Page 81 - 1963-05
P. 81
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Intîlniraa reprezentanţilor Comitetelor pentru colaborare
şi înţelegere reciproca între popoarele balcanice
Mesajul preşedintelui Consiliului de M iniştri
a l U.R.S.S., N.S. H ruşciov, a d r e s a t p re şe d in te lu i
Intîlnirii reprezentanţilor C om itetelor pentru
co la b o ra re şi în ţe le g e re re c ip ro ca
între popoarele balcanice
B u c ure ş tI
In numele poporului sovietic şi al atit în Balcani cit şi in întregul ba îndoială că toate acestea ar întări şî
zin al Mării Mediterane. In acest scop, mai mult înorederea că visul de vea
Anul XV. Nr. 2618 MIERCURI 29 MAI 1963 4 pagini 20 bani meu personal salut cu căldură pe guvernul Uniunii Sovietice a propus curi al omenirii — „o lume fără arme,
participanţii la Intîlnirca reprezen nu demult ca întreaga regiune a Mă o lume fără războaie“ — este reali
rii Mediterane să fie declarată zonă zabil chiar în cursul vieţii actualei
tanţilor Comitetelor pentru colaborare In care să nu existe arma racheto- generalii.
nucleară şi ca împreună cu S.U.A. sl
şi înţelegere reciprocă între popoa cu celelalte state din Occident sa Prin acţiunile lor energice, cercu
ofere garanţii sigure că această re rile largi ale opiniei publice din ţă
rele balcanice. giune va fi considerată ca fiind In rile balcanice şi din ţările regiunii
afara sferei de folosire a armei nu Mării Mediterane pot aduce o con
Lucrările de întreţinere Popoarele Uniunii Sovietice nutresc cleare. tribuţie substanţială la îndeplinirea
sentimente de profundă simpatie faţă acestei sarcini nobile.
Sinlcm convinşi că înfăptuirea aces
de popoarele balcanice vecine, cu tor propuneri nu numai că ar permite îngăduiţi-mi să-mi exprim convin
statelor din această vastă regiune să gerea că lucrările Intîlnirii vor con
a culturilor — la timp care au vechi legături de prietenie şi consacre mai multe forte şi mijloace stitui un pas pozitiv pe calea creării
cărora, în anii de grele Încercări, rezolvării problemelor lor economice în Balcani şi tn regiunea Mării Me-
şi sociale, dar ar fi şi o contribuţie dilerane a unei zone a păcii şi prie
le-au întins nu o dată o mină fră Importantă la slăbirea încordării in teniei şi să urez participanţilor ta
ternaţionale, ar spori şansele de rea
şi de calitate ţească. lizare a unei înţelegeri in problemele înlilnire succes in activitatea lor.
Oamenii sovietici manifestă o de dezarmării generale şi totale. Fără
Salutări cordiale
plină înţelegere fată de eforturile po
N. HRUŞCIOV
Pe ogoarele colectiviştilor sfedă de zahăr au efectuat şi praşila poarelor balcanice de a crea în Bal
a doua. cani o atmosferă de înţelegere si co
din Pianul de Sus laborare prietenească. După cum se
De asemenea, în grădina de legume
Colectiviştii din Pianul de Sus, care ocupă 27 hectare, au executat ştie, în interesul asigurării păcii si
raionul Sebeş, şi-au propus ca în acest prima praşilă pe 8 hectare cultivate securităţii în Balcani şi în întreaga
an să realizeze producţii sporite la cu diferite legume şi au prăşit a doua lume, guvernul sovietic a prezentat,
toate culturile. In acest scop ei au oară 3 hectare. la timpul său, propunerea cu privire
executat insămintarile de toamnă şi La porumb, în prezent se continuă la transformarea regiunii Balcanilor
de primăvară la timp, folosind numai lucrarea cu sapa rotativă care s-a si Adriaticii în zonă denuclearizată — Desfăşurarea lucrărilor —
sămînţă din soiuri valoroase. Drept executat pe mai bine de 80 hectare si a declarat că este gata ca împreună Marţi, au continuat în Capitală lu univ. M. Ghelmegeanu a citit textele
rezultat, plantele s-au dezvoltat bine, din cele 141 ha insămînta.te. eu celelalte mari puteri să garanteze crările celei de-a 3-a întîlniri a re unor telegrame trimise intîlnirii dc
prezentanţilor Comitetelor pentru co Andreas Zakkas, preşedintele Comi
permitînd colectiviştilor să înceapă IULIAN BABA securitatea şi independenta ţărilor laborare şi înţelegere reciprocă în tetului elen pentru destindere inter
din vreme întreţinerea lor. Aşa se corespondent din această zonă. tre popoarele balcanice. naţională şi pace, şi de Ioanis Passa-
tidis. preşedintele partidului E.D.A.
