Page 70 - 1963-05
P. 70
PAG. 2 d r u socm nsw Nr. 2615
* * * * * "*
DE P E ÎNTINSUL
REGIUNII
__U _. M__. _C_u_g_l_r _D e la s u b r e d a c ţ ia n o a s tră v o l u n t a r ă F a t o r i c c a ©BnlinraSesa « D B ră şfte
Calitatea şi economiile — obiective principale în întrecere Evidenţiaţi în întrecerea socialistă
§ In toate secţiile U.M. Cugir § Micşorînd rebutul şi consumul de metal L a secţia l-a chimică a F. C. Oră ştie se desfăşoară o întrecere susţinu
tă pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie şi a angajamentelor luate
§ se desiăşoară o întrecere sus- 8 in întrecerea socialistă. In luna trecută colectivul acestei secţii a dat peste
plan 4 tone tanin, 5 tone oxid galben de fier, 3 tone oxid roşu de fier, 7
| ţinută pentru continua îmbu- o In sectorul forjă se acordă o a matriţelor s-a reuşit să se re tone piroluzită tratată şi 700 kg. sulfat de mangan. Pentru rezultatele obţi
mare atenţie micşorării rebutu ducă simţitor şi consumul de nute în producţie numeroşi muncitori din secţie au fost evidenţiaţi în în
| nătăţirc a calităţii produselor 8 metal. La bilele pentru morile trecerea socialistă. Printre aceştia se numără şi tovarăşii de mai jo s :
lui şi consumului de metal. Dato de ciment, de exemplu, prin a-
g şi realizarea de economii cît § daptarea unui nou procedeu de
rită măsurilor luate de condu fabricaţie, nu se mai produc ba-
§ mai mari la preţul de cost al 8 cerea sectorului, grijii şi aten vuri. Productivitatea muncii a
fost sporită în trimestrul I cu
| producţiei. Munca plină de a- 8 ţiei pe care o manifestă munci 8,7 la sută, iar în luna aprilie
torii faţă de calitate s-a reuşit cu 22 la sută, realizîndu-se aproa
8 vînt a muncitorilor, inginerilor x pe 300.000 lei economii peste
ca rebutul să fie simţitor redus plan la preţul de cost.
§ şi tehnicienilor de aici a dus § lună de lună. Faţă de 0,40 la
sută admis, acesta a fost redus ŞTEFAN COZMA
8 la înscrierea pe graficul între- § la 0,20—0,22 la sută. De aseme
maistru
| cerii a unor rezultate impor- L nea, prin măsurile luate pentru
§ tante. Iată cîleva dintre aces- § debitarea materialului la cote
minime şi prin buna întreţinere
8 tea. p
OOOOOOOO 00000000
Mărind
productivitatea Rezultatele unor măsuri eficiente
muncii îmbunătăţirea tehnologiei de schimbat combustibilul indus
fabricaţie, reducerea consumu trial de la cuptoarele de uscat
La sectorul maşini de cusut, cu gaz care este mai ieftin etc. IOAN PIŢER MARIA ROSOIU
datorită unor măsuri tehnico- rilor specifice şi înlocuirea unor Toate acestea cît şi depăşirea lăcătuş de întreţinere la atelie muncitoare la atelierul de îm
organizatorice eficiente privind materii prime auxiliare scumpe simţitoare, lună de lună, a pla rul de tanin. Executînd reparaţii pachetat pigment. Şi-a depăşit an
organizarea muncii, uzinarea, nului atît în ce priveşte produc de bună calitate a prelungit du gajamentul pe luna trecută cu 13
asamblarea şi montarea, planul cu altele mai ieftine, au stat şi ţia cît şi productivitatea mun rata de funcţionare a utilajelor la sută, executînd lucrări de bună
la producţia globală şi marfă a cii, au condus la realizarea a a i două luni faţă de planificat. calitate.
fost depăşit simţitor în toate cele stau în permanenţă în atenţia peste 230.000 lei economii supli
patru luni care au trecut din colectivului sectorului turnătorii. mentare la preţul de cost al
acest an. In luna trecută de pil Astfel a fost îmbunătăţită teh producţiei.
