Page 82 - 1963-05

PAG. 2
inform aţii d e partid
Cei mai buni din cei mai feyni
colectivişy ti în rlnduriie
partidului
Una din sarcinile permanente tatea ca în fiecare echipă şi bri­
ce stau în faţa organizaţiilor de gadă să avem membri şi candi­
partid de la sate este întărirea daţi de partid care mobilizează
rîndurilor lor cu cei mai buni şi pe ceilalţi colectivişti la o
colectivişti. In acest scop, orga­ muncă entuziastă.
nizaţiile de bază P.M.R. sînt în­
drumate să desfăşoare o mun­
că susţinută de creştere şi e-
ducare a celor mai buni colec­
tivişti şi de a-i atrage în landu­
rile candidaţilor de partid.
Ş p r in g
Ca urmare a unei munci po­
litice şi educative permanente,
organizaţia noastră de partid
din G.A.C. Şpring a reuşit să
atragă la îndeplinirea sarcinilor
trasate de partid pe toţi colec­
tiviştii. Cei mai buni dintre ei
au fost atraşi în activul fără de
partid. Conferinţele, expunerile
pe anumite teme, invitarea acti­
vului fără de partid la adunările
generale deschise ale organiza­
ţiei de partid, încredinţarea unor
sarcini concrete, ajutorul ce-1
primesc din partea comuniştilor
sînt metode cu ajutorul cărora
organizaţia de partid a reuşit să
educe pe colectivişti în spiritul
dragostei faţă de munca în gos­
podărie, a grijii faţă de avutul
obştesc, să-i atragă pe cei mai
merituoşi în rîndul membrilor şi
candidaţilor de partid. Oricine
din comuna noastră îi cunoaşte
pe colectiviştii Ilie Istrate, Eli-
sabeta Fleacă, Maria Marcu şi
Aurelia Florea. întotdeauna ei
sînt în primele rînduri la mun­
că în G.A.C., sau la acţiunile ob­
şteşti. De aceea, comuniştii au
votat în unanimitate primirea
lor în rîndurile candidaţilor de
partid.
Ca urmare a unei munci sus­
ţinute de creştere şi educare a
colectiviştilor şi de atragere a
lor în rîndul candidaţilor de
partid, în acest an, 16 colecti­
vişti — dintre cei mai buni —
au cerut să fie primiţi candidaţi
de partid. In prezent, organiza­
ţia noastră de partid numără 41
de membri şi 35 de candidaţi de
partid. Aceasta creează posibili­
Oamenii făuresc recoltele
'(U rm a re d in p a g . l - a ) lucrările ce s-au făcut la vie —
tru a ne produce singuri mate­
rialul săditor necesar extinderii
suprafeţei de vie, am înfiinţat o
pepinieră de viţă pe 4 hectare
în care vom produce 460.000 bu­
taşi de vie. De aceea, cei 130 de
membri ai brigăzii viticole, în
frunte cu brigadierul Gheorghe
Istrate, s-au străduit să-şi însu­
şească cit mai multe cunoştinţe
din lecţiile predate. Văzîndu-i
pe colectiviştii acestei brigăzi în
timpul lucrului, fie executînd
sapa mare la vie, tăieri de ro­
dire mixte (cînd se lasă cepi
şi coarde) sau lucrînd la pe­
pinieră, ai impresia că s-au ocu­
pat cu astfel de munci ani de a
rîndul. Realitatea este că oame­
nii, neinaifăcînd pînă acum lu­
crări în vie, se străduiesc să
muncească aşa cum au învăţat
(a cercul viticol, cu toată răs­
punderea.
Legatul şi tăierile de primă­ la folosirea raţională a pămni­ din gospodărie, aşa cum am în­ viştii vor reuşi să facă din sectorul
vară s-au făcut aşa cum scrie la tului, în aceste livezi noi am în- văţat, după cele mai înaintate zootehnic ti:i nesecat izvor de veni­
carte — vorba colectiviştilor sămînţat sfeclă şi cartofi pe reguli agrotehnice, convinşi turi băneşti.
noştri Teodor Filip şi Iosif Bra- aproape 90 hectare, iar începînd fiind că aceasta constituie cheia
tu care au pus mult suflet în din anul ce vine, vom cultiva succeselor noastre de viitor.
