alte plante furajere.
PETROŞANI : Numai într-o sin­
gură zi — ne scrie tov. C. Barbu
— tinerii din sectorul de trans­
port al preparaţiei de cărbuni din
Petrila au curăţat prin muncă
patriotică 2 hectare de păşune de
pe dealul „Maleii". Printre cej
care au participat la această
acţiune se află tinerii Ioan Rete-
aan. Alexandru Coroian, Covaci
Zoltan, Dumitru Măndoiu şi Ioan
Lefter,
Brigăzile de agitaţie — forme de
muncă relativ noi în activitatea ar­
tistică — şi-au cîştigat o apreciere
binemeritată din parlea spectatori­
lor. Reflectând în imagini artistice,
concret şi operativ, probleme impor­
tante şi actuale ale vieţii noi, luind
atitudine fată de lipsuri, fată de tot
caea ce este învechit şi depăşit, ele
şi-au adus o contribuţie importantă
ia mobilizarea maselor de oameni ai
muncii in îndeplinirea cu succes a
sarcinilor economice ce ne stau în
fată.
Sprijinind înfăptuirea obiectivelor
stabilite de cel de-al III-lea Congres
al P.M.R., brigăzile artistice de agi­
taţie au inclus în programele lor pro­
bleme majore ca : îndeplinirea şi de­
păşirea planului de producţie. îmbu­
nătăţirea calităţii produselor, realiza­
rea de economii; cele de la sate —
întărirea economico-organizatorică a
gospodăriilor agricole colective, for­
marea spiritului colectivist la oame­
nii muncii, creşterea nivelului lor de
viată, material şi cultural, şi alte as­
pecte din viata noastră nouă.
Niergînd pe această linie, creatorii
de texte din raionul Haţeg s-au pre­
zentat în cadrul celui de-al Vll-lea
concurs al formaţiilor artistice de a-
maiori/ care se desfăşoară în pre­
zent, eu texlo care oglindesc în
mare măsură realizările înfăptuite în
munca de construire a socialismului
la sate:
Propunîndu-şi să aducă pe scenă i-
magini vii, care să reprezinte con­
vingător drumul în plină înflorire a
raionului Haţeg, colectivul de creaţie
a1 Casei raionale de cultură zugră­
veşte în textul întitulat „Bucurii de
viată nouă“ transformările înfăptuite
aici, concretizate în versuri ca:
Cîte n-ar putea să spună
Streiul nostru argintiu
Despre ce a fost o dală
De Ia Mureş pîn'la Jiu
In continuare, se arată cum frumoa­
sa Ţară a Haţegului era jefuită şi ex­
ploatată în trecut de grofii, conţii
şi baronii, proprietari ai celor 18 cas­
tele, care stăpineau toate bogăţiile.
Transformările survenite în anii re­
gimului nostru sînt cîntafe în ver­
surile:
Vine Streiul ca holteiul
Şi-i cîntă — vieţii temeiul
Cit îi ţarina de mare
Haturi ntl-S, răzoare n-are.
Sîmbătă după-amiază, U Thant,
secretarul general al O.N.U., a
vizitat Bucureştiul. Oaspetele a
fost însoţit de Ion Cosma, pre­
şedintele Sfatului popular al
Capitalei, Mircca Maliţa, adjunct
al ministrului afacerilor externe
şi Mihail Haşeganu, reprezen­
tantul permanent al R.P. Romî-
ne la O.N.U.
După ce maşinile oficiale au
parcurs cîtcva din principalele
bulevarde ale Capitalei, a fost
vizitat cartierul Floreasca. Apoi
oaspetele s-a oprit la sala Pala­
tului R.P. Romîne, unde a fost
întîmpinat de Ion Moraru, vice­
preşedinte al Comitetului de
Stat pentru Cultură şi Artă. In
timpul vizitei, U Thant s-a in­
teresat îndeaproape de concep­
ţia arhitectonică şi caracteristi­
cile tehnice ale sălii, urmărind
cu multă atenţie explicaţiile pri­
S e a r a p r i e t e n i l o r ffS fisratiU ai
In vederea răspîndirii în rîndu-
durile oamenilor muncii a cu­
noştinţelor despre arta filmului,
întreprinderea cinematografică
regională Hunedoara a luat ini­
ţiativa organizării unor seri ale
prietenilor filmului. Prima expu­
nere cu tema „Opera regizorului
sovietic Chiuhrai" a avut loc ieri,
In c u r în d , o n o u a p r e m ie r ă
Recent, colectivul Teatrului de stal
de estradă din Deva a prezentat
cel de-al 219-lea spectacol cu „Şar­
jele revistei“.
