Page 74 - 1963-05

PAG. í IR U M Iff S Í C I Í S Í L dí N r. 2616
iBapgimr^wra«c3m ^ ,-^tfgaasiaMss«ai i^at

1400 de fotografii ale planetei Marte

Sursa principală a căldurii MAŞINA PENTRU TAIAT Reconstituirea bustului unei femei Anul acesta Observatorul Institutu­ telescopului ataşat la un filtru optio
STÎN CĂ lui de Aslrofizică al Academiei de roşu, se deosebesc particularităţi ale
Ştiinţe din Kazahstan a obţinut apro­ suprafeţei planetei Marte. La un filtru
din epoca de bronz ximativ 400 de spectrograme ale pla­
netei Marte. optic albastru, aceste particularităţi
nu au fost observate, s-a văzut însă
Astrofizicienii din Kazahstan şi-au
propus să studieze caracteristicile clar calota polară şi petele confuze.
optice ale cetei albastre care învă­
Studierea spcctrogramelor obţinute
luie planeta Marte ca un voal miste­
rios şi îi ascunde faţa. va permite dezlegarea uneia dintre

Pe fotografiile obţinute cu ajutorul cele mai interesante enigme ale pla­
netei Marte.

interne a Pămîntului Cunoscutul antropolog sovietic
Gherasimov şi colaboratoarea sa,
Geofizicianul Elena Liubimova a declarat într-o convorbire avută cu » Lebedinskaia, au dăruit muzeului din Profesorul Gherasimov, unul dintre O pictoriţă de 4 ani
un corespondent al agenţiei TASS că elementele radioactive constituie localitatea Ilinskoe (regiunea Ivano- cei mai mari specialişti din lume în
sursa principală a căldurii interne a Pămîntului. Geofizicienii sovietici vo, partea centrală a R.S.F.S.R.) bus­ reconstituirea trăsăturilor chipului Concursul pentru cea mai bună în virstă de numai 4 ani. Tabloul
au confirmat acest punct de vedere, enunţat pentru prima oară de emi- tul de bronz al unei tinere femei, după craniu, a hotărit, împreună cu pictură executată de copii, care se cîşligător reprezintă un portret in ulei
nentul savant sovietic Vladimir Ver nadski (1863—1945). (Căldura internă avînd în jurul gîtului un colier din colaboratoarea sa, să reconstituie bus­ ţine anual in Japonia, a fost cîştigat al tatălui „pictoriţei".
ia naştere în urma dezintegrării aşa- numitelor elemente radioactive cu dinţi de urs. tul acestei femei din epoca de bronz, de data aceasta de Shigeru Tazawa
timpul de înjumătătire lung, dezinteg rare care durează de citeva miliarde lucru pe care l-au şi realizat cu suc­
de ani). Elena Liubimova a subliniat că deşi cantitatea surselor de căldu- Iată povestea acestui b u st: în anul ces. S-a dovedit că această femeie, La Stollberg, regiunea Karl- este să determine mijloace eficien­
ră de pe planeta noastră înregistrează o continuă descreştere (la începutul 1959 a fost descoperit într-un mor- Marx-Stadt, desfăşoară o bogată te do distrugere a gîndacilor dău­
existentei ei se degaja de cinci ori mai multă energie termică), vor trece mînt datînd din epoca de bronz, aflat care a trăit cu cîteva mii de and în activitate ştiinţifică Erich Uhmann, nători plantelor. Dr. Uhmann co­
cel puţin 10 miliarde de ani pînă cînd centrul Pămîntului va începe să se pe teritoriul regiunii Ivanovo, sche­ doctor honoris causa, denumit în respondează cu toate continentele,
letul unei femei de 24—28 de ani, urmă, avea o înfăţişare foarte plă­ cercurile specialiştilor „doctorul el dă, de exemplu, sfaturi ţărani­
răcească. purtînd un colier din dinţi de urs. gîndacilor“. Astăzi în vîrstă de 81 lor din insula Mauritius pentru
Principalele elemente cu timpul de înjumătătire lung — uraniu, po- cută, care nu se deosebeşte aproape de ani, dr. Uhmann se ocupa încă combaterea gîndacilor dăunători
din tinereţe în timpul liber cu palmierilor de cocos sau fermieri­
|tasiu, toriu — sînt prezente în toate rocile în cantităţi infime — de or- cu nimic de cea a femeilor din Eu­ colecţionarea şi studierea gîndaci­ lor africani oare îi trimit exempla­
dinul a citeva milionimi de gram. Oamenii de ştiinţă consideră energia lor — cea mai variată specie din re necunosoute de gîndaci din
degajată prin dezintegrarea lor drept cauza transformărilor geologice oare ropa din zilele noastre. regnul animal. In afară de un jungla congoleză. Lucrările sale
american din insula Hawai, el este ştiinţifice precum şi cele două vo­
intervin pe Pămînt. Un marinar francez traversează Atlanticul singurul cercetător din lume ex­ lume „Chrisomelidac“, au fost tra­
In afara acestei ipoteze radiogen e, există alte multe puncte de vedere pert în obiceiurile şi condiţiile de duse în numeroase limbi.
cu o barcă de cauciuc cu pînze viată ale bispinelor (gîndaci cu ac)
asupra sursei principale a căldurii terestre. Dar calculele efectuate în din regiunile tropicale. Savantul Savantul octogenar este totodată
ultimii ani de cercetătorii sovietici au arătat că nici una dintre sursele Inginerul sovietic I. Iskende- Motonava electrică sovietică „Bal- voie de ajutor. După ce le-a spus că german a scris peste două sute de un pasionat colecţionar şi în alt
presupuse nu este în stare să furai zeze Pămîntului cantitatea de căldură rov a con stru it un agregat au- este francez şi că se află de două lucrări ştiinţifice, numai despre domeniu : pe baza bogatei sale co­
toportabil pentru tăiat stînci. tika“ a întîlnit în Oceanul Atlantic luni pe ocean, navigatorul le-a cerut bispine. Cu ajutorul colecţiei sale respondente cu lumea întreagă, el
de care el dispune actualmente. Intr-u n singur sch im b, m aşina coordonatele exacte refuzînd orice de gîndaci, care cuprinde mii de şi-a alcătuit o uriaşă colecţie de
După părerea Elenei Liubimova, schimbul de căldură al planetei pre- taie în stîn că un şanţ lung de pe marinarul francez René Lescombat, alt ajutor. exemplare, el stabileşte speciile timbre, din care nu lipseşte nici
p este 100 m ., ad in e de 2,5 m . gîndacilor, care îi sînt trimişi din o tară de pe glob. Fiind deocam­
zintă un interes deosebit, întrucît omenirea se află în pragul valorifi- care a pornit să traverseze oceanul Şalupa sa lungă de 10—11 m şi toate colţurile lumii. dată absorbit de intensa sa acti­
de la vest la est pe o barcă de cau­ lată de 3 m este utilată special pen­ vitate ştiinţifică, dr. Uhmann îşi
cării căldurii din subsolul ei. ciuc cu pînze. tru o călătorie pe ocean. Ea are la Scopul vastei şi anevoioasei ac­ rezervă plăcerea să le claseze..; la
cîrmă două motoare suspendate şi tivităţi ştiinţifice a dr. Uhmann bătrînete.
Un muzeu al instrumentelor După cum relatează ziarul „Vodnii este înzestrată cu două pînze.
Transport“, cînd „Baltica“ s-a apro­
muzicale piat de şalupă marinarii sovietici au In ultimele zile la Paris nu se mai
văzut în ea un om bărbos, pe care ştia nimic despre Lescombat. La ape­
lul adresat de posturile de radio
l-au întrebat dacă nu cumva are ne-