In condiţiile create după colecti­
vizarea agriculturii, muncii cultural-
educative de masă îi revin sarcini
deosebite ; aceasta trebuie să contri­
buie activ la consolidarea economico-
organizatorică a G.A.C., la mobiliza­
rea colectiviştilor pentru îndeplinirea
planurilor de producţie, la ridicarea
neîncetată a nivelului lor profesional
si de cultură generală, a conştiinţei
lor socialiste.
Succesul activităţii ce se desfăşoa­
ră la căminul cultural sau bibliotecă
depinde în mare măsură de pregăti­
rea politică şi profesională a activis­
tului cultural, de priceperea şi pa­
siunea cu care acesta lucrează.
Comitetul pentru cultură şi artă
al raionului Haţeg are în atentia sa
şi instruirea directorilor de cămine
şi a bibliotecarilor. In acest scop sînt
organizate acţiuni model Ia unele
cămine culturale, sînt elaborate scri­
sori metodice pe diferite teme. Iar
activul comitetului, atunci cînd se
deplasează pe teren, ia parte în mod
direct Ia pregătirea unor manifestări
cultural-educative.
Una din cele mai eficiente forme
de instruire a activiştilor culturali
de la sate este seminarul raional ce
se organizează lunar cu directorii de
cămine culturale şi bibliotecarii.
In general, în raionul Haţeg se-
minariile se desfăşoară în bune con­
diţii. Recent la Bretea Strei s-au des­
făşurat lucrările unui astfel de se­
minar. Concluziile trase pe marginea
acestuia sînt valabile şi pentru co­
mitetele de cultură şi artă din ce­
lelalte raioane, de aceea Ie consem­
năm în rîndurile de fată.
Lecţii şi referate
de calitate
Bogată in conţinut, convingătoare
şi pe înţelesul participanţilor, lec­
ţia expusă rle tov. Mitrea Gheorghe,
activist a,I comitetului raional de
partid, a pus în faţa directorilor de
cămine culturale sarcini legate de
formarea conştiinţei socialiste a ţă­
rănimii colectiviste, arătind formele
ILIE MARCU
corespondent
V ăîrag iaffcâ
Spre deosebire de anii trecuţi,
biroul organizaţiei de bază din
gospodăria colectivă Vingard
şi-a îmbunătăţit simţitor activi­
tatea în ceea ce priveşte întări­
rea organizaţiei cu cei mai buni
colectivişti. De la începutul anu­
lui şi pînă acum organizaţia
noastră de partid a primit în
rîndurile candidaţilor 11 colec­
tivişti. Atenţia comuniştilor a
fost îndreptată spre cei mai har­
nici colectivişti care dau dova­
dă de dragoste faţă de munca
în gospodăria colectivă, luptă
pentru întărirea ei, apără avutul
obştesc şi iau parte activă la
acţiunile iniţiate de organizaţia
de partid. De pregătirea lor se
ocupă cu multă răspundere co­
muniştii cu vechime în partid.
Aşa de exemplu, candidaţii de
partid Ioan Tonea, Vasile Boz-
doc, Buţu P. Găinar înainte de
a se discuta în adunarea gene­
rală cererea lor de a fi primiţi
candidaţi de partid, au fost a-
jutaţi să-şi însuşească prevede-
x'ile Statutului P.M.R., documen­
tele partidului nostru, li s-a in­
dicat să se aboneze la presa de
partid.
Concomitent cu creşterea rîn­
durilor organizaţiei de bază, bi­
roul se îngrijeşte îndeaproape
de creşterea şi educarea 'celor
primiţi în rîndurile candidaţilor
de partid. Ei primesc sarcini
concrete la rezolvarea cărora
sînt ajutaţi de comunişti, se
fac în faţa lor expuneri pe anu­
mite teme educative, sînt cu­
prinşi la învăţămîntul de partid.
GH. RADU
corespondent
iar sapa mare executată pe toa­
tă suprafaţa de 65 hectare este
de cea mai bună calitate.
Acum, parte din membrii bri­
găzii viticole plantează viţa al­
toită în pepinieră. Despre felul
cum se face această lucrare au
învăţat amănunţit la cursuri, iar
Visalon Ispas şi Filip Salade,
care conduc munca, au fost »tri­
mişi şi intr-un schimb de cvpe-
rienţă la Aiud. Ei au văzut acolo
cum se aplică practic cele în­
văţate la curs şi astăzi ajută pe
fiecare colectivist ce lucrează la
pepinieră să facă întocmai.