In prezent artiştii deveni iac pre­
gătiri pentru concertul intitulat
„Vacanţă muzicală“. Premiera aces­
tui spectacol va avea loc la sfârşi­
tul lunii mai.
Comunista Bianu Leliţia este bobinatoare la fabrica „Sebeşul" din
Sebeş. Ea îşi depăşeşte zilnic planul cu 18-20 Ia sută.
factor i
Intr-adevăr, agricultura raionului a • semnificative în această direcţie ur­
cunoscut o mare dezvoltare. Există mătoarele versuri adresate bibliote­
aici 35 G.A.C. cuprinzînd 77 de sate carei din Băieşti, care ţine biblioteca
cu 8.473 familii şi o suprafaţă de mai mult inclusă:
35.237 ha. teren agricol. In toata
G.A.C. s-a creat şi dezvoltat un pu­
ternic sector zootehnic. S-au extins
suprafeţele cu livezi. La sate au fost
construite peste 1000 de case noi şi
numeroase cămine culturale şi şcoli.
Imaginea nouă a raionului este reu­
şit oglindită şi în textul brigăzii ar­
tistice de agitaţie din Băieşti. Puterea
de convingere a conţinutului textu­
lui constă în primul rînd în subli­ superior. Rîsul, oa efect al satirei nu
nierea realizărilor gospodăreşti din a-
cest sat:
Văd noi case arătoase
Cu porţi mîndre şi frumoase
S-a făcut un magazin
Cu stive de mărfuri plin;
De la magazin în jos
Este un cămin frumos.
Problematica majoră sătească e o-
glindită sugestiv şi variat şi în tex­
tul brigăzii din Berthelot, intitulat
„Viaţă nouă în sat la noi“. Brigada
face, „o incursiune“ prin sat. Direct
şi fără altă introducere teoretică ea
, se opreşte în gospodăria colectivă şi face cit o ploaie bună“ şi „Toamna
explică amănunţit ceea ce există aici: se numără bobocii“, unde se arată
cum s-a dezvoltat sectorul zootehnic; ce mare folos aduce o prăşită şi
cum a crescut producţia la ha. şi cum cum, datorită unei bune îngrijiri a
s-au dezvoltat livezile de pomi fruc­ păsărilor, bobocii se pot număra şi
tiferi, aruncîndu-şl apoi o privire în în alt anotimp.
viilor.
Faptul că aceste brigăzi şi altele
din raionul Haţeg au reuşit să reali­
zeze texte convingătoare şi pline de
învăţăminte, se datoreşte legăturii
strînse cu viaţa satului, cu gospodă­
ria colectivă, studierii atente a vieţii
obşteşti şi a realizărilor obţinute de
către oamenii muncii. De aici efica­
citatea şi rolul lor educativ.
Unele colective de creaţie din ra­
ionul Haţeg folosesc cu succes şi
genuri si specii ale creaţiei literare
şi muzicale culte, preluate, adaptate
şi localizate. Printre acestea se nu­
mără schiţele, scenetele, foiletoane­
le, cântecele satirice şi altele. Sînt rost, brigada Ie-a dedicat o poezie in­ vă. Conţinutul programelor brigăzilor
mite în legătură cu construcţia
şi aparatura modernă cu care
este înzestrată sala. Apoi, în
holul sălii, în faţa unor hărţi şi
schiţe, înfaţişînd viitoarele con­
strucţii bucureştene, oaspetele
a primit ample explicaţii asu­
pra planului general de siste­
matizare a Capitalei.
In continuarea plimbării prin
oraş, U Thant a trecut pe ar
terele bucureştene reconstruite
recent — Bulevardul 1 Mai, Ca
leâ Griviţei, precum şi prin car
tierul Giuleşti.