La muzeul comunal din Milnchen Jawa, Bali şi unele insule Indonezie­ Spre un nou tip de centrală electrică franceze navelor de a transmite prin
s-a deschis recent o expoziţie de ne. Prezintă un deosebit interes or­ radio ştirile privitoare la toate întîl-
cele mai rare instrumente muzicale chestra de gonguri alcătuită din 50 de In multe ţări se desfăşoară ample nirile în Atlantic, primul a răspuns
din toate vremurile şi toate ţările. plăci cu sunete diferite. Sînt expuse cercetări pentru a se reuşi transfor­ vasul „Baltika“,
Sint prezentate 4.000 de instrumente sarange şi citere din piele de cro­ marea directă a energiei nucleare în
muzicale din toate epocile istorice, energie electrică, fapt ce ar duce la emise ulterior şi energia lor cinetică Un c a z rar
aranjate după regiuni geografice, codil din India, Japonia, clopote şi realizarea unor economii conside­ este transformată în energie electri­
după caracteristicile anumitor culturi fanfare rituale din Tibet etc. Culturii rabile. că. Pentru a împiedica distrugerea -M W ** ' : >7 ^ , ; ^ i
sau după tradiţii muzicale. muzicale tibetane îi aparţine şi toba acestui efect de către electronii se­
rituală expusă, confecţionată din cra­ Recent, această transformare direc­ cundari de slabă energie, ei sînt re­ Vaca „Ama-
Astfel, în sectorul african sînt ex­ nii de om. Muzeul dispune de diferite tă a devenit posibilă în laborator ţinuţi de o grilă (de aici derivă şi ria" de laG.A.S.
puse harpe şi lăute artistic executate instrumente persane, ulcele „cîntă- datorită unui nou dispozitiv denumit denumirea de triodă, cunoscut fiind
din crengi de bambus, îmbrăcate în toare“ peruviene de pe vremea inca­ „trioda“. Iată pe scurt principiul că la trioda electronică partea prin­ Mintia (brigada
şilor, instrumente locale australiene, „triodei“ : un strat subţire de uraniu cipală o reprezintă tocmai această
piele de şopîrlă. Vizitatorii pot ad­ harpe eoliene greceşti, lăute medie grilă) situată între stratul de uraniu Lăpuşnic) a fă­
mira diferite tobe, tamtamuri, tobe vale ale trubadurilor. Colecţia se ter este bombardat ou neutroni; fragmen­ generator şi electrodul colector.
pentru comunicări etc. Polinezia este mină cu minunate instrumente de tele pozitive degajate prin fisiune tat în luna apri­
reprezentată prin flauturi, clarinete coarde ale marilor şcoli europene şi sînt captate de un electrod izolat Neutronii care servesc la bombar­ lie a.c. un viţel
şi alte instrumente de suflat confec­ saxofoanele „trubadurilor“ muzicii producînd un potenţial pozitiv caro
darea uraniului sînt produşi de un în greutate de
ţionate din lemn, cochilii de scoici moderne. Pe lîngă muzeu functionea se poale ridica la mai multe milioa­ reaotor de mică putere. 65 kg. Atît viţe­
etc. Un instrument muzical intere­ zâ o bibliotecă şi o fonotecă, cu im
sant este „bumerangul cîntător“ din primări ale aproape tuturor Lnstru ne de volţi. Astfel se obţine un cîmp In prezent se studiază posibilitatea lul, cît şi mama
Noua Guinee, precum şi toba de apă mentelor expuse. electric care frînează fragmentele realizării unui reactor constituit din- lui, se simt
care răsună numai cînd pluteşte. O tr-un grup de mai multe celule „trio- foarte bine.
secţie importantă a expoziţiei este do“, în care fisiunea straturilor de
consacrată Asiei răsăritene. Aici se
află o serie de exponate rare, gon­ C o lo r a re a diam antului uraniu ar putea să fie întreţinută
guri şi ansambluri de gonguri din printr-o reacţie în lanţ. Acest reactor
Pornind de la efec­ prezent se cunoaşte tonilor sau neutronilor, va reprezenta de fapt un nou tip de Reni paraşufişîi INSULA SAINT-BARTHELEMY
O reion la 9 9 de ani tele curioase pe care mijlocul de a da dia­ se poate obţine orice centrală electrică în care energia In arhipelagul Antilelor se află
radiaţiile le produc mantului culoarea do­ gamă de verde. Prin nucleară va fi transformată direct în Un drumeţ cutreierînd munţii din insula Saint-Barthelemy, descoperită legile suedeze au rămas în continua­
Cetăţeanul Henniker Thorp din asupra sticlei şi cuartu- rită, fără a-1 contamina încălzire, culoarea bleu energie electrică. centrul Norvegiei a întîlnit spre ma­ încă de Cristofor Columb. re în vigoare. Datorită legislaţiei în­
Reading (Anglia) a Intrat în mod glo­ lui, s-a reuşit să se de cantitatea de radia­ şi verde trec în regis­ rea lui surprindere, doi reni avînd vechite, o serie de probleme ale vieţii
rios în analele medicinii — el s-a obţină un diamant co­ ţii la care este supus. trul culorilor galbene Mine m ariîim e în Mexic nişte paraşute agăţate de coarne. Se Această insuliţă de numai 25 km. p. moderne nu sînt reglementate prin
îmbolnăvit de oreion la vîrsta de... lorat într-un verde viu, şi roşii. presupune că cu prilejul manevrelor care poate fi parcursă pe jos în 6
99 de ani. foarte frumos, după ce In felul acesta, prin In Golful Mexic, în pămintul de ore prezintă cîteva curiozităţi. legi. Astfel, în Saint-Barthelemy nu se
a fost expus unei surse iradiere cu ajutorul In baza celor de mai pe fundul mării, se găsesc uriaşe ză­ plătesc impozite şi nu s-a introdus
Cazul — aproape unic, după cîte de radiu. In ultima unui flux do electroni, sus, se poate afirma căminte de sulf, avînd o grosime de Întreaga populaţie a insulei de cca serviciul militar.
se pare — umple de mîndrie pe me­ vreme, diamantele au se „fabrică“ foarte ra­ fără teamă că nimic 65—125 metri. Un grup de ingineri 2.000 de persoane este formată din
dicul curant, dar bucură cu mult fost supuse unor flu­ rele diamante bleu. O nu rezistă radiaţiilor, ingenioşi au construit o instalaţie de descendenţii celor 58 de familii care Insula este foarte săracă. Ea are o
mai puţin pe principalul interesat. xuri măsurate de di­ culoare verde închis nici chiar diamantul, exploatare, care se ridică cu şase au pornit în 1648 din portul francez înfăţişare de pustiu. Aici nu creşte
ferite radiaţii: elec­ care nu este atacat etaje deasupra nivelului mării. Cu a- Dieppe (Normandia). nici un copac, nu există izvoare de
„Vreau să mă scol din pat" — troni, deuteroni, neu­ se obţine în urma unei nici de acizi, nici de jutorul ei poate fi ridicat la supra­ apă dulce. Populaţia se foloseşte de
bombăne toată ziua fenomenul me­ troni rapizi, protoni. In expuneri excesive. In baze sau de corpurile faţă sulful de la o adîncime de 600 Deşi are o populaţie de origină ploaie, a cărei apă o adună în cis­
dical. raport cu energiile cele mai dure. metri. Furtunile puternice care bîn- franceză şi este o posesiune franceză, terne.
particulelor alfa, pro­ tuie deseori în aceste locuri îngreu­ insula este administrată pe baza unor
nează munca în mina mariti­ legi suedeze datînd din anul 1878. Cel mai important port este Gusta-
După ce a făcut parte din imperiul via. Fiind un port franc — scutit de
mă. De îndată ce se anunţă o francez, în 1774 insula a fost cumpă­ taxe şi impozite, el a devenit un mare
rată de regele Gustav al III-lea al antrepozit de mărfuri pentru comer­
furtună, munca în această mină sub­ militare, aceste paraşute au căzut pe Suediei în scopul creării unei baze ţul cu insulele vecine.
terană încetează, iar muncitorii şi capul renilor, care nu au repşit nici pentru promovarea comerţului sue­
dez în această parte a lumii. Cu un Cu excepţia a 5—6 mari bogătaşi,
inginerii sînt transportat! la mal. pînă acum să scape de ele. populaţia insulei trăieşte înlr-o mare
secol mai tîrziu, Franţa a recumpărat sărăcie. Modul de viaţă, obiceiurile
Vestigii ale civilizaţiei preromane sînt identice cu cele ale populaţiei
insula contra 60.000 de galbeni, dar din Normandia de acum trei-patru
La clubul sindical din Vulcan sala de şah se află La unele biblioteci cititorii nu-şi pot alege cărţile Intr-una din pieţele oraşului Nîmes Una dintre cele mal interesante secole.
Intr-o stare foarte proastă şi pe deasupra au mai fost pe care le doresc pentru că nu există fişier. Biblio­ din sudul Franţei s-a descoperit o descoperiri este un mormint prero-
depozitate aici şi nişte cărămizi. porţiune dintr-o incintă romană, pre­ man construit din dale şi care în afara
tecarii dau cititorilor cărţi după ale gerea lor. cum şi vestigii ale civilizaţiei pre­ osemintelor ouprinde numeroase o-
romane din această regiune. Pînă în biecte funerare, un vas din secolul
prezent au mai fost dezgropate un I î.e.n., o ceaşcă cu desene în stil
turn, un fragment de zid din cărămidă elen oa şi o farfurie de origină lo­
datînd din secolul al XlV-lea sau al cală.
XV-lea ca şi o conductă de apă din

perioada Evului Mediu.

Soarele în slujba chimiei J a p o n ie i Isa isib©socmt©sB

In Uniunea Sovietică a început, obţinut acest produs preţios graţie Colectivul catedrei de fizică marină de la Universitatea de stat din
pentru prima oară în lume, producţia unui procedeu în care s-a folosit ac­ Extremul Orient a creat un- model hidrodinamic al Mării Japoniei. Pro­
de kaprolactamă (materia primă pen­ ţiunea luminii Soarelui. Noul proce­ fesorii şi studenţii catedrei desfăşoară lucrări ştiinţifice interesante în multe
tru fibre de masă plastică) printr-un deu este de cîteva ori mai economi­ probleme. Zinaida Gurikova, aspirantă la această catedră, a rezolvat
procedeu fotochimic. La combinatul cos decît sinteza chimică în mai aproximativ 600 de ecuaţii pentru mişcarea lichidului. In urma calculelor
chimic din Kirovakan (Armenia) s-a multe trepte folosită în prezent. matematice, ea a conceput o hartă a curenţilor Oceanului Pacific. Aceas­
tă hartă, obţinută exclusiv pe baza calculelor, coincide cu atlasul curen­
CIUDĂŢENII ţilor oceanici, alcătuit în urma observaţiilor la fata locului.

— Iţi spun că degeaba insişti, peste o secun­ CITITORUL : Eu vreau altă carte. Intr-una din zile am avut o la 1 la 9, la scara ll- a numără­ U am rateu tsikH ş a s o a i r e l e
dă... eşti m a t! BIBLIOTECARA : — Ce să-ţi fac, asta e la surpriză plăcută. In fala cinetna- toarea e cu capul în jos — adică
tografului „Patria" m-am întîlnit de la 9 la 1.
rinei... cu un vechi prieten pe care nu-l
mai văzusem de vreo 10 ani fi pe — „De altfel, — mi-a mai spus
Şoferul Victor Şandru de la U. M. Cugir, încălcînd regulile de circulaţie a luat în care în nici un caz nu mă aştep­ el — nu e singura ciudăţenie de
microbuzul pe că rei conduce călători adunaţi de pe şosea care nu figurau în foaia de tam să-l înlîlnesc pe străzile De­ felul ăsta. In sala Filimon Sîrbu
parcurs. Pentru asta a fost amendat. vei. Tocmai ieşise de la film : — foarte frumos renovată — nu­
mărătoarea e tot aşa : ultimul rînd
— „Bine mă — zic — eşti in are numărul 1, pe cînd primul rînd „U m brela“ de
Deva şi nu dai pe la mine ?'. — 25. Cred că aşa ceva deschide bam bus, care
un nou capitol în matematică : teo­ acoperă această
— „Tc-am căutat in tot cvarta­ ria numerotării inverse. Ce părere clădire cu m ul­
lul — zice. — Ştiam că locuieşti ai ? L a diverse concursuri, locul 1, te e ta je , n-are
in blocul 5 dar pentru că nu-i ar fi, după sistemul ăsta, drept în nim ic com un cu
ştiam topografia am luat şi eu schelele. U nica
blocurile la rînd. Bineînţeles, in coadă şi te-ai pomeni cam cu ast­ ei destinaţie
ordine aritmetică. Blocul 1, 2, 3, 4 fel de chestii: lolanda Balaş a este să apere de
şi ce să vezi ? Acolo unde trebuia ocupat locul 1 clafisicîndu-se... ul­ razele fierb in ţi
să fie blocul 5, Ioc viran. întreb tima, sa u : elasifieîndu-se pe locu­ ale soarelui pe
pe unul, pe altul şi aflu că blocul rile 1-2-3 echipele Dinamo Bucu­ c o n s tru c to rii a-
5 e pe partea ailaltă, după blo­ reşti, Steaua şi Ştiinţa Cluj vor flaţi în interior.
cul... C. Adică, ar veni cam a ş a . retrograda în categoria B “. In C alcutta, un­
Blocul F (?!), apoi A, B, C ş i - de este o căldu-
— „Ei, exagerezi şi tu. Eşti ner­
blocul 5. vos ! “. --'• '.b is n u ită ,
Ei, am găsit, j n fine, blocul 6 o astfel de „um­
— „Cred şi cu. De 3 ori am fost brelă“ este b i­
Dau să urc la line — apartamen­ la cinematograful „Patria“ la spec­ nevenită pentru
tul 2 scara ll-a . Cînd colo, primul tacolul de la ora 14, dar jurnalul constru ctori.
apartament de la etajul 1 — era de actualită(i tot n-am reuşit să-l
s i ^ J~r /%.1 apartamentul G. Mi-am zis eu. văd. Oare de ce ? Biletele pentru
mare mincinos Mihai ă s ta ! Mi-a ora 14 n-au acelaşi pre( ca şi pen­
dat numărul unui apartament care tru celelalte spectacole ?“

nici nu există“. l-am dat dreptate. O pălisem şi
l-am explicat pe larg, că în timp eu de cîteva ori.

ce la scara 1 apartamentele sînt MIHAI .VARARU
numerotate aşa cum normal, de

Un stop neaşteptat..,