Page 77 - 1963-05
P. 77
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Intîlnirea reprezentanţilor Comitetelor pentru colaborare
şi înţelegere reciprocă între popoarele balcanice
La Casa oamenilor de ştiinţă din dat citire mesajului adresat Intîlnirii asupra acţiunilor multilaterale desfă
Capitală s-a deschis luni cea de-a de preşedintele Consiliului de Mi şurate de Comitetele balcanice res
IlI-a Intilnire a reprezentanţilor Co niştri al R.P. Romîne, Ion Gheorghe pective în vederea promovării ideilor
mitetelor pentru colaborare şi înţe Maurer. de înţelegere şi coexistentă paşni
legere reciprocă între popoarele bal In cadrul aceleiaşi şedinţe, şeful că în Balcani şi au făcut propuneri
canice. delegaţiei greceşti S'. Merkouris a cu privire la activităţile de viitor;
1,51 «>s ** »j Cu toate forţele La intilnire participă membri ai dat citire unei scrisori de salut din Participanţii la Intilnire au adop
Comitetului romîn pentru colabora partea preşedintelui partidului pro tat apoi textul unei telegrame adre
la întreţinerea re şi înţelegere reciprocă între po gresist din Grecia, S. Markezinis, care sate Mişcării elene pentru înţelege
urează succes întîlnirii de la Bucu re balcanică şi Comitetului elen pen
culturilor! poarele din Balcani, delegaţii ale co reşti, exprimîndu-şi totodată dorinţa tru destindere internaţională şi pa
mitetelor de colaborare balcanică, de a se dezvolta şi adinei lot mai ce, prin care exprimă regretul lor
G .A .S . fruntaşe pe frusf mult colaborarea între ţările balca profund pentru pierderea eminentului
conduse de acad. Sava Ganovski, nice. militant Grigore Lambrakis, vicepre
Gospodăriile agricole de stat din (R.P. Bulgaria), Stamatis Merkouris şedinte al Comitetului elen pentru
regiunea noastră au repartizat în (Grecia), Lazar Mojsov (R.S.F. Iugo Prof. univ. M. Ghelmegeanu a pre destindere Internaţională şi pace st
acest an pentru cultura porumbului zentat apoi referatul „Colaborarea şi membru al Comitetului executiv al
boabe şi siloz o suprafaţă de aproape slavia), observatori din partea miş prietenia dintre popoarele din Balcani, M is ir ii elene pentru înţelegere bal
2.800 ha. Semănat în condiţii agroteh cărilor pentru pace şi prietenie In factor important pentru menţinerea canii;!, căzut victima unui atentat
tre popoare din Italia şi Cipru. şt apărarea păcii, pentru transfor condamnabil, cu ocazia unui miting
marea Balcanilor într-o zonă a păcii pentru pace care a avut loc Ia Sa
In cadrul intîlnirii se vor dezbate şi bunei vecinătăţi“. lonic.
probleme privind dezvoltarea cola
Secretara Comitetului Naţional pen Intr-una din pauzele şedinţei, oas
borării şi prieteniei între popoarele tru Apărarea Păcii, din R. P. Romi- peţii au asistat la prezentarea unui
balcanice, transformarea Balcanilor nă, Sanda Rangheţ, a dat citire unui scurt program de filme documenta
intr-o zonă a păcii şi bunei vecină re romîneşti.
tăţi. salut adresat Intîlnirii din partea
mişcării pentru pace din ţara noas Seara, prof. univ. M. Ghelmegeanu
In deschiderea lucrărilor întîlnirii, tră. a oferit, la restaurantul „Pescăruş“ o
prof. univ. Mihail Ghelmegeanu, pre masă în cinstea delegaţiilor partici
şedintele Comitetului romîn pentru Şefii delegaţiilor din R. P. Bulga pante la intilnire.