Secretarul general al O.N.U
a fost apoi oaspetele studenţilor
bucureşteni. La sosirea în corn
plexul studenţesc din Groză
veşti, oaspetele a fost salutat
de Jean Livescu, adjunct al mi
nistrului învăţământului, acad
Miltiade Filipeseu şi prof. univ
Alexandru Bălăci, prorectorii
4 mai, în sala cinematografului
„Filimon Sîrbu" din Deva. Expu­
nerea, făcută de T. Caranfil, zia­
rist, a fost turnată de vizionarea
în colectiv a filmelor artistice
sovietice „Al 41-lea" şi „Balada
soldatului".
ALEXANDRU MAR DARE
corespondent
Paralel cu pregătirile pentru noul
concert, artiştii teatrului vor con­
tinua să prezinte speclacole cu
„Şarjele revistei“ intr-o serie de
localităţi ale regiunii.
PETRU JURCONI
corespondent
artistice de agitaţie —
în educarea maselor
Unde stai pe ce străduţă
Spune-mi unde te-ai mutat
Că te caut zi şi noapte
La cămin şi-n altă parte
Şi pe uşă-ai pus lăcat.
In legătură cu prezenţa satirei şi
umorului în programele brigăzilor ar­
tistice de agitaţie, trebuie arătat că
acestea sînt cultivate pe un plan
are astfel numai rolul de a „descreţi
frunţile“ ci el constituie o armă pen­
tru înlăturarea lipsurilor, a ceea ce
este vechi.
Umorul pozitiv, capabil să oglin­
dească generos şi inedit faptele po­
zitive este folosit cu pricepere. Aşa
procedează bunăoară, brigada din Vîl-
celele Rele încluzînd în programul
ei texlul „Oamenii schimbă prover­
bele“.
Sugestive în acest sens sînt tablou­
rile intitulate „O praşilă la timp
In această direcţie, realizări fru­
moase a obţinut şi colectivul de
creaţie din Toteşti, care satirizează
leneşii, munca făcută de mîriţuială
prin următoarele versuri:
Ileana, draga de ea,
Dă cu sapa parc-ar sta
A dat o lună din sapă
Şi-a prăşit un vîrf de ceapă.
Vai drăguţa mea Ileană
Ai prăşit azi de pomană
Fiindcă-n urma ta mohorul
Şi-a-ndesat raai mult covorul.
Celor care lipsesG de la muncă,
plimbîndu-se prin sat şi în oraş fără
DRUMUL SOCIALISMULUI
eacua
al O. N. U
Universităţii din Bucureşti, de
Ştefan Bîrlea, preşedintele Uniu­
nii asociaţiilor studenţilor din
R.P. Romînă. întîmpinat cu vii
aplauze de sute de studenţi,
printre care se aflau numeroşi
tineri de peste hotare care în­
vaţă în ţara noastră, U Thant
s-a întreţinut cordial cu cei de
faţă. In continuare, el a vizitat
cantina modernă în care tocmai
se servea masa, a intrat în mai
multe camere din cămine, in-
formîndu-se de condiţiile de via­
ţă şi studiu ale tinerilor ce lo­
cuiesc aiei.
La înapoierea sa spre reşedin­
ţă, oaspetele a trecut prin cen­
trul Capitalei. Şi aici, ca şi în
tot timpul vizitei, mii de bucu­
reşteni au salutat eu simpatie
pe secretarul general al O.N.U.,
l-au aplaudat călduros.
( Agerpres)
S-au împlinit 10 ani de cînd în
salul Sînlandrei. un grup de familii,
uhhîitd îndemnul partidului. au
creat gospodăria agricolă colectivă
„Viată nouă“. De multe întâmplări
îşi amintesc veteranii colectivei. Dc
începutul anevoios, de primele suc­
cese cure au atras noi şi noi fam i­
lii, de toate ' realizările înscrise an
de an, care puse una lingă alta for­
mează tabloul de azi al gospodăriei,
al satului. ¦
...Ciad am holărit să facem gos­
podăria colectivă, prin '9J2 — po­
vestesc bătrânul Aron Andreşel şi
Maria Uinereantt, secretara comitetu­
lui dc partid — eram doar ciliva.
Un pumn dc oameni. La 6 aprilie
1953 cele 10 familii, cm c şi-au unit
pământurile şi forja de muncă au
[inul prima adunare generală. Au f ă ­
cut, cum se spune*, primul pas.