face că pînă în prezent în această Rod al bunei organizări In condiţiile actuale, cînd cercurile tn deschiderea şedinţei, prof. univ.
gospodărie colectivă s-a terminat pri agresive Internationale caută să folo Mihail Ghelmegeanu, preşedintele După-amiază. oaspeţii s-au înlîlnit
Comitetului romin pentru colaborare cu reprezentanţi ai Comisiei naţiona
ma praşilă la sfecla cultivată pe 25 a muncii Comunistul Miron N ecfa se num ără printre cei mai buni prim-încălzi- sească această regiune st bazinul si înţelegere reciprocă între popoare le a R. P. Romine pentru UNESCO.
hectare, la cartofi pe 28 hectare şi pe tori de la bateria nr. 2 a semicocseri ei din cadrul U. V. Călan. Bun orga Mării Mediterane ca o bază de atac le din Balcani, a dat citire Mesajului Acad. Tudor Vianu, secretarul gene
adresat intîlnirii de preşedintele Con ral al Comisiei, a făcui o expunere
mai bine de 6 hectare cultivate cu Organizindu-şi bine munca şi folo nizator al producţiei el fi-a adus o valoroasă contribuţie la depăşirea racheto-nudeară împotriva statelor siliului de Miniştri al Uniunii Sovie asupra diferitelor acţiuni organizate
tice, N. S. Hruşciov. de Comisia naţională a R. P. Romî-
diferite legume. Totodată, colectiviştii sind la lucru toate mijloacele de oare planului de producţie a bateriei unde lucrează (in prim ele patru luni din Iubitoare de pace, deosebit de ac ne pentru UNESCO in scopul unei
La dezbaterile care au început apoi mai bune cunoaşteri şi apropieri in
de aici au aplicat şi sapa mare pe 16 dispun, colectiviştii din Vinţul de Jos. acest an) cu 873 tone semicncs. tuală eşte adoptarea de măsuri în au luat parte membri ai delegaţiilor tre popoarele balcanice. Inlilnirea a
IN C L IŞ E U : Comunistul Miron Necşa la locul său de muncă. vederea asigurării păcii şi securităţii si observatori participanţi la întil- decurs într-o atmosferă cordială.
ha de vie. raionul Alba, au reuşit să obţină rezul nire.
(Agerprcs)
In aceste zile ei lucrează cu toate tate bune în ceea ce priveşte aplica In cadrul aceleiaşi şedinţe, prof.
forţele la prăşitul porumbului, la le rea la timp şi de calitate a lucrărilor
gatul şi stropitul viei. Pe o suprafaţă de întreţinere a culturilor.