De asemenea, în tinerele li­
vezi de pomi fructiferi, tăierile
pentru formarea coroanei şi de
combatere a dăunătorilor au
fost executate după cele mai noi
metode şi Ia timpul potrivit.
Aplicînd în practică cunoştinţe­
le însuşite din lecţiile privitoare an să executăm toate lucrările ale gospodăriei. Conlucrînd, colecti­
instruirea activului cultural -
sarcină de rfiare imporfanfă
şl metodele ce duc la realizarea a-
cestui obiectiv. Instructivă a fost şi
lecţia de cultură generală susţinută
de tov. Crişovan Petru, secretarul
Comitetului pentru cultură şi artă,
despre realizările ştiinţei şi tehnicii
sovietice în cucerirea spaţiului cos­
mic, ca şi lecţia profesională a tov.
Spătaru Aristică, directorul casei de
cultură, în legătură cu activitatea ar­
tistică de amatori la căminul cultu­
ral. N-au fost lipsite de interes nici
temele referatelor, susţinute de direc­
torii căminelor culturale din Băieşti
şi Berthelot, despre pregătirea şi des­
făşurarea celui de-al VlI-lea concurs
al artiştilor amatori şi activitatea
consiliului de conducere al căminu­
lui cultural.
Totuşi, lecţiile şi îndeosebi refe­
ratele nu şi-au atins pe deplin sco­
pul propus. Deficienţa principală a
acestora a fost că s-au limitat Ia
afirmaţii generale, nesustinute cu
exemple concrete din activitatea uni­
tăţilor culturale din raion. O bună
parte din referatu l: „Cum se desfă­
şoară activitatea artistică la cămi­
nul cultural" a tratat tema din punct
de vedere teoretic, vorbind mai mult
despre importanta acesteia şi mai
puţin despre conţinutul repertoriului
formaţiilor artistice (Băieşti), despre
activitatea lor în sprijinul rezolvării
sarcinilor concrete a le 1 satului, des­
pre eficienta acesteia etc. Deşi ceva
mai concret, nici referatul intitulat
„Cum s-a organizat şi cum îşi des­
făşoară activitatea consiliul de con­
ducere al căminului cultural“ (Ber-
thelot) nu a reuşit să popularizeze
o experienţă acumulată care ar pu­
tea fi luată drept model de către
celelalte cămine culturale. Aceleaşi
deficiente au caracterizat şl lecţia
L a Ş coala p ro fesio n a lă a U.M. Cu gir se acord ă m ultă aten ţie alit p r e ­
gătirii teoretice cit fi practice a elevilor.
In c lişe u : M aistrul instructor N ico la e lancu ex p lică unui grup d e elevi
din anul I o schiţă pentru executarea unei piese din program a analitică.
La G . A . C . din A lb a Sulla
Zootehnia — un secto r
in continuă dezvoltare
G.A.C. din Alba Iulia deţine ca
proprietate obştească 332 capete
taurine din care 92 vaci şi juninci
şi 153 viţele. Potrivit prevederilor
planului de producţie, pînă la sfîr-
şitul anului vom spori efectivul de
bovine la 481 capete din care peste
150 numai vaci de lapte. Sursa de
bază pentru creşterea numerică a
bovinelor o constituie prăsila pro­
prie. Pentru completarea numărului
de vaci stabilit în planul de produc­
ţie, consiliul de conducere al gos­
podăriei a hotărît să procurăm vaci
de lapte şi din cumpărări, fie din
fonduri proprii, fie cu ajutorul cre­
ditelor acordate de stat. Concomi­
tent cu dezvoltarea efectivelor de
animale, ne preocupăm cu deosebită
grijă şi de sporirea productivităţii
lor. Ne-am propus ca în acest an
producţia de lapte pe cap de vacă
furajată să depăşească 2.000 litri (cu
peste 200 litri mai mult decît în
căpşuni, care aduc mari venituri
băneşti. In timpul verii, pentru
combaterea şi distrugerea dău­
nătorilor din livezi, vom efectua
stropiri din 15 în 15 zile.