Avujia obştească cu care au por­
nit pe drumul vieţii noi era mică.
Nu depăşea valoarea de 50.000 lei.
Animale aveau vreo 6 boi şi vaci,
cîteva căruţe şi 40 ha. teren arabil.
Bogăjia colectiviştilor a crescut însă
de la an la an. Ea se reflecta şi in
creşterea fondului de bază. care de
la 28.000 lei cît era în 1953, a a-
jttns să însumeze în 1957 aproape
340.000 Ici, iar în 195S peste 800.000
lei.
De acum colectiviştii nu mai so­
coteau animalele pe degete. Aveau
un puternic sector zootehnic, care
număra aproape 100 bovine, 300 o-
vine şi o fermă de porci. Creşterea
gospodăriei, care n-a cunoscut nici
o stagnare în dezvoltarea sa, fapte­
le grăitoare ce vorbeau de bunăsta­
rea colectiviştilor, au convins între­
gul sal de superioritatea muncii în
comun. Atunci, în 1958, fam iliile
ţăranilor din Sîntanclrei au cerat
nnd pe rînd primirea în gospodăria
colectivă. In 1959. tot salul (aproa­
pe 200 dc fam ilii) a începui să
muncească pentru acelaşi scop.
Prin munco lor unită, colectiviştii
din Sînlandrei au făcut să crească
ritmul de dezvoltare a gospodăriei.
Sporind continuu producţiile in sec­
torul vegetal şi animal, colectiviş­
tii, pe Ungă asigurarea unui belşug
ele produse pentru fam iliile lor, con­
tribuiau an de an, înlr-o măsură lot
mai mare la alcătuirea fondului cen­
tralizat al stalului.'De la 5 tone de
gnu şi porumb şi 3.900 litri lapte
titulată „Tot pe drum, pe drum, pe
drum, şi la muncă nicidecum“.
* bleme ca: întărirea economico-orga­
Trebuie arătat însă că mai sînt colec­
tive de creaţie, creatori do texte, care
realizează programe seci, nearlistice,
lozincarde, neconvingătoare. Un ase­
menea text a fost întocmit şi de
brigada artistică din Peşteana. Care
îi sînt lipsurile? In acest» text, după
ce se arată că şi în satul Peşteana a
luat fiinţă o gospodărie colectivă şi
s-a construit un grajd pentru vite, se
trece fără a se arăta succesele dobîn-
dite, metodele folosite, la felicitarea
unor colectivişti care au muncit bine
in cîmp, înşirîndu-se o serie de nu­
me. Este evidentă lipitura care face
neinstruotiv şi necorespunzător tex­
tul. lo t în acest text urmează mai
multe recitări la modul general des­
pre felul cum se dezvoltă un bob de
grîu. In încheiere se dau o serie de
reţete generale. Fireşte că aceasta
fiind situaţia, programul întitulat
„Să-nflorească colectiva noastră“
nu-şi justifică nici pe departe titlul.
Programe slabe, necorespunzătoare
au fost prezentate în concurs şi de
brigăzile de agitaţie din Sălaşul Supe­
rior, Paroş şi altele. In programul
brigăzii din Sălaşul Superior legătu­
ra dintre texte a fortată, tema gene­
ralizată, faptele neconvingătoare. La
Paroş, deşi au pus în scenă textul „A
poposit în sat Păcală“, trimis de Casa
regională de creaţie, el a fost în aşa
fel „localizat“ incit n-a mai rămas
numai introducerea din el recurgîn-
du-se la fel şi fel de improvizaţii ne­
reuşite.
ir
Iu etapa actuală, cînd se desfăşoa­
ră cel de-al VJI-lea concurs al iqr-
m af"r.r artistice de amatori, brigă­
zilor artistice de agitaţie le stau în
faţă sarcini deosebit de importante.