dă, planul producţiei globale a
fost depăşit cu 2,34 la sută, iar nologia de fabricaţie a miezuri NICOLAE RUTCOVSCHI
cel al producţiei marfă cu 2,50 lor prin modernizarea cuptoare
la sută. Datorită creşterii pro lor de uscat, s-a înlocuit uleiul maistru principal
ducţiei şi productivităţii muncii de in şi rapiţă care era scump
cît şi reducerii cheltuielilor de cu un alt liant mai ieftin, a fost
timp şi muncă pe unitate de pro
dus colectivul sectorului nostru C alificare înaltă
a realizat, în primele patru luni
ale acestui an, economii supli Fabricarea sculelor, a dispozi Printre aceştia se numără tov.
mentare la preţul de cost în va tivelor şi a verificatoarelor pen Emil Mărginean, de la dispozi
loare de 471.740 lei. tru secţiile de fabricaţie ale uzi tive, Romulus Munteanu, Mircea
nei noastre, cere din partea Ştefănescu, frezori, Dumitru Do-
PETRU POPA muncitorilor sectorului sculărie găroiu, rectificator, Gheorghe
o execuţie tehnică de înaltă pre
inginer cizie. Muncitorii sectorului scu Nicula, strungar. Pentru realiză
Direcţia regională C.E.C. a organizai de curînd ,pentru lucrătorii C.E.C. lărie al U. M. Cugir, avînd o rile lor în îndeplinirea sarcini
înaltă calificare, dînd o atenţie
din cadrul regiunii noastre o frum oasă şi instructivă excursie cu autocarele BinaSe pentru construcţii deosebită efectuării diferitelor lor de producţie şi a angajamen
O.N.7. Carpali p e ru ta: Deva—B icaz—Bucureşti—Sinaia—Deva. operaţii prevăzute de tehnologie, telor au fost evidenţiaţi în în
Muncitorii tîmplari din cadrul fac lucrări de înaltă tehnici trecerea socialistă.
IN CLIŞEU : „Piatra altarului'', una din frumoasele privelişti de la atelierului de tîmplărie al între tate. Mulţi dintre ei lucrează
Cheile Bicazului. prinderii de industrie locală ,.6 fără rebut de mai multe luni. GHEORGHE FILIMON
Text şi foto : FLORIN FENEŞAN August" din Petroşani, organi-
inspector operaţiuni, Direcţia regionala C.E.C. zîndu-şi mai bine munca, au rectificator, preşedintele comitetu
reuşit să confecţioneze şi să tri
mită şantierelor de construcţii de lui sindical de secţie
locuinţe din Valea Jiului de la
- In cîteva r înduri -, începutul anului şi pînă acum, Veşfi de la p re p a ra ta de cărbuni P elriîa
10.000 m.p. de binale. Totodată
® Lucrătorii cooperativei meş o Acţiunea de împădurire se 1 ei au realizat şi însemnate eco In fruntea întrecerii
teşugăreşti „Jiul" din oraşul Pe desfăşoară din plin în multe din J nomii. La obţinerea acestor rea
troşani au încheiat activitatea pe satele regiunii noastre. In satul lizări o contribuţie valoroasă au In secţiile preparaţiei de căr nile de plan în luna trecută 363
primele patru luni ale anuiui cu Topliţa. de pildă, peste 300 de oa- 1 adus-o brigăzile conduse de Ovi- buni din Petrila întrecerea so tone cărbune uscat de bună ca
succese frumoase. Cooperatorii meni, mobilizaţi de comitetul de ^ diu Ţandru, Constantin Udroiu, cialistă se desfăşoară cu mult en litate fapt pentru care a şi fost
ş'-nu îndeplinit pianul Ia produc cetăţeni, au plantat intr-un timp •* tuziasm. La secţia uscătorie unde evidenţiat în întrecere. Mergînd
ţia marfă în proporţie de 121,6 la relativ scurt peste 2.000 puieţi. I N. Costescu, precum şi muncito se usucă cărbunele pentru fabri pe linia consolidării rezultate
s ită, la ramura industrială 123 la Cu mult entuziasm au răspuns la ") carea brichetelor toate schimbu lor obţinute acest schimb a dat
sută, la ramura neinduslrială 155,7 rii Sabin Marian, Constantin Anu- rile se întrec pentru a spori pro în prima jumătate a lunii
la sută. această lucrare Lucreţia Preda, ^ ducţia şi a îmbunătăţi calitatea ALEXANDRU TOMUŞ VASILE VLAD
ţoiu, Ion Roşoveanu şi Constan cărbunelui. Pînă acum cele mai mai 218 tone de cărbune şei de schimb la atelierul de operator chimist. Prin grija pe
» Organizând mai bine întrece Aron Vlaicu. Lucreţia Ticula şi •] bune rezultate le-a obţinut schim oxizi de 'fier. ”Schimbul pe care-l care o manifestă la punerea în
rea socialistă şi intensificând' con tin Burciu. uscat peste prevederile planului conduce şi-a depăşit angajamentul reacţie a cuvelor a reuşit să ob
trolul pe faze de operaţii, munci numeroşi alţii. J bul condus de Ioan Bubeala. de producţie, situîndu-se astfel la oxid galben de fier cu 680 kg. ţină cuve cu cel mal bun randa
torii secţiei de tîmplărie a I.I.L. IOAN CHIRAŞ Acest schimb a dat peste sarci în fruntea întrecerii între schim şi la oxid roşu de fier cu 300 kg. ment în oxid de fler, randamen
A. IRIMIE 1 buri pe secţie. tele fiind de 340 grame pe litru.
.....................................................................")
L „6 August“ din Petroşani dau lu-
[ c Ari de lot mai bună calitate.
[ P.ecenl, I.C.R.M. Timişoara a re- Aprovizionarea muncitorilor forestieri Panou de onoare realizat de tov. IOAN BEŞTEI.EIE, şei de schimb,
f cp ţjo n a t un nou lot de garnituri L membru în postul de corespondenţi voluntari de la F.C. Orăştie.
(. de mobilă executate de brigăzile ^ In scopul asigurării unei mai furilor în localităţile Arpadia, Cabinetul tehnic de la prepa- se numără cele realizate de tov.
c„on,duse . d, e .Petru P„opa, Iosii Marginea, Poiana Omului, Valea raţia de cărbuni din Petrila des Petru Găină şi Mihai Faur, Ga-
(. bj uneforaepsrtoievri[zicounăprirodausmeuanlciimtoerni-- Fierului, Lunca Cernii, Grebla, făşoară o activitate rodnică pen linski Rudolf şi Moldovan Tu
. ,’d jo şi losif Biro. La recepţio- Gura Zlata, Gura Apei, Zeicani tru introducerea tehnicii noi. dor.
( ş.a. Pînă acum muncitorii şi cadrele
nare, cele IO garnituri de bucă f tare şi industriale, conducerea tehnico-inginereşti au prezentat Inovaţiile aplicate aduc eco
tărie executate de către brigada Muncitorii forestieri pot cum cabinetului tehnic 41 de inova nomii anuale antecalculate de 's calftírale din Lupeni
condusă de Petru Popa au prim i [ I.C.R. Haţeg şi a întreprinderii păra de la aceste centre tot fe ţii dintre care 16 au şi fost apli peste 51.200 lei.
lul de produse alimentare prin cate. Printre inovaţiile aplicate
calificativul de foarte bine. l forestiere din raionul nostru au IOAN BERCEA La standul de cărţi curînd două expoziţii vizitate cu
mecanic deosebit interes de locuitorii o-
C. IOAN j- luat măsuri pentru deschiderea Standul de cărţi din sectorul raşului. Expoziţia „Momente din
I B al E.M. Lupeni este vizitat Istoria Partidului Muncitoresc
. ( unor centre de desfacere a măr- de tot mai mulţi mineri dor Romîn" prezintă vizitatorilor as
nici să-şi îmbogăţească biblio pecte din lupta partidului împo
Pentru înfrumuseţarea comunei tre c a re : pîine, făină, slănină să tecile personale cu ultimele triva regimului de cruntă ex
rată, conserve de carne şi alte noutăţi. Preocupîndu-se îndea ploatare burghezo-moşierească,
proape de saiisfacerea cerinţe cifre şi fapte din munca entu
Dacă la oraşe iluminatul fluo acestea dau o înfăţişare nouă, preparate de carne, brînzeturi, Fo n tă p este plan lor minerilor, tov. Mihai Dorof- ziastă a poporului nostru, con
rescent nu mai constituie o sur mai plăcută comunei noastre. legume şi zarzavaturi etc., pre tei — responsabilul standului — dus de partid, pentru desăvîr-
priză, ia sate în schimb, intro cum şi o gamă variată dc pro La secţia furnale a uzinei si rească simţitor producţia de fon a reuşit să aducă din librării şirea construcţiei socialiste.
ducerea acestui sistem de ilu CONSTANTIN BOTA duse industriale. derurgice „Victoria" din Călan tă. La furnalul nr. 2, de la in cărţile solicitate de cumpărători.
minat constituie prilej de bucu se dă multă atenţie sporirii pro trarea sa în funcţiune după re Succesul de care se bucură De succes se bucură şi expo
muncitor — fabrica de hirlle NICU SBUCHEA ducţiei de fontă. Asigurînd o bună paraţia capitală — 10 aprilie a.c. standul de cărţi în rîndurile mi ziţia cercului de pictură a clu
„1 Mai“ Petreştl dozare a materialelor în fiecare — s-au făcut mai mult de 400 de nerilor din sector este confirmat bului din Lupeni. Aici sint ex
şarjă şi dînd atenţia cuvenită descărcări, elaborîndu-se peste şi de faptul că într-o singură zi puse picturi şi desene reprezen-
rie. O surpriză au avut de cu- funcţionării în bune condiţiuni prevederile planului de produc au fost difuzate cărţi ce întrec tînd scene din viaţa şi munca
a tuturor agregatelor furnalului ţie pînă la 16 mai, 728 tone de valoarea de 2.000 lei. Printre cei minerilor. Printre cele mai reu
rînd şi locuitorii comunei Pe- Poştaşul s-a ajuns să se facă cite 4 des fontă de bună calitate. care-şi procui'ă cu regularitate şite lucrări expuse se află „Aba
treşti, raionul Sebeş. Aici, de-a cărcări pe fiecare schimb. In cărţi de la standul din sector taj mecanizat", creaţia pictorului
IOSIF CRAŞCA se află tov. Dumitru Lazăr,
lungul străzii principale şi la Baci Aron Henfiu, factor poş lele să ajungă la timp in mina acest fel s-a reuşit să se spo Francisc Felcete, Dumitru Ungu- amator losif Marton, „Mineri în
bifurcaţi', sau montat 16 lămpi tal, este binecunoscut de tofi oa celor cărora le sint destinate. Da maistru reanu şi alţii.
fluorescente. In curînd se vor menii din satele Căinel, Fornădia torită acestei conştiinciozităţi în abataj" de Ioan Cimponeru,
monta încă 19 bucăţi care au şi şi Sulighele din raionul Ilia. Mun muncă numărul mare al abonamen FIER VECHI PENTRU OŢELARII Deşi înfiinţat cu puţin timp
fost procurate. Această realiza ca lui de poştaş nu-i chiar aşa de telor pe care le fa ce în fiecare în urmă, standul de cărţi din „Constructori" de Constantin
re se datoreşte comitetului exe uşoară cum ar înclina să creadă lună este mare. In luna trecută, de Sim erla de fontă şi 95 tone metale ne sectorul I B se bucură de apre
cutiv al sfatului popular comu unii care nu o cunosc mai îndea pildă, a avut 33 de abonamente la feroase. cierea unanimă a minerilor care Popa, „Muncă patriotică" de Va-
nal şi deputaţilor din circum proape. In fiecare zi, fie că e iar Scînteia, 34 la Drumul socialismu Muncitorii de la întreţinerea găsesc aici cărţi legate de mun
scripţii, care au lămurit cetăţe nă, fie că e vară, fie că plouă sau lui, 12 la Romînia liberă, 30 la căii ferate de pe raza districtu Toate întreprinderile Văii Jiu ieria Petrişor, precum şi lucră
nii ca prin contribuţie volunta ninge, p e orice timp, baci Aron se Scînteia tinerelului şi 42 de abo lui L 11 Simeria-triaj, în afară lui şi-au adus o contribuţie în ca lor zilnică. Aceasta a făcut ca
ră şi muncă patriotică să intro prezintă la oficiul P.T.T.R. din Şoi- namente la diferite reviste. de faptul că lucrează cu multă semnată la obţinerea acestor rea rile tînărului Rudolf Ionoveţ ca
ducă iluminatul fluorescent. muş de unde ridică corespondenţa atenţie la întreţinerea căii în cele lizări şi îndeosebi minele Petrila, de la înfiinţare standul să difu
şi abonamentele la ziare şi reviste. Oamenii l-au îndrăgit şi îl sti mai bune condiţiuni, ei parti Lupeni, Uricani şi Lonea precum re a expus tablourile „Munci
In afară de aceasta în comu A poi se întoarce cu geanta plină mează pentru modul exem plar în cipă cu entuziasm şi la acţiunea şi U.R.U.M.P., I.C.M.M., Viscoza zeze cărţi în valoare de peste
nă s-au construit cîteva podeţe şi le distribuie oamenilor din cele care ştie să-şi îndeplinească sarci patriotică de colectare a fieru Lupeni, Şantierul Coroeşti, I.C.T. 11.000 lei. tori", „Flori" şi „Printre clădiri
peste pîraie, s-au făcut trotuare trei sate. In fiecare zi el străbate nile ce le are. Colectivul oficiului lui vechi. Strîngînd buloane, tir- Paroşeni şi altele.
din ciment pe o bună parte a o distanţă ce depăşeşte SO d e km. P.T.T.R. Şoimuş este mîndru că are foane, plăci, cupoane etc., mun E x p o z iţii noi". Lucrările cercului de pic
în mijlocul său un om destoinic şi citorii acestui district au reuşit BĂDUŢA CONSTANTIN
străzilor comunei şi s-au plan De cinci ani d e cîrid îndeplineş priceput care-i ridică prestigiul, să colecteze şi să expedieze oţe- Cele două holuri ale clubului tură au stîrnit un viu interes în
te această muncă nu a avut nici o fiind mereu la ’datorie. lăriilor, în prima jumătate a muncitor preparator din Lupeni cunosc zilnic o vie
tat 350 pomi ornamentali. Toate reclamaţie. El se străduieşte ca lunii mai, cantitatea de 16.400 animaţie. Aici s-au deschis de rîndurile vizitatorilor care se
atît corespondenţa cît şi abonamen- TAMAŞ GHEORGFIE kg. fier vechi.
manevrant perindă zilnic prin sala expozi
ţiei.
MIRCEA CÎNCORA
muncitor
E. M. Lupeni
Jla au tôkaza Q ipad
In această acţiune s-au eviden Lucratorii secţiei
ţiat picherul Gheorghe Laslău din Baia de Criş
şi echipele conduse de Gheorghe a cooperativei meş
Ştirbu, Traian Petruţescu şi Cor
nel Mocanu, care au colectat cele teşugăreşti „Mo
ţul“ din Brad au
mai mari cantităţi de fier vechi. venit în sprijinul
colectiviştilor din
EMIL CREŢU G.A.C. „Lunca Mo
ţilor“, ajutindu-i
impiegat de mişcare
Staţia C.F.R. Simeria
la curăţarea pă
Petroşani şunii. Ei au pres
tat peste 580 ore
Comunistul G heorghe Sima, conducător auto la autobaza l.R.TIA. B ra d '(clişeul din dreapta) întreţine în In luna aprilie, prin interme de muncă patrio
bune condiţiuni autobuzul pe care-l conduce şi-şi depăşeşte lună de lună sarcinile de plan la călători cu 40-70 diul depozitului I.C.M. din Pe tică curăţînd 3 ha
la sută. El realizează totodată şi econom ii i !semnate la preţul de cost. M odest, cuviincios şi politicos cu publicul troşani, a fost expediată spre de păşune.
călător el se bucură de multă apreciere din partea colectivului, fapt pentru care a şi fost evidenţiat în întrecerea oţelării cantitatea de 900 tone
Text şi fo to :
socialistă pe luna aprilie. fier vechi, cu 100 tone mai NAGY CAROL
Vopsitorul Viorel Hodrca, mem bru (le partid (clişeul din stingă), d eşi este singur în atelierul de vopsito-
mult decît fusese planificat. cooperator
rie al autobazei l.R.T.A. Brad munceşte ni conştiinciozitate, cu pasiune, execu tă lucrări de calitate şi la timp,
siluinilu-se prin rezultatele muncii sale in fiecare lună in riadul muncitorilor evidenţiaţi în întrecerea socialistă. In total, în primele patru luni
Text şi foto : C0STIC Ă STINGĂ care s-au scurs din acest an s-au
funcţionar — autobaza l.R.T.A. Brad
colectat şi expediat oţelăriilor
3.137 tone de fier vechi, 150 tone