Page 73 - 1963-05
P. 73
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Vizita delegaţiei de activişti ai P .C .U .S .
° Magazin Sîmbătă dimineaţa, delegaţia de Delegaţia a fost intîmpinată de lo-
activişti ai Partidului Comunist al varăşul Florian Danălache, prim-se
(pag. 2 -a) Uniunii Sovietice, în frunte cu N. V. cretar al Comitetului orăşenesc
Podgornîi, membru al Prezidiului Bucureşti al P.M.R. şi de ceilalţi
• La clubul din Aninoasa: C.C. al P.C.U.S., prim-secretar al C.C. membri ai Biroului Comitetului oră
Bogate acţiuni tinereşti. al Partidului Comunist din Ucraina,
a făcut o vizită la Comitetul oră şenesc.
• Convorbirile recapitulative şenesc Bucureşti al Partidului Mun
tn învăţămîntul ideologio. al ca-, citoreşti Romîn. Membrii delegaţiei s-au informat
drelor didactice
Delegaţia a fost însoţită de tova asupra activităţii pe care o desfăşoa
• Din activitatea comisiilor răşii Nicolae Ceauşescu, Ilie Verdeţ,
de femei membru al C.C. al P.M.R., de acti ră organizaţia de partid a Capitalei:
vişti de partid. Apoi, delegaţia n vizitai noi car
® Noul mers al trenurilor
(pag. 3-a) tiere de locuinţe din Capitală, une'e
edificii social-culturale şi Muzeul rle
Anul X V . N r. 2616 DUMINICA 26 MAI 1963 4 pagini 20 bani • De peste hotare Istorie a Partidului Muncitoresc Ro
(pag. 4-a) mîn.
F ie c a re bloc, construit m ai rep ed e, Deschiderea Conferinţei pe ţară a Asociaţiei
m ai bine Generale a Vînătoriior şi Pescarilor Sporiri
iii s a Sîmbătă dimineaţa, in sala Tea parte miniştri, conducători ai unor
trului C.C.S. din Capitală, s-au des instituţii centrale şi organizaţii de
exem plai masă.
chis lucrările conferinţei pe tară a
Cu o lună în urmă, mai mulţi sînt slab executate. Finisarea Asociaţiei Generale a Vînătoriior şi Conferinţa va analiza activitatea
constructori de pe şantierul de pereţilor în băi îndeosebi în Pescarilor Sportivi din R. P. Romi desfăşurată de Asociaţia Generală a
locuinţe din Hunedoara au sem spatele instalaţiilor nu s-a făcut nă. Vînătoriior şi Pescarilor Sportivi, ur-
nat în ziarul nostru cîteva arti corespunzător. De asemenea tot
cole prin care împărtăşeau din la băi nu a fost rezolvată pro La lucrările conferinţei participă mînd să stabilească măsurile necesa
experienţa muncii lor. Tot atunci blema infiltraţiilor de apă în aproape 300 de delegaţi ai vînăfo-
ei sesizau şi unele deficienţe şi pereţi. Şi la blocul turn finisarea re pentru dezvoltarea în continuare
greutăţi pe care le au de întîm- interioară a pereţilor lasă de rilor şi pescarilor sportivi din în
pinat. Mai acut se ridică proble dorit. a vînătoarei şi pescuitului sportiv,
ma aprovizionării cu fîşii cu go treaga ţară, aleşi în consfătuirile re
luri pentru planşeele la blocurile Ce se întîmplă Ia celelalte gionale. va discuta Statutul şi va alege or
ce se construiesc după sistemul blocuri ? Din lipsa fîşiilor pentru ganele de conducere ale A.G.V.P.S.
planşee, de mai multe săptămîni • La şedinţa de deschidere au luat
tradiţional. lucrările au fost oprite. Reiese Lucrările conferinţei continuă.