Atenţia lor trebuie să fie îndreptată
spre problemele importante ce Ie ri­
dică viaţa satului, gospodăria colecti­
V
Pasiunea pentru meseria aleasă se naşte pe băncile şcolii. Draga Florea din anul II E g zidari-şamo-
lori, Sebaslian lunca din anul I ll-slrungari şi Grigore Pairul din antd II F a — IScăluşi-mecanici de la
Grupul şcolar Hunedoara, o dovedesc prin strădaniile lor de a fi cit mai temeinic pregălipi. Ei au încheiat cel
de-al doilea trimestru objimnd la toate materiile şi la practica în producţie numai note dc S, 9 şi 10.
cit au livrai stalului pe bază de
contract în 195S, ei au ajuns ca în
1962 să livreze 109 tone grîtt. 93
tone porumb, 125 tone cartofi. 30
tone carne, peste 90.000 litri lapte
şi alte produse.
Prin obţinerea pe această cale a
unor mari. venituri băneşti şi cu a-
jutorul stalului, colectiva din Sin-
landrei, în numai 4 ani după colec­
tivizarea întregului sal şi-a mărit
fondul dc bază la peste 1.500.000
lei. iar avuţia obştească a ajuns la
o valoare de 3.121.486 Iei, adică
o Valoarea avuţiei obşteşti a G.A.C. „Viaţă nouă“ din Sînlandrei
a ajuns în 1962 la 3.121.480 lei.
® Fondul de bază a crescut de la 28.000 lei cît era în 1953, la
1.550.554 lei.
• Sectorul zootehnic cuprinde acum 453 taurine, 754 oi, 150 porci
şi 400 găini matcă.
® Numai prin valorificarea pro duselor contractate ou stalul, în
1962 s-a realizat un venit de peste 600.000 lei.
de peşte 60 de ori mai mare decîl
la înfiinfare.
— Vizitaţi colectiva noastră a- umili. Acum. la noi la cămin ru­ munişti, a crescut şi Maria Vine-
cu m ! — spun cu mândrie băirîni ca
Băda Adam (iiam pu), Aron Andre­
şel, Iliiiet Ion (Bîca) şi toii cei­
lalţi colectivişti. Avem 453 de tau­
rine, 754 de oi, porci peste 150, pă­
sări. Am construit 3 grajduri mari,
2 maternităţi, atelier de fierărie şi
rolărie, magazie, palul şi cile al­
tele...
— De t.cum înainte, gospodăria
va creşte şi mai mult. Sintandreiului
nostru i s-au alăturat şi satele v e­
cine : Scuteşti şi Bîrcea Marc. 365
de fam ilii şi aproape 1.500 hectare.
Patere, nu glu m ă! — spune secre­
tara comitetului de partid. Numai ^
în anul acesta, al unsprezecelea de '
la înfiinţare, la fondul de bază Se |
vor mai adăuga aproape 600.000 Ici. j
Vorbitul despre dezvoltarea gospo­
dăriei. oamenii vorbesc de fapt şi
despre viata nouă, despre bunăsta­
rea lor. Nu-şi amintesc ca în ulti­
mii ani valoarea zilei-muncă să fi
fost sub 30 de Iei. Si sînt fam ilii ca
cele ale colectiviştilor Ion Băda.
Eronim Ocoş, Petru Dugaci şi 11a
Băda care au făcui in 1962 peste
1.000 de zile-muncă. Din veniturile
ce le realizează nu numai că pot
trăi din belşug, dar m ajoritatea co­
lectiviştilor îşi construiesc case noi,
arlistice de agitaţie săteşti trebuie să Muzică populară romînească şi a
capete o eficacitate tot mai consisten­
tă, atît prin abordarea problemelor ma­
jore de actualitate, cît şi prin im­
primarea unui caracter agitatoric şi
mobilizator tot mai pronunţat. Pro­
nizatorică a G.A.C., mărirea fondului
de bază, creşterea producţiei cerea­
liere, dezvoltarea sectorului zooteh­
nic şi a bazei furajere necesare spo­
ririi producţiei de carne şi lapte, ex­
tinderea suprafeţelor pomicole şi vi­
ticole, redarea terenurilor neproduc­
tive agriculturii — constituie surse
inepuizabile şi variate pentru brigă­
zile artistice de agitaţie ale cămine­
lor culturale şi ale caselor raionale
de cultură.