ria, Grecia şi R.S.F. Jugoslavia au
colaborare şi înţelegere reciprocă în prezentat, în continuare, informări (Agerpres)
tre popoarele din Balcani, a rostit
un cuvînt de salut. In continuare a
nice corespunzătoare, porumbul a
crescut şi s-a dezvoltat bine, ceea ce
a permis lucrătorilor din G.A.S. să Mesajul preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romîne,
treacă cu toate forţele la întreţinerea
acestei culturi. Ion Oheorghe Maurer, adresat întîlnirii de ia Bucureşti a reprezentanţilor
Datorită unei bune folosiri a mijloa Comitetelor de colaborare balcanică
celor de oare dispun, lucrătorii din
La U. M. Cugir se fabrică un nou tip de maşini de cusut „Rodica“. gospodăriile de stat au reuşit ca pe Cu prilejul celei de-a IlI-a Intîl- Ecoul propunerilor guvernului ro Comitetele de Colaborare Balca
la tă -i în fotografia de faţă pe ing. Victor Bocşa şi maistrul Vasile 7 m ica explicînd unui grup de mun tntreaga suprafaţă să execute prima niri a reprezentanţilor Comitetelor de mîn şl ale altor guverne care urmă nică, prin sprijinul pe care îl acordă
citori tehnica funcţionării noului produs. praşilă mecanică, iar praşila I manua colaborare balcanică, transmit tutu resc crearea de zone ale păcii fără acţiunilor îndreptate spre dc7.voltarea
lă, pe rînd, s-a efectuat pe mai mult ror participanţilor un salut cordial arme nucleare, în diferite regiuni ale colaborării multilaterale a popoare
O oc c e de 1.600 ha. şl urări de deplin succes lucrărilor globului, ne îndreptăţesc să credem lor din regiunea Balcanilor, aduc o'
conferinţei. că ideea zonelor denuclearizate vino importantă contribuţie Ia icalizarşa
LA CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII? Cele mai bune rezultate la întreţi în întîmpinarea dorinţei popoarelor propunerilor îndreptate spre transfor
nerea culturilor prăsitoare le-au obţi îmi exprim satisfacţia că Bucu- pentru destindere internaţională, a- marea acestei regiuni într-o zonă ă
nut G.A.S. din Petreşti, Galda şi reştiul, capitala patriei noastre, care propiere şi înţelegere. păcii şi bunei vecinătăţi.
Orăstie, oare în afară de praşila me în ultimii ani a găzduit numeroase
canică au prăşit manual peste 2100 reuniuni culturale, ştiinţifice, de fol Popoare şi guverne reprezenlînd Vă urez ca lucrările conferinţei,
hectare cu porumb. De asemenea clor, întilniri ale tineretului şl stu ţări, întinse regiuni geografice, în precum şi hotărîrile pe care le veţi
G.A.S. din Oarda a efectuat praşila I denţilor din zona Balcanilor şi Mă tregi continente, s-au declarat in fa lua să contribuie la dezvoltarea pe
mecanică pe 140 ha şi manuală pe 84 rii Adriatice, este în acest an locul voarea zonelor denuclearizate. Aceas mai departe a Ideii coexistenţei paş
ha, din cele 157 ha cultivate cu de intilnire al reprezentanţilor Co ta constituie, neîndoielnic, un spri nice şi colaborării prieteniei între
cartofi. Rezultate bune la întreţinerea mitetelor de colaborare din ţările jin pentru eforturile pe care guver
acestor culturi au obţinut şi G.A.S. balcanice. nul ţării noastre, alături de celelalte popoarele ai căror soli sinteţi.
din Apold şi Bîrcea. guverne iubitoare de pace, le depune
Ideile nobile ale coexistenţei paş pentru rezolvarea problemei — che ION GHEORGHE MAURER
Au ferminaf praşila I nice, ale dezvoltării multilaterale a ie a zilelor noastre — dezarmarea
colaborării şi prieteniei dintre po generală şi totală, soluţia sigură preşedintele Consiliului de Miniştri
Potrivit datelor transmise Consiliu poarele din Balcani, care călăuzesc al Republicii Populare Romîne
lui agricol orăşenesc Deva — ne in activitatea Comitetelor pe care le pentru consolidarea păcii în lume. Bucureşti, mai 1963.
formează corespondentul nostru ing. reprezentaţi, sînt idei scumpe po
Prin îmbunătăţirea schemelor electric© Emil Chirilă — cele patru gospodărit porului romîn. BINE PREGĂTIŢI
agricole colective de pe raza comu
Intr-un laminor continuu mo bleme a fost făcută prin regla- a buclei. Ulterior am simplifi- nei Băcia (din Timpa, Totia, Petreni Guvernul Republicii Populare Ro- In noaptea de 25 spre 26 mai ficele de circulaţie şi tablourile
dern) cum e laminorul nostru, rea rapidă a fotocelulelor cu cat la maximum schemele de şl Băcia) au terminat prima praşilă po mine, exprimînd dorinţa fierbinte de a.c. s-a schimbat mersul trenu de garare.
cu un grad de mecanizare ridi ajutorul unui mecanism simplu comandă ale mecanismelor, tre- rilor de călători şi marfă pe în
cat, echipamentul electric in şi prin modificările aduse în cîndu-le la funcţionarea fără întreaga suprafaţă cultivată cu sfeclă pace a poporului romîn, s-a adresat treaga reţea C.F.R. Pentru ca cir Trecerea la noul mers al tre
fluenţează în mare parte pro schema de comandă a foarfe- arcuri. Am creat astfel condiţii de zahăr, sfeclă furajeră, floarea- culaţia după noul mers să se facă nurilor i-a găsit astfel pe toţi sa
ductivitatea la laminare, rebu celor. Ca urmare şi producti favorabile de laminare în tre soarelui şi pe cele 43 ha cultivate cu guvernelor din Balcani, în anii 1957 în cele mai bune condiţiuni, ce lariaţii bine pregătiţi. Datorită
tul şi calitatea laminatelor. De vitatea a crescut simţitor. nurile finisoare şi pentru redu şi 1959, cu propuneri care urmăreau feriştii de pe raza R.C.M. Petro acestui fapt, în noaptea respec
aceea, comitetul de partid a cerea rebutului. cartofi. tivă, nu s-a înregistrat nici o în*
pus în faţa electricienilor, încă Nu făcusem însă totul. Pauza De asemenea, la G.A.C. din Timpa transformarea Balcanilor intr-o zonă şani s-au pregătit din timp. Au tîrziere.
de la intrarea liniei de sîrmă între două bare consecutive, După însuşirea tehnologiei de
în funcţiune, sarcina studierii pe acelaşi fir, era prea mare laminare a sîrmei cu diametre unde porumbul semănat din timp s-a a păcii şi colaborării, fără arme nu fost studiate amănunţit noul pro COMAN IOAN
profunde a tuturor schemelor din cauza ritmului lent de re- mari am trecut la laminarea dezvoltat mai bine s-a trecut şi la cleare şi rachete, convins fiind că corespondent
electrice de reglaj şi a între venire în poziţie iniţială a role- sîrmei subţiri. Deoarece scite prăşitul acestuia, lucrare efectuată realizarea acestor propuneri ar fi în gram şi compunerea trenurilor
gului utilaj. Conştienţi de răs- lor de la mesele de buclare. mele regulatoarelor buclei pre- manual pe 15 ha. Tot la porumb, po interesul tuturor popoarelor din re
punederea ce ne revine pentru Intraducerea unui releu de zentau mari deficienţe, lamina- 65 ha, colectiviştii din Băcia au exe giunea noastră geografică şi ar con de marfă. S-au întocmit apoi gra
creşterea productivităţii agre tirnp însă a determinat ca masa rea sîrmei la dimensiuni mici cutat o lucrare cu sapa rotativă. tribui la destinderea internaţională.
gatelor, noi am căutat să găsim mare de buclare să revină în era aproape imposibilă. Două
noi soluţii care să determine poziţie iniţială înainte de ter încercări de laminare la un dia I
funcţionarea laminorului cu minarea barei, reducînd aceste metru de 5 mm. nu au dus la
staţionări minime, reglarea lui pauze la 1—1,5 secunde la ma rezultate bune din cauza pro Înovafie preţioasă
la regimul optim de lucru, de terial gros şi 2—3 secunde la ductivităţii scăzute şi a rebu
pistarea rapidă a deranjamen material subţire. Timpul a fost tului inadmisibil de mare. . Pe inovatorul Florian Miclea de
telor accidentale şi înlăturarea deci redus cu mult faţă de cel la atelierul de tinichigerie al E.M.
iniţial. La îndemnul comitetului de
lor. partid, noi nu am abandonat Lupeni l-a frămîntat multă vreme CONFERINŢA Adăpost
La început, depistarea defec Noile agregate ne-au pus în însă laminarea sîrmei la dia problema sporirii productivităţii
faţă şi alte probleme pentru a metre mici. începutul acestui maşinii de zencuit. In urma unui pentru animale
ţiunilor se făcea greoi, deoa fi rezolvate. Eram şi sîntem an a găsit un colectiv de ino
rece nu exista un mijloc de co animaţi de dorinţa de a spori vatori din secţie în pragul re studiu sîrguincios şi a unei largi Din iniţiativa Comitetului raio oameni ai muncii din întreprin Sectorul zootehnic al G.A.C.
municare între anumite pos zolvării problemei respective. consultări cu muncitorii din atelier, nal pentru cultură şi artă Alba, derile şi instituţiile oraşului. din Petreşti, raionul Sebeş, se
turi. Pentru înlăturarea acestui continuu productivitatea mun Schemele regulatoarelor buclei el a reuşit să facă acest lucru prin- duminică a arat loc în sala de va dezvolta simţitor în acest an.
inconvenient, a fost adaptată au fost modificate în aşa fel tr-o serie de modificări aduse ma festivităţi a casei de cultură din După conferinţă a urmat un Pentru a asigura condiţii cît
o nouă schemă, care permite cii. De aceea am continuat cu încît să fie înlăturat pericolul frumos program artistic. mai bune de adăpostire a ani
legătura între sala de comandă de deformare în procesul de pro malelor, colectiviştii şi-au pla
şi diferite locuri din ambele aceeaşi intensitate căutarea ducţie. Aceste modificări nu şinii. Modificările aduse de el în Alba Iulia o conferinţă pe tema Local reamenajat nificat să ridice, pe lîngă alte
subsoluri cu ajutorul unui com sistemul de funcţionare permit „Viaţa şi moartea", expusă de construcţii, şi un nou adăpost.
plet microfon-difuzor mobil. unor noi soluţii practice care numai că au schimbat aproape creşterea productivităţii maşinii de tov. Sabin Vasu, cercetător Pentru a asigura consumatorilor Avînd procurat în mare parte
10 ori şi au redus rebutul la zero. ştiinţific în domeniul biochi condiţii cit mal bune de deservire, materialul necesar (12 tone ci
Un alt neajuns l-am întîmpi- să ducă la sporirea vitezei de complet principiul de reglare mici. Conferinţa a fost ascultată cooperativa de consum „Sebeşana" ment, 30.000 buc. cărămizi şi
nat în cursul anului trecut la E. POPA cu viu interes de peste 200 de din S e b e ş . a luat recent măsura
foarfecele rotative. Deoarece laminare şi îmbunătăţirea cali conceput iniţial, ci au avut ca corespondent 115 mc material lemnos), colec
fotocelulele nu funcţionau, tiviştii au început construcţia
apăreau multe avarii, şutarea tăţii laminatelor. urmare realizarea reglajului bu reamenajării restaurantului „Şuria- adăpostului pentru 100 capete
inegală a laminatului, nesincro- nul". bovine. Pînă în prezent s-a
Spre sfîrşitul anului trecut clei cu elemente mult mai pu terminat turnarea fnndaţiei.
nizarea cuţitelor cu deviatorul M ineri în excursie La lucrările efectuate a contribuit
au existat o serie de defecţiuni ţine, aparatura folosită în acest prin muncă patriotică întregul per Lucrările de construcţie la
de şutaje, imposibilitatea tăie Comitelui sindical de secţie de asemenea excursii la Hunedoara, sonal al restaurantului. noul grajd se desfăşoară sub
rii automate a şutajelor mai la mecanismele de deviere a scop fiind redusă cu mai mult la secţia Almaş-Stănija a E. M. Qeoagiu şi in alte localităţi ale re
Zlalna a organizat duminică o giunii noastre. Zilele acestea restaurantul a fost conducerea brigadierului zoo
lungi, atunci cînd se cerea acest buclei, defecţiuni provocate de de jumătate. Şi ceea ce părea redeschis, oferind consumatorilor un tehnic Tuth Simion.
lucru. Rezolvarea acestei pro-
blocarea acestor mecanisme şi înainte aproape imposibil, a excursie cu autobuzul la Cluj. Cu TRAIAN NEAMŢU bogat sortiment de preparate culina
acest prilej, lucrătorii seefiei, prin- corespondent re şi băuturi.
arderea motoarelor de acţio devenit acum o realizare. j tre care minerii şi tehnicienii Ni
nare. Pentru a ieşi din impas, Toate aceste îmbunătăţiri au colae Nistor, Ioan Radu, Ioan Ba
dea, Ioan Trifon, Şofron Marin-
a fost conceput un limitator determinat sporirea simţitoare
exterior, care s-a montat la
toate mecanismele de deviere
in sp rijin u l c o c s a r ilo r a productivităţii laminorului, cescu, Vasile Răscol şi alţii, cu m n iR ASks
ajungînd să laminăm cu viteze i fam iliile lor, au vizitat muzeul re éeeítn^^ootMniii.
Zilele ti-ecuţe la secţia pregăti- le-a înregistrat schimbul condus la nivelul tehnicii mondiale. Ne
rea cărbunelui a U.C.C Hunedoa- de maistrul Ioan Preda, care a vom strădui să dezvoltăm aces gional şi grădina botanică din oraş.
ra au avut loc consfătuirile de fost declarat schimb evidenţiat te succese în viitor. După-amiază ei au asistat la întil-
ŞTEFAN MOCIOFAN nirea internaţională de fotbal din
tre echipele !jtiinta Cluj şi Cerro
— Montevideo (Uruguay).
pioducţie pe schimburi. Cu a- în întrecerea socialistă pe luna inginer energetic principal L a propunerea minerilor, corni-
ceastă ocazie a fost scos în evi- trecută. la laminorul de sîrmă telul sindical de secţie, în colaborare
al C. S. Hunedoara cu conducerea secţiei, vor organiza Pentru fertilizarea păşunilor şi fîneţelor
denţă faptul că muncitorii de R. MIHĂILĂ
corespondent
aici au adus o contribuţie pre
ţioasă la realizările cocsarilor. Dezvoltarea seatorului zootehnic G.A.C. au organizat tabere de vară;
nu poate fi concepută fără asigu Astfel, G.A.C. din Lunca Moţului â
Străduindu-se să dozeze corect" rarea bazei furajere. Ţinînd cont de VIOREL LUPU organizat tabără de vară la păşunea
acest adevăr, Comitetul executiv al preşedintele Comitetului executiv din Săliştea Caraciului, G.A.C. Că-
şarjele, ei au influenţat direct Sfatului popular al raionului Brad răstău la păşunea Bora etc. Toate
a manifestat grijă pentru organiza al Sfatului popular raional gospodăriile colective din raionul
asupra îmbunătăţirii calităţii coc rea în acest an a unor acţiuni de Brad nostru au organizat şi stîne în care
întreţinere a păşunilor şi fîneţelor. sînt peste 4.500 oi.
sului atît în Juna aprilie, cît şi I, I Raionul Brad care are o tradiţie în zeşti, Bucureşci şi Vălişoara au ma
în luna aceasta. ¦ ¦ oreşterea animalelor dispune de mari nifestat preocupare în executarea la Rezultatele în privinţa întreţinerii
Întinderi de păşuni şi fineţe. In raion timp a lucrărilor. Aşa se face că păşunilor puteau fi şi mai bune daca
Cele mai frumoase rezultate există 20.989 ha păşune şi 11.077 ha pe întregul raion au fost curăţate toate sfaturile populare comunale
de fineţe. Comitetul executiv a luat 1.650 ha păşune, în loc de 1.500 ha manifestau suficient interes şi răs-
Colectivişti fruntaşi & ! ! B l f e b.A unele măsuri care să ducă la creş cît era planificat. In această supra pundere. Sfaturile populare din ora«
terea producţiei de masă verde pe faţă intră şi păşunile proprietatea şui Brad şi comunele Vaţa şi Ribiţa,
la îngrijirea animalelor ¦I!Ü! §P! " !H M aceste suprafeţe. In luna martie a gospodăriilor agricole colective. Tre n-au acordat atenţia cuvenită aces-
fost ţinută o şedinţă de comitet exe buie să menţionez, de asemenea, tei probleme. Mai rău se prezintă
Sectorul zootehnic al gospodă liC iTJ mmmâ % f~ cutiv. In această şedinţă s-au stabi ajutorul acordat de colectivele de situaţia în privinţa întreţinerii fine«
riei agricole colective din satul lit sarcini concrete privind lucrări muncitori de la E. M. Barza, T. M. ţelor. In această direcţie s-a făcut
Vîlcele Rele, raionul Haţeg, s-a B|!P ¦ le ce urmau să se desfăşoare pe Ţebea, Atelierele centrale Gurabar- foarte puţin. Multe suprafeţe de fi
dezvoltat mult în ultimii ani. É păşuni şl fineţe. Decizia aprobată de za, uzina electrică şi altele, care au neţe din Mesteacăn, Vaţa, Ribiţa
Pentru a obţine producţii şi ve n membrii comitetului executiv obliga sprijinit acţiunea de întreţinere a Buţeş, Vălişoara şi altele nu sînt
nituri tot mai ridicate din acest sfaturile populare comunale şi Con păşunilor.' bine întreţinute iar productivitatea
sector, conducerea gospodăriei, iQ W S m L ttM ::: siliul agricol raional să execute lu lor este scăzută. Aici nu s-au exe
la indicaţia organizaţiei de crări de întreţinere pe 500 ha pă La indicaţia Sfatului popular re cutat nici un fel de lucrări. O mare
partid, a recrutat ca îngrijitori mm. . . mmm şune aparţinătoare G.A.C precum şi gional, în luna mai am organizat o parte din vină revine sfaturilor popu
de animale pe cei mai pricepuţi îngrăşarea a 250 ha păşune. După şedinţă lărgită la care au participat lare comunale respective care niî
colectivişti Printre aceştia se nu Studenţii Institutului minier din Petroşani se pregătesc intens pentru sesiunea de exa şedinţa amintită au fost date indi preşedinţii de G.A.C., secretarii sfa s-au străduit să ducă această sarci
mără tov. Petra Murgoi, Silviu mene care urmează. Peste tot, în laboratoare, în sălile de lectură, în cămine se studiază, caţii sfaturilor populare comunale turilor populare comunale, medici şi nă la îndeplinire, să creeze o bazij
Cindrea, Ilina Regaci, precum şi asupra măsurilor pe care trebuie să tehnicieni veterinari etc. Cu acest furajeră îndestulătoare.
îngrijitorii de oi Nicolae Ionaş- IN FOTOGRAFIE: Instantaneii luat în una din camerele căminului nr. 2, le la. Cunoscînd ce au de făcut sfa prilej s-au prelucrat Instrucţiunile
cu şi Dănilă Onescu. Datorită Toate aceste deficienţe sînt cu
turile populare comunale, deputaţii privind reglementarea păşunatului din noscute de către Comitetul executiv!
îngrijirii pe care ei o acordă lo au antrenat mase mari de cetăţeni fondul forestier. Tot atunci s-au re al S'fatului popular raional Brad;
partizat pădurile pe G.A.C. şi s-au Pentru eliminarea lor sfaturile popu
turilor de animale pe care le la lucrările de întreţinere a păşu dat noi indicaţii în legătură cu lu lare comunale, consiliile de condii-
au în primire, au reuşit să ob cere ale G.A.C., deputaţii au datoriţi
nilor şi fîneţelor. Comitetele execu crările de întreţinere a păşunilor. să antreneze în fiecare zL sute da
ţină producţii sporite de lapte, In urma acestor indicaţii au fost an
tive ale sfaturilor populare comuna cetăţeni Ia întreţinerea păşunilor
carne şî lînă, faţă de cele pla trenaţi alţi cetăţeni la efectuarea de fineţelor;
nificate. le din Baia de Cri?, Rişculiţa, BuJ- lucrări. In plus, pentru a hrăni ani
M. BARA malele în condiţii cît mai bune, unele
corespondentă