deci că faţă de sesizările făcute
Ce s-a făcut în cadrul şantie acum o lună nu s-au luat măsuri S c ris o ri din staţiuni
rului IV I.C.S. Hunedoara pentru corespunzătoare. Pe şantier au
îmbunătăţirea ritmului de lucru ? sosit din ziua de 10 martie pînă Zi de zi, pe adresa comitetului ţii optim e de odihnă şi tratam ent“
Nu putem minimaliza cu nimic la 15 mai doar 100 bucăţi fîşii. sindicalului staţiei C.F.R. Simcria — sînt doar cîteva cuvinte spicuit*
rezultatele obţinute de unele Mult prea puţin dacă ţinem sea sosesc numeroase cărţi poştale ilus din cărţile poştale expediate da
echipe. La blocurile D 8 , H.3 şi ma că pentru un ritm normal de trate. In cuvinte simple, muncitorii Ioan Săbău, Ioan G ătăjescu, C on
turn 4 lucrările se desfăşoară în- lucru, la blocurile în construcţie ceferişti îşi exprimă recunoştinţa stantin C iolan, N icolae Borza şi a
tr-un ritm susţinut. La cele trei sînt necesare zilnic cîte 200 faţă de grija părintească a parti
blocuri lucrările s-au încadrat în bucăţi fîşii. dului, care le-a creat condiţii opti altora. E i sînt doar cîţiva din cei
graficul de execuţie. Meritul 107 m u n citori c e fe r iş ti care şi-au
este al echipelor . şi brigăzilor Şi aceasta pentru că după pă me de odihnă şi tratament in sta p etrecu t con ced iile d e od ih n ă. în
conduse de Ioan Creac, parche- rerea unor tovarăşi care răspund ţiunile balneare ale patriei. p rim ele dou ă trim estre ale anului,
tar, Ştefan Roşianu şi Andrei de execuţia blocurilor,„mai este în d iv erse staţiuni baln eare.
Weber, zidari-tencuitori, Titi Bră- încă timp ¦suficient pînă la darea „Din frumoasa staţiune trimitem
nişteanu şi Martin Auner, insta lor în folosinţă conform cu grafi salutări întregului colectiv...“, „Na EMIL CREŢU
latori, Petru Petraş, zugrav şi cul". Deşi pe şantier s-au execu simţim foarte bine“, „Avem condi- corespondent
mulţi alţii. In prezent la blocul tat unele fîşii pentru blocurile
D 8 se fac ultimele finisări şi în zi turn, nu s-a căutat ca să se solu Pentru a obţine realizări frumoase este necesar să perfecţionezi continuu
lele acestea va fi dat în folosinţă. ţioneze în acelaşi timp şi proble m etodele de muncă. Iată-i in fotog rafia de faţă pe ing. Ioan Băieşu, îm
Pînă la sfîrşitul lunii mai va fi ma celorlalte blocuri, cu toate că preună cu maiştrii Petru Petrean şi lo an David de la E. M. Deva, purtind
dat în folosinţă şi blocul H 3. au existat posibilităţi. o discuţie pe această temă la ieşirea din şut.
Astfel încă 92 familii se vor muta
în apartamente confortabile. De In această situaţie se găsesc L a întreţin erea culturilor
evidenţiat că durata de execuţie lucrările la patru blocuri începu
a celor două blocuri a fost des te în luna noiembrie anul trecut G.A.C. ZAM In acelaşi timp s-a făcut şi stropi legătura strânsă între ştiinţă
tul de bună, circa 6 luni (ţinînd tul pomilor fructiferi pe 2,5 ha.
seama de condiţiile din iarnă). cu un total de 238 apartamente. Colectiviştii din Zam, raionul şi practica agricolă
Ilia — ne scrie corespondenta vo G.A.C. ORĂŞTIE
Dacă ritmul a fost bun, în Faţă de cele sesizate, conduce luntară Melentina Silaghi — lucrea In scopul cunoaşterii compor tot mai multe experienţe. Astfel, rimentale agricole din Turda au
schimb calitatea îndeosebi a rea I.C.S.H. va trebui să dispună ză în aceste zile cu toate forţele la ^- tării diferitelor soiuri de grîu de în anul agricol 1961—1962 a fost
zugrăvelilor lasă mult de dorit. întreţinerea culturilor. Pînă acum ei ObŢinerea unor recolte sporite la înaltă productivitate şi a hibri fost iniţiate două experienţe cu
măsuri corespunzătoare. In pri au executat praşila I pe o suprafaţă hectar este o problemă căreia co zilor dubli de porumb introduşi urmărită în cultura mare com
Atît la blocul D 8 cît şi la H 3 de 7 hectare cultivată cu cartofi şi lectiviştii din Orăştie îi acordă cea în cultură în ultimii ani, la gos portarea a patru soiuri de grîu porumb din soiul HD 103.
mul rînd este necesar să fie so pe mai mult de jumătate din supra mai mare atenţie. Pentru realizarea podăria agricolă colectivă din care, cultivate în condiţii pedo
zugrăvelile sînt pătate. Din cauză faţa cultivată cu sfeclă furajeră. acestui obiectiv, membrii gospodăriei Vinerea s-au efectuat an de an In prima experienţă se urmă
luţionată de urgenţă problema climatice asemănătoare, au dat
că zidăria nu s-a executat în cele De asemenea, în grădiină s-a exe- au efectuat prăşitul pe întreaga su reşte producţia în funcţie de
fîşiilor. Apoi vor trebui luate cutat prima praşilă pe trei hectare prafaţă cultivată cu sfeclă de zahăr producţii diferenţiate după cum
mai bune condiţiuni, din tencuia şi praşila a doua pe un hectar, cul- (15 ha), cartofi (25 ha), floarea-soa- urmează: aplicarea diferitelor îngrăşămin
măsuri pentru exercitarea unui tivate cu. diferite legume. relui (15 ha). Pe alte 50 ha cultivate
lă apar pete. Apoi, din lipsa de cu porumb s-a executat o praşilă te organice şi minerale, cu şase
control şi îndrumări mai exigen mecanică, iar pe 50 ha, lucrări cu
supraveghere a tehnicienilor, la sapa rotativă. variante în cinci repetiţii, iar în
te în ce priveşte calitatea. Tre
blocul H 3 şi D 8 unele lucrări a doua experienţă se va urmări
buie întărit mai ales controlul
de instalaţii agitare, mai ales, Producţia Sporul faţă Producţia producţia în funcţie de densita
V. FURIR realizată
SOIUL în kg. Ia ha. de martor tea plantelor la hectar, pe trei
C re şîe nuiîăruî agrofonduri în patru variante şi
şase repetiţii.
d eo u n ăio rilo r Sa C , E. C . Cenad 117 1.570 martoT 100
Ponca 2.365 795 144 Lucrările culturale la aceste ex
Un număr tot mai mare de oa Bezostaia 4 2.197 627 140
meni ai muncii îşi păstrează eco Harach 1.955 385 124 perienţe vor fi executate de că
nomiile la C.E.C. Comparativ cu
aceeaşi perioadă a anului trecut, tre colectiviştii care au absolvit
de la începutul anului şi pînă în
prezent, în regiunea noastră numă anul I la cercul pentru cultura
rul depunătorilor la C.E.C. a cres
Porumb în cultură dublă Sărbătoarea Cărţi în valoare cut cu 19 la sirtă. In acelaşi timp, Din aceste date rezultă că în clinţatice caracteristice zonei pre- plantelor de cîmp care a funcţio
tinerei de 2.400.000 lei suma totală a depunerilor a cres condiţiile climatice ale anului a- montane a raionului Orăştie. In
cut cu 23 la sută. gricol 1961—1962, producţia cea aceste experienţe se urmăreşte nat în cadrul gospodăriei noastre
generaţii In primele 4 luni din acest an, mai ridicată a dat-o soiul Ponca,
Centrul de librării şi difuzare a Numărul depunătorilor este tot urmat de soiul Bezostaia 4. De comportarea a 7 soiuri de grîu, colective, sub îndrumarea directă
Recent, în sala cărţii a vîndut prin unităţile sale mai ma.e. Aceasta o dovedeşte sigur că rezultatul nu este destul pe parcele de cîte 1 hectar în
Pentru a asigura o recoltarea păioaselor. căminului cultural cărţi în valoare de 2.400.000 lei, afluenţa de la ghişeele C.E.C. de concludent, urmînd ca el să fie trei variante: grîu după porumb, a specialiştilor. In felul acesta
bună hrănire a anima Din această suprafaţă, din comuna Băiţa, cu 22,4 Ia sută mai multe decît în verificat încă doi, trei ani, pen grîu după trifoi şi grîu după
lelor, lucrătorii de la după recoltarea orzului raionul Brad, într- aceeaşi perioadă a anului trecut. tru ca după aceea să putem grîu. Repetîndu-le timp de 2—3 se va realiza o legătură strînsă
G.A.S. din Petreşti, ra şi secarei furajere se un cadru festiv a Fruntaşe în acţiunea de difuzare menţine în cultură două soiuri ani, aceste experienţe ne vor per
ionul Sebeş, au cultivat seamănă 87 ha cu po avut Ioc înmînarea care se vor dovedi cele mai pro mite să tragem concluzii valo între cunoştinţele acumulate la
in toamna trecută 116 rumb şi borceag în te buletinelor de iden a cărţii se situează librăriile din ductive. roase cu privire la menţinerea în
ha cu orz şi secară ma ren irigat. Această lu titate tinerilor ca cultură a celor mai productive învăţămîntul agrotehnic şi prac
să verde. De asemenea, crare a şi început zilele oraşele Lupeni şi Petroşani. In toamna anului 1962 lotul ex soiuri şi asupra celor mai bune
potrivit prevederilor pla trecute. La brigada con re au împlinit 14 perimental pentru cultura griului plante premergătoare. tica agricolă.
nului de producţie pe dusă de tov. ing. Vasi- ani. Cu acest prilej a fost mult extins şi problemele
mai mult de 200 ha ur le Boncuţ s-a semănat au fost expuse do pe care le urmărim sînt mai com In afară de cultura griului, în Necesitatea sporirii continue a
mează a se însămînţa cu porumb în cultură uă conferinţe pe plexe. Tematica experienţelor a primăvara acestui an la gospodă
borieag şi porumb pen dublă peste 10 ha, ia* teme de educaţie . fost stabilită cu sprijinul Centru ria agricolă colectivă din Vinerea producţiei, pe lîngă aplicarea în
tru siloz şi masă verde la brigada din Cîlnic lui de încercare a soiurilor de se va urmări în culturi compara
in cultură dublă, după alte 5 ha. ELENA COSTEA la Galda de Jos, care şi-a stabilit tive şi comportarea a patru so tregului complex de lucrări agro
corespondentă la Vinerea unul din punctele sale iuri de porumb dublu hibrid. Pe
lîngă loturile din cultura mare, tehnice, impune studierea com
de sprijin pentru condiţiile pedo-
la recomandarea Staţiunii expe- portării diferitelor soiuri dc
plante de cultură în cadrul fie
cărei unităţi agricole socialiste.
Iată de ce, noi acordăm o mare
Lunar, cîte 5 lei avans la ziua-muncă atenţie extinderii cîmpurilor ex
perimentale, în scopul generali
Dezvoltînd continuu zootehnia, nu, Maria Roncea, Ana Crişan, zării în producţie a metodelor
legumicultura şi alte ramuri de loan Dudaş, Maria Mădean, V ale
producţie aducătoare de mari ve ria Dudaş şi alţii. agrotehnice avansate. ,
nituri, gospodăria agricolă colectivă
MIRCEA GLODEANU
inginer agronom Ia G.A.C.
din Vinerea, raionul Orăştie
Noi unităţi comerciale din Geoagiu a reuşit ca in fiecare
La parterul blocurilor de locuinţe construite în oraşul nou Călan au fost lună să împartă colectiviştilor la ihai Mircea. El este cel mai laşi specific de muncă, au hotărît mai important, că orice problem ă i Se ocupa de f iecare în p a r te ; veri
date in folosinţă în acest an un mare număr de unităţi comerciale. Astfel s-a ziua-muncă cîte 5 lei. De la înce bun maistru de la linia de să se întreacă. Criteriile şi le-au sta se ridică o rezolvă cît se poate de fica dacă şi-a însuşit cele predate
deschis aici un magazin alimentar cu autoservire, magazin de confecţii, putul acestui an şi pînă în prezent, bilit singuri: reducerea timpului de operativ şi de bine. la cursuri, dacă ştie să le aplice, se
de încălţăminte, magazin de legume şi fructe, centru de pîine şi produse spre exemplu, au fost repartizaţi sîrmăi. Despre el să scrieţi — con staţionare la schimbarea calibrelor, interesa de viaţa lor particulară şi
lactate etc. colectiviştilor peste 200.000 lei. chise tov. Dumitru Ionescu, secreta cilindrilor şi cajelor, depăşirea pla- Dar, cum d e au reuşit să crească le studia felul de a fi. Pe cei care
rul Comitetului de partid de la la nului de producţie, curăţenia la lo într-atît Emil Aron, Nuţă State, lipseau de la lecţiile teoretice, îi
In cursul zilei de joi aici s-a deschis un nou magazin pentru desface C ele m ai frum oase venituri le-au minorul de 450 mm... cul de muncă şi reducerea rebutului. Troian Ţ cbrea şi Vasile Bălan ? Cum dojenea, dar niciodată jignitor. De
rea produselor textile. Tot aici se vor deschide in curînd o farmacie şi realizat în baza zilelor m uncă efec Biroul organizaţiei de bază şi comi de schimbul lor este astăzi cel mai cîte ori nu s-a întîmplat ca Aron,
un bufet. tuate, colectiviştii Ioan H om orodea- L-am hilîlnit tocmai în urma unei tetul sindical de secţie le-au apro apreciat ? Sînt întrebări fireşti, pe Nuţă şi Ţ ebrea să plece capul ruşi
adunări generale a organizaţiei de bat cu căldură. Cel mai îndrăzneţ care şi le pune oricine ştie că, doar naţi înaintea lu i! Insă, după fieca
bază ce a avut loc la sfîrşitul angajament al lor a fost reducerea cu un an în urmă, era socotit ca re mustrare, urmau zilele cind cei
schimbului de noapte. duratei de schimbare a cajelor cu cel mai fără perspectivă. vinovaţi deveneau cei mai sîrguin-
25 la sulă. Aşa, s-au aşternut pe cioşi elevi. Iar el, le răsplătea stră
— Am tras in b a ră ! — îmi spu treabă. Si de atunci sînt veşnic gră- Constituindu-se în urma celorlal daniile cu încredere. Cine s-ar fi
se cu năduf. te, schimbul maistrului Mihai
EGAT Mircea a înglobat pe toţi cei care
— De ce ?
— Am g reşit!... Am greşit la con biţi şi preocupaţi. Cele mai bune re _______________ _ aşteptat ca Emil
ducerea şedinţei (el _______________ zultate le-a obţinut însă, în aprilie,
este şi secreta Nuţă State. El a reuşit să-şi sincro UN C O L E C TIV Aron să fie numit
rul organizaţiei de nizeze astfel mişcările incit să nu dintr-o dală lami-
facă nici un gest în plus. Experien
bază P.M.R. pe ţa lui este astăzi de un real folos nator I, apoi lami-
pentru toţi ceilalţi...
schimb) şi un tova nator şef ? Pînă
Lui Traian Ţ ebrea i se spune
răş din Comitetul „titanul“. Porecla i se potriveşte de au mai răm as; oameni despre care şi tovarăşii din
de partid pe combinat mi-a atras minune şi la propriu şi la figurat. se spunea că sînt certaţi cu discipli conducerea secţiei îi spuneau că s-a
atenţia. Uite aşa, fără să vrei, Ca fizic este cel mai masiv, iar la na şi nu vor putea face mare lu înşelat. Dar, nu. Mihai Mircea a
arunci cîte o pată pe mutica între treabă nu-l întrece nimeni. în depli cru. De fapt, atunci cind i s-a în studiat cu multă răbdare aptitudini
gului colectiv... neşte funcţia de laminator şef la tre credinţat sarcina de a form a cu ei le fiecăruia. Şi-a dat seama că un
nul pregătitor şi intermediar. Dar un colectiv de muncă, asupra aces om ca cl şi mulţi alţii din schimb,
Nu putea fi vorba de aşa ceva. cine ar putea spune ? Ori unde se tei situaţii i s-a atras în mod deo dacă le acorzi încredere, devin mai
îşi dădea seama. Dar faptul că n-a iveşte ceva de lucru, el munceşte în sebit atenţia. Şi, ce-i drept, i-a dat îndrăzneţi, mai slăpîni pe forţele
mers lotul „ceas“ cum era obişnuit rînd cu ceilalţi. Si, unde pune mina puţin de gîndit. Dar nu şi-a făcut lor. Şi a avut dreptate. El i-a învă
se cunoaşte. Z ilele trecute a trăit un complexe. Ii plăcea mai ales faptul ţat pe toţi elevii săi că un lami
îl frămînta sincer. Schimbul în care eveniment em oţionant: i s-a înminal că marea m ajoritate erau tineri, mai nator trebuie să preţuiască fiecare
lucrează el s-a situat pe locul I în drapelul de evidenţiat în întrecerea tineri chiar decît el. S-a apropiat de
întrecerea socialistă în lunile ianua socialistă pe luna aprilie... ci prieteneşte. L-a întrebat pe fie minut, fiecare secundă şi că, în
rie, martie şi aprilie. Numai în fe care de unde este, dacă a mai lu acest scop, trebuie să folosească la
bruarie a rămas pe locul II. O do Vasile Bălan este cel mai apre crat undeva şi, constalind că cei mai maximum toate rezervele; mai ales
ciat mancvranl de pe toate posturi mulţi dintre ei atunci învăţau me să-şi perfecţioneze necontenit meto
vadă că aportul lui la aceste suc le. El execută cu aceeaşi uşurinţă şi serie, t-a îmbărbătat din toată ini d ele de muncă, să studieze cu sir-
cese a fost deosebit este faptul că operaţiunile ce-i revin unui mane- ma : „Să vedeţi ce bine o să meargă guinţă. „Cu minutul care-l pierzi
fotografia i-a fost afişată pe aleea vrant, ca şi cele ale unui lamina peste puţin tim p !". Apoi, le-a expli nu te m ai întîlneşti“ le spunea ade
fruntaşilor din com binat. Dar, despre tor de la tremă de pregătire, inter cat tot ce trebuia să ştie în primul
mediar, sau finisor. Cu alte cuvinte rînd despre munca d e laminator. sea...
aşa ceva, nu-i place să vorbească. este omul bun la tonte. Si. ceea ce-i Aşa s-a stabilit între ei acea legă r l aveam în faţă. Înalt, slăbuţ,
Iţi povesteşte în schim b cu o în flă tură sufletească căreia-i urmează o * să tot aibă 28 de ani. Cind
încredere reciprocă deplină şi care
cărare aproape copilărească despre s-a cimentat tot mai mult, în fieca vorbea despre oamenii din schimbul
re zi a perioadei de pregătire.
întrecerea dintre Em il A ron şi Nuţă său,'despre felu l în care au reuşit, să
State, lam inatori şefi la cele două Tot timpul cit a durat pregătirea realizeze producţii de vîrf, fără a
pentru începerea producţiei, maistrul rebuta măcar vreo bară, se îmbujo
trenuri finisoare, despre T raian T e ~ era nelipsit dintre tinerii laminatori.
brea, V asile B ălan şi toţi ceilalţi... ra. Numai despre un lucru nu-i plă
cea să povestească: contribuţia sa
C ică era la începutul lunii
la toate aceste înfăptuiri..-.
aprilie. T oţi lam ina lorii se GH. COMŞUŢA
an gajaseră să înlîm pine ziua d e 1
M ai cu realizări cît m ai frum oase.
Cei doi lam inatori şefi, avînd ace-
PE MUREŞ, LA PESCUIT