Brigăzile artistice de agitaţie din
satele raionului Haţeg, ca şi din cele­
lalte raioane, trebuie să-şi sporească
eforturile pentru realizarea unor pro­
grama combative, operative şi agita­
torice, la un nivel artistic din ce în
ce mai ridicat. In această direcţie tre­ tograful „Victoria“ ; SIM ERIA:
buie să-şi îndrepte atenţia colectivele
dc creaţie. Fără un text bine orien­
tat, axat pe problemele majore ale
satului, bine redactat din punct de
vedere artistic, capabil să convingă
şi să emoţioneze pe speotator, nu
se poate realiza un spectacol de ca­
litate. De aceea, trebuie pus un ac­
cent deosebit pe munca dusă de co­
lectivele de creaţie, pe pregătirea po­
litică şi ideologica a membrilor din
aceste colective.
In acest scop, comitetele raionale
pentru cultură şi artă şi casele ra­
ionale de cultură au sarcina să or­
ganizeze peuodm schimburi de expe­
rienţă între creatorii de texte, unde
să se studieze experienţa unui colec­
tiv de creaţie care a realizat cel mai
bun text de brigadă şi să se genera­
lizeze această experienţă.
Acum cînd se desfăşoară cel de-al
Vll-lea concurs al formaţiilor artis­
tice de amatori, brigăzile artistice de
agitaţie au prilejul să-şi intensifice
activitatea, pentru a contribui cu mai
multă eficienţă la aplicarea în viaţă
a măreţelor sarcini trasate de cel
de-al III-lea Congres al P.M.R.
CORNELIU BUDA
metodist principal al Casei regionale
de creaţie
. AG. 3
le mobilează cum le place. 'Azi în iar acum se ccnslruieşle un teren
Sîntandrei lot la a doua, a treia ca­ sportiv.
să este una nou construită. In ultimii
6 ani 133 de fam ilii şi-au construit Oamenii au astăzi timp să se bucu­
casc noi, spaţioase. Garnituri de mo­ re din plin de aceste realizări. Vi­
bilă. aragaze, aparate de radio, bi­ zionează filme, frecventează biblio­
ciclete, pînă şi 'motociclete sîht mid­ teca din care numai în anul 1962 au
ie in Sînlandrei. citit 5.700 cărţi, participă la diferi­
te manifestări culturale. Echipa dc
Toate vorbesc despre viata nouă dansuri form ată numai ilin colecti­
pe care şi-au creat-o colectiviştii vişti vîrslnici ca Nifă Chirilu, Ion
muncind împreună. Roman, Iluicţ Mihai (Gică), care a
participat în 1961 la cel dc-al V-lca
— Nici salul nu mai este ca a- concurs al echipelor artistice de a-
cum zece ani. Mi-aminlesc — po­ malori, s-a clasificat pe primele
vesteşte dus pe gînduri Aron An-
locuri din regiune, ajungând să
joace şi pe scenele din capitala
patriei...
In cei zece ani de la înfiinţarea
colectivei, o dată cu dezvoltarea ci
au crescut şi oamenii. Ilaid a Ju ja
este acum brigadieră şi conduce 130
de colectivişti, Iulitis Dugaci, de a-
semenea, iar Stelian — fiul vete­
ranului colectivei 'Aron Andreşel —
dreşel — că înainte, pînă să văd un se descurcă cu uşurinţă în conduce­
film trecea un an sau poale mai rea contabilităţii gospodăriei. Tot
aici, în gospodărie, ajutată de co­
lează film e dc trei ori pe săptămână.
Cil despre spectacole, n-am văzul
în 50 de ani atîlea cile am văzut rean, acum secretară a comitetului
în ultimul un. Avem şi artiştii noş­ dc partid al G.A.C.
tri...