Specialiştii Consiliului agri­
col raional, controlînd felul în
care se desfăşoară muncile în
gospodăria noastră, au fost sa­
tisfăcuţi de calitatea lucrărilor
şi ne-au îndrumat cum să apli­
căm şi de acum înainte cu suc­
ces cunoştinţele acumulate la
cursurile învăţămîntului agro­
zootehnic.
De altfel, în această direcţie
sîntem ajutaţi in permanenţă de
tovarăşii lectori ai cercurilor,
inginerii Grigore Marian şi Pa-
vel Moru. care-şi desfăşoară ac­
tivitatea în gospodăria noastră.
Sub îndrumarea specialiştilor
şi cerînd totdeauna sfatul lor,
noi sîntem hotărîţi ca în acest
profesională prezentată de bibliote­
carul şef al bibliotecii raionale.
Procedînd în felul acesta, lecţiile
şi referatele, cu toate că ocupă un
spaţiu larg în cadrul seminariilor,
devin neinteresante, plictisitoare, iar agronom Stahnic Maria a dat răs­
participanţii nu au prea mult de
învăţat. Din această cauză şi discu­
ţiile se poartă la un nivel mediocru.
Directorii şi bibliotecarii care se în­ sectoare de producţie în G.A.C. (le­
scriu la cuvînt nu analizează în pro­
funzime fenomenul cultural, nu dez­
bat la un nivel corespunzător acti­
vitatea culturală, nu-şl împărtăşesc
unul altuia experienţa dobîndită.
Sa fie organizate aplicaţii
practice model
In cadrul seminariilor eu activul
cultural, de fiecare dată se organi­
zează şi aplicaţii practice. Acestea
au menirea de a extinde unele forme
noi de activitate, de a le arăta „pe
viu“ participanţilor cum trebuie să
pregătească şi să desfăşoare o anu­
me manifestare culturală. Practica a
dovedit că unii directori de cămine
culturale şi bibliotecari folosesc pe
o scară redusă forme de activitate
mai complexe, cum s în t: şezătoarea
tematică, jurnalul vorbit, seara de
calcul etc. Aceasta datorită faptului
că în uncie cazuri nu sînt încă slă-
pîni pe ele sau nu Ie cunosc deloc.
De aceea, aplicaţiile practice sînt
deosebit de necesare. De obicei, ele
sînt organizale de căminul cultural
gazdă cu sprijinul direct al Comi­
tetului pentru cultură şl artă şl al
casei de cultură.
Participanţii la seminarul de la
Bretea Strei au asistat la o aseme­
nea aplicaţie practică organizată în
anul 1962). îngrijitorii noştri, prin­
tre care Nicolae Mihălţan, Simion
Ciorcoveanu, Iriraie Ştel şi alţii,
care au o vechime de peste doi ani
în munca la ferma de vaci, s-au an­
gajat însă ca să sporească producţia
de lapte la 2.200 litri, depăşind ast­
fel prevederile planului de pro­
ducţie.
Sîntem convinşi că îngrijitorii
noştri îşi vor îndeplini angajamen­
tul luat. Ei se bazează atît pe expe­
rienţa acumulată în creşterea ani­
malelor (datorită îngrijirii atente,
producţia medie pe cap de vacă
furajată este acum zilnic de aproa­
pe 9 litri lapte), precum şi pe baza
furajeră ce va fi asigurată în acest
an. Pentru satisfacerea nevoilor în
sectorul zootehnic cu furajele ne­
cesare, încă din toamnă au fost se­
mănate 50 ha cu orz şi 22 ha cu
secară furajeră. In primăvară s-au
mai însămînţat 10 ha cu borceag, 4
ha cu măzăriche, 4 ha cu sfeclă fu­
rajeră şl tot atîtea cu soia, 3 ha
cu mazăre furajeră, 10 ha a i porumb
pentru siloz (pe alte 22 ha se va se­
măna tot porumb destinat însiloză-
rii după recoltarea secarei, lucrare
care a început do cîteva zile) etc.
In plus, vom mai completa nece­
sarul de furaje cu producţia de pe
cele 130 ha cultivate cu trifoliene
perene ş i . de dovleci cultivaţi în
cultură intercalată pe 85 ha. Pe lin­
gă acestea, în toamnă vom mai re­
partiza pentru baza furajeră însem­
nate cantităţi de concentrate — po
rumb, orz, mazăre etc.
O problemă