de 190 ha cultivată cu porumb au fă Pină în prezent, în afara plivitului
cut deja o lucrate cu sapa rotativă şi cerealelor păioase pe toate cele 700
au-prăşit manual 95 hectare. De ase hectare, ei au executat prima praşilă
menea, au executat legatul vit ei de pe 30 ha cultivate cu cartofi, pe 15
vie de pe suprafaţa de 5 hectare şi ha cu floarea-soarelui şi pe 15 ha cu Ufiiaje noi penfru 491 tone supratonaj
au început stropitul. sfeclă. O dată cu prima praşilă manua
lă aplicată la sfeclă şi floarea-soare explorări Conştienţi că prin remorcarea tre cu fochistul Traían Pătruţ, de pe lo înapoierea delegaţiei Marii Adunări
ZAHARIA UIAN lui s-a făcut şi răritul, asigurîndu-so nurilor cu supratonaj îşi aduc o con comotiva nr. 50.172, au remorcat tre
corespondent o densitate corespunzătoare de plante Nivelul înzestrării tehnice al tribuţie preţioasă la asigurarea liniilor nul 4.605 cu un supratonaj de 491 to Naţionale a R.P. Romîne care a făcut
la hectar. De asemenea, în vie s-a întreprinderii de explorări mi libere în statia de formare şi la trans ne pe distanţa Simeria călători—
In cîmp şi la gradina efectuat sapa mare pe întreaga supra niere Deva este în continuă portul mărfurilor la timp, mecanicii Peştiş. Avînd asiguiată cale liberă fără o vizită oficială în Marea Britanic
faţă. creştere. Numai in anul acesta, şi fochiştii depoului C.F.R. Simeria oprire, trenul a ajuns la destinaţie
de legume exploratorii de aici au primit au cerut deseori să remorcheze astfel conform graficului stabilit şi în bune Marţi după-amiază a sosit în lor al Institutului de istorie al
Zilele trecute la G.A.C din Vintul utilaje în valoare de circa de trenuri. condiţii de siguranţă a circulaţiei. Capitală venind de la Londra, Academiei R. P. Romîne, ing.
In gospodăria agricolă colectivă din de Jos s-au început şi lucrările da 1.900.000 lei. delegaţia Marii Adunări Naţio Zoe Rigani, laureat al Premiului
Dobra, raicnul Ilia, se lucrează intens întreţinere la porumb. Pe mai bine da Intr-una din nopţile trecute şi me E. CREŢU de Stat, preşedinta Comitetului
la întreţinerea plantelor cultivate în 150 ha s-a executat o lucrare cu sapa Printre noile maşini şi utila canicul Laurentiu Modol, împreună corespondent nale a R. P. Romîne care a făcut regional Ploieşti al femeilor.
cimp şi în grădina de legume. rotativă, alte 82 ha cultivate cu aceas- | je se află mai multe autoca o vizită oficială în Marea Brita-
tă plantă au fost prăşite mecanic, iar mioane M.A.Z., pom pe verti Schimburi de experienţă nie la invitaţia parlamentului La sosire, pe aeroportul Bă-
Datorită bunei organizări şi reparti pe aproape 40 ha s-a executat prima cale, dispozitive automate de britanic. neasa, delegaţia a fost întîmpi-
zării pe brigăzi şi echipe a suprafeţe praşilă manuală. La executarea lucră înşurubat şi deşurubat prăjini La sectorul furnale al uzinei „Vic şi Wollner Emil, care au arătat cum nată de Ştefan Voitcc, preşedin
lor ce trebuie întreţinute, pînă in pre rilor amintite s-au evidenţiat briga de foraj, tractoare, lămpi elec toria“ Călan se organizează lunar, de muncesc pentru a respecta procesul Delegaţia a fost alcătuită din tele Marii Adunări Naţionale,
zent colectiviştii de aici au reuşit să dierui de cîmp' Ilie Silvestru şi co trice dc mină etc. Ele permit către comitetul sindloal de secţie, tehnologic, pentru asigurarea unui deputaţii prof. Dr. Roman Mol Mircea Maliţa şi Gheorghe Pele,
prăşească mari suprafeţe cultivate cu lectivistele Ana Topoltan, Linora exploratorilor să muncească mai schimburi de experienţă pe teme de dovan, membru al Consiliului de adjuncţi ai ministrului afacerilor
sfeclă, floarea-soarelui, cartofi şi legu cu spor şi cu efort fizic redus. producţie. In luna trecută s-a organi mers constant al furnalelor. La acest Stat, conducătorul delegaţiei, Lu externe, deputaţi din Marea Adu
me. Astfel, ei au executat praşila I Băieş, Paraschiva Oprean şi Marioara zat un asemenea schimb cu maiştrii. schimb de experienţă au participat dovic Takacs, membru al Consi nare Naţională, funcţionari su
pe 6 hectare cultivate cu floarea- Cimpean. V. JURCONI liului de Stat, protesor al Uni periori ai Consiliului de Stat şi
soarelup 23 hectare cultivate cu corespondent versităţii „Babeş Bolyai“ din ai Marii Adunări Naţionale.
cartofi şi 17 hectare cu sfedă. Pe DOMNICA BOTA Cluj, Ion Cozma, preşedintele
Comitetului Executiv al Sfatului Au fost de faţă J. D. Murray,
suprafaţă de 10 hectare cultivată cu corespondentă Cu acest prilej au împărtăşit din ex loti inginerii şi tehnicienii din sector, Popular al Capitalei, Barbu So
lomon, vicepreşedinte al Tribu ministrul Marii Britanii în R. P.
perienţa lor maiştrii Marcel Semciuc precum şi şefii de echipe. nalului suprem al R. P. Romîne,
acad. Prof. Andrei Oţetea, direc- Romînă, şi membri ai legaţiei.
La G.A.C. din Turdaş s-a însemnate realizări la achiziţii
aplicat o lucrare cu sapa rota ( Agerpres)
tivă pe întreaga suprafaţă cul In cinstea celui de-al IV-lea Con agricole şi animaliere. Drept rezul
tivată cu porumb. gres al cooperaţiei de consum, con tat, prăvălia sătească din Şerel, apar- PentruOOOOOOs, Ziua copilului c x x x x x x x
siliul sătesc din Şerel, raionul Ha tinind cooperativei din Pui, şi-a rea
IN FOT O : T ractoristul Ni ţeg, a desfăşurat o susţinută muncă lizat sarcinile de pian anuale la pă
colao Morar executind lucrarea de lămurire în rînduriie cetăţenilor
respectivă pe ultimele suprafeţe. pentru a-şi valorifica, prin unităţile sări în proporţie de 103 la sută — ouă
de stat, întregul surplus de produse 103 la sută — fasole 147 la sută —
seminţe de dovleac 251 la sută şi In întreaga regiune se fac, in a- li prezentate in zilele de 1 fi 2 iu
nuci 101 la sulă. ceste zile, intense pregătiri pentru nie film e ca „Albă ca zăpada".
întîmpinarea zilei de 1 Iunie — „Căluţul cocofat", „Piticul vrăji
La odihnă şi frafament Ziua copilului. Se pregătesc mani tor" ele.
Şi in acest an, un mare număr de munte sau în staţiunile de pe litoral. festări cultural-artislice fi sportive, ° La Casa pionierilor din Deva
mineri, siderurgifti, ceferifti fi alţi oa Pină acum, peste 10.000 de oameni ai iar unităţile comerciale au organi
meni ai muncii din regiunea noastră muncii din regiunea noastră au primit zat expoziţii. se prcgătcflc o expoziţie care va fi
îfi vor petrece concediul de odihnă la bilete de odihnă sau tratament.
* In fcolile din regiunea noas deschisă în holul cinematografului
tră, s-au prezentat în faţa elevilor
din clasele VII fi X I conferinţe pe „Patria". Expoziţia va cuprinde o-
teme legate de alegerea profesiei.
^ In cursul acestei săptămîni vor fi biecte confecţionale de copii, dese
prezentate de asemenea conferinţe
Expuneri în fa ţ a tinerilor despre însemnătatea zilei de I Iunie. ne ele. pe teme ca „'Anotimpurile
• Pentru întîmpinarea Zilei co în viaţa copiilor", „înfrăţirea copii- j
pilului s-au luat măsuri ca la cine
Luni după-amiază, în sala de graf, a făcut o expunere pe te matografele din regiune să fie pre- lor de pretutindeni" fi altele.
festivităţi a Şcolii medii „Dece- ma „Formarea poporului romin X zentate film e adecvate. Astfel, in
bal" din Deva, în faţa a nume in lumina descoperirilor arheo V zilele de 1 fi 2 iunie la cinemato- Intr-un mare număr de magazine ,
roşi tineri, tov. Ion Poşa, muzio- logice". O grafele din Deva, Hunedoara, Pe-
x trofani fi din celelalte orafe vor s-au deschi s expoziţii cu vînzarea u- 1
O' fi prezentate film e cum sînt „Ami-
L go", „Corabia zburătoare", „Mişte- nor produse industriale fi alimenta- ,
O rul fotografiei", „Copilul trufiei".
X „Palatul de cleflar“ fi multe alte- re pentru copiii ‘
0 le. Şi la cinem atografele săteftivor
4.337 cititori • In parcul din oraful Deva se <
va organiza un oraf al copiilor. ]
Biblioteca centrală urmare, numărul citi pînă în prezent au 'Aici pe scena în aer liber vor fi <
regională desfăşoară torilor este în conti fost înregistraţi 4.337
largi acţiuni de popu nuă creştere. De la cititori, care au îm prezentate programe artistice. Toto- {
larizare a cărţii. Ca începutul anului şi prumutat de la bi
bliotecă 76.200 cărţi. dată au fost confecţionate 22 'de <
tablouri cu scene fi croi din basme ]
care vor fi expuse pe aleile parca- <
lui. Aici vor fi 'deschise chioşcuri <
'care vor 'pune în vinzare jucării, <
'cărţi fi dulciuri. î
î OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC-OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO'1
O A M EN II F Ă U R E S C R E C O L T E L E
Tn iarna trecută, la gospouă re a culturilor. Culturii de car lui" unde solul este fertil şi are tate corespunzătoare de plante lucrări de calitate. Pînă acum PEISAJ
ria noastră colectivă din Daia, tofi, de pildă, îi priesc solurile o structură bună. la hectar: 100.000-120.000 plante bi'igadierii şi şefii de echipe n-au
au fost organizate în cadrul în- mai uşoare, nisipoase. Cunoscînd de sfeclă la hectar şi 35.000- făcut observaţii nici unui co INDUSTRIAL
vaţămînlului agrozootehnic de bine terenul din gospodăria Cunoştinţele acumulate la 40.000 plante de porumb la hec lectivist, ceea ce demonstrează
masă cu durata de trei ani trei noastră şi însuşindu-şi bogate cursuri şi-au găsit aplicaţia nu tar. că oamenii stăpînind temeinice Aspect de Ia
cercuri: unul agro-legumicol cunoştinţe teoretice, colectivişti numai într-o mai bună reparti cunoştinţe teoretice, le aplică O.S.M. nr. 2 a C.S.
pentru colectiviştii din brigăzile ca Mihăilă Filip, Visalon Moldo- zare a culturilor şi pregătire a Despre întreţinerea culturilor cu succes în practică. Hunedoara in tim
de cimp şi legumicultură, unul van, Ilie Ignat şi alţii au pro terenului, ci şi în asigurarea ce — una din lucrările importante pul introducerii
viticol-pomicol pentru cei care pus ca pentru această cultură lorlalte condiţii care fac să spo care ne ajută să smulgem pă- Eficacitatea învăţămîntului a- fontei in cuptor.
lucrează în ramurile respective să folosim terenul din „Lunca rească recoltele. Dacă cu ani în mîntului rod cit mai bogat — grotehnic în gospodăria noastră
şi unul zootehnic. Multe lucruri Chiliei", care are caracteristici urmă foloseam numai sămînţă am învăţat cu toţii multe lu este reflectată şi de interesul pe
necunoscute pînă acum au în din soiurile locale — aşa cum cruri. In primul rînd am învă care-1 manifestă cursanţii faţă
văţat aici colectiviştii noştri. Cu le respective. Plantele de po de găsirea celor mai bune me
fiecare lecţie predată, ei pătrun rumb pentru a se dezvolta bine făceau şi părinţii noştri — acum ţat că această lucrare trebuie tode, specifice condiţiilor loca
deau tot mai mult în tainele au nevoie de soluri mai fertile. toţi colectiviştii au cerut să asi făcută totdeauna la timp, ori le, pentru cultura porumbului.
ştiinţei agrotehnice, întărindu-şi De aceea, pentru cele 650 ha gurăm pentru toate culturile de cîte ori este nevoie şi de bu La cererea lor, în gospodărie s-a
fiecare convinaerea că oamenii de porumb s-a repartizat tere sămînţă din soiurile cele mai nă calitate. Că am respectat cele creat un lot demonstrativ pe
sint aceia care făuresc recoltele. nul ogorît din vară şi toamnă valoroase, despre care au învă învăţate se vede după felul cum care porumbul s-a însămînţat în
care a fost apoi îngrăşat cu ţat la cursuri că dau rezultate se prezintă culturile noastre, din 4 variante cu scopul de a stabili
Experienţa din anii trecuţi şi 10-20 şi chiar 25 tone gunoi dc bune în condiţiile concrete din care au fost stîrpite buruienile ce densitate asigură o produc
mai ales cunoştinţele însuşite la grajd — după cerinţele solului gospodăria noastră. Drept re şi se dezvoltă frumos. Nu mai ţie mai mare de porumb în con
aceste cursuri ne-au învăţat să — şi cîte 160-200 kg. superfos- zultat, la cultura de porumb am avem acum nici o bucăţică de diţiile noastre.
nu aşteptăm daruri de la na fat la hectar. O deosebită aten folosit numai sămînţă din soiul pămînt din cele peste 1.000 hec
tură ci să căutăm noi să i le ţie am acordat pregătirii patu dublu hibrid 203 generaţia I-a tare cultivate cu păioase, care In ceea ce priveşte ramurile
smulgem. lui germinativ. Semănatul l-am şi a Il-a. să nu fi fost plivită. Floarea- viticolă şi pomicolă trebuie să
executat în rînduri distanţate la soarelui de pe cele 40 hectare arăt că noi ne-am pus toată nă
Rezultatele s-au făcut simţite un metru unul de altul, folosind Iar la semănat şi în prezent a fost deja prăşită o dată şi dejdea în crie învăţate la cer
imediat după predarea unor lec semănătorile 2SP.C.-2. La fel, la întreţinerea culturilor sînt s-a început praşila a Il-a, iar la cul respectiv. Aceasta, pentru că
ţii şi se văd în munca de fie cursanţii cercului agrotehnic au aplicate cu toată răspunderea sfeclă, pe întreaga suprafaţă s-a de viticultură şi pomicultură nu
care zi, cînd mulţi dintre propus ca cele 130 ha de sfeclă cele mai înaintate metode agro executat prima praşilă. Im s-a ocupat înainte nimeni din co
să fie cultivate în terenul din tehnice pe care oamenii şi le-au portant este faptul că toţi co muna noastră. Numai după în
cursanţi au venit cu propuneri „Valea Străjii" şi „Calea Cuţu- însuşit teoretic la cursuri. Pu- lectiviştii noştri, peste 1.000 fiinţarea gospodăriei cînd am
nînd în practică cunoştinţele braţe de muncă, execută numai plantat primele hectare cu viţă
pentru o mai bună organizare acumulate noi asigurăm o densi de vie şi pomi fructiferi, am
început să ne iniţiem în lucra
a muncii şi aplică în practică rea acestora. Acum avem 65 hec
tare de vie şi 95 hectare de li
metode de muncă nefolosite vezi cu pomi fructiferi.
pînă acum. Din lecţia ce se re Ba mai mult, în acest an, pen-
ferea la caracteristicile solului, IOSIF PAŞTIU
de exemplu, cursanţii au reţinut preşedinte al G.A.C. Daia,
care sînt pămînturile cele mai raionul Sebeş
potrivite pentru diferite culturi '{Continuare în frag. a H-al
şi au venit cu propuneri concre
te pentru o mai bună repartiza-