...Au trecut, zece ani 'de cînd în
Intr-adevăr, tabloul salului dc azi
este cu totul altul. Pentru colecti­ salul Sînlandrei 16 fam ilii şi-au unit
vişti s-a construit un cămin cultu­
pământul, înfiinţând gospodăria agri­
ral care arc o bibliotecă cu aproa­
pe 5.000 volume de curii, satul s-a colă colectivă „Viată nouă". Aceas­
tă aniversare a găsit pe veteranii
colectivei ¦— şi alături de ci toate
fam iliile din Sîntandrei, Bîrcea M a­
re şi S ădeşti — în toiul campaniei
electrificat şi radio ficat, s-a dat în agricole dc primăvară, muncind cu
folosinţă un dispensar medical co-
hotărâre pentru a spori şi mai mult
. murtal unde 5 cadre medico-sanitare
veghează asupra sănătăţii oamenilor. producţia pe întinsul celor 1.455 de
hectare. R. BUDIN
((la d iO- nem alograful „M. Sadoveanu“ ; O-
RĂŞT1E: Miracolul lupilor —
6 MAI 1963 cinematograful „V. Roailă“ ; Con­
PROGRAMUL I : 5,07 Muzică fidentul doamnelor — cinemato­
uşoară ; 5,20 Emisiunea pentru graful „Flacăra“ ; HAŢEG : Con­
sale ; 5,30 Cîntece şi jocuri popu­ tele de Monte Crislo — seria 1-11,
lare ; 6,07 Valsuri simfonice; 6,35 — cinematograful „Popular“ ;
Cîntece ; 7,10 Dansuri de estra­
dă ; 7,30 Sfatul medicului ; 7,45 ¦BRAD: împotriva zeilor — cine­
Jocuri populare executate la dife­ matograful „St. roşie“ ; LONE'A':
rite instrumente ; 8,30 Scene co­ Bunica Sabclla — cinematograful
mice din operete ; 9,00 Tinereţea „Minerul“ ; TE1U Ş: Mirajul —
ne e dragă; 9,20 Marşuri patrio­ cinematograful „V. R oaită“ ;
tice ; 9,35 Melodii populare ; 12,30 ZLATNA : Fecioara — cinemato­
graful „Muncitorul“ ; IH A : Rc
găsirea — cinematograful „Gh.
minorităţilor naţionale ; 13,10 So­ D oja“ ; APOLDUL DE SUS :
lişti şi formaţii de muzică uşoa­ Flăcări şi flori — cinematograful
ră ; 14,00 Concert dc prînz; 14,30 „23 ’August''i
Muzică populară interpretată •de
Traian Uilecan, acordeonistul Si­ (Buletin.
le Ungureanu şi fluieraşul Niţă
Vădeanu; 15,00 Muzică uşoară; m eieovoloqle
16,15 Vorbeşte Moscova; 16,45 PENTRU 24 ORE r
Gintă Ileana Constantinescu ;
17,50 Melodii dc estradă; ÎS,40 Vremea se menţine nestabiiă cu
Sclecţiuni din operete ; 19,45 Cîn- cerul mai mult noros. Vor cădea
tă taraful Căminului cultural din averse de ploaie. Vînt potrivit cu
intensificări din sectorul sud şi
Morăreni, regiunea Mureş-Auto- sud-vest. Temperalura staţionară:
nomă Maghiară; 20,15 Mici for­ maximele înlre 19 şi 24, iar mini­
maţii de muzică uşoară; 20,30 mele între 6 şi 14 grade.
Noapte bună, copii : „Norul în­
drăgostit“ ; 21,15 Muzică uşoară
romînească ; 22,25 Opera „Tran­
dafirii Doftanei“ de Norbert Petri
— montaj muzical-litcrar.
(li tierna.
6 M A I-1963
DEVA : Rebelul — cinemato­
graful „Patria“ '; Unul dintre noi —
cinematograful ,,F. Sîrbu"; HU­
NEDOARA : Camelia — cinema­
Moara diavolului — cinematogra­
ful „1. Pintilie" ; PETROŞANI :
Maria Candelaria — cinematogra­
ful „Al. S abia“ ; Dosarul furat —
cinematograful „7 N oiem brie“ ;
ALBA JULIA : Moartea în insu­
la de zahăr — cinematograful
„Victoria“ ; Fugarul — cinemato­
graful „23 August“ ; SEBES:
Căzută din lună — cinematograful
„Progresul“ ; Cielito Lindo — ci-
> 0 0 0 0 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCazOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOV
CA T O R I !
• Contractînd laptele de vacă şi de oaie cu I.C.l-L. Simeri;
^beneficiaţi de următoarele avantaje:
• primiţi furaje concentrate pentru întreţinerea animalelo
• avansuri de bani în contul contractului,
• preţuri convenabile pentru produsele predate,
® repartizări de păşuni.
Pentru încheierea de contracte vă veţi prezenta la puncte!
>şi centrele de achiziţionare a laptelui din comuna respectivă sa
^direct oficiilor raionale.
OOOOOOOOOOOOOOC'OOOCCOOOOQ^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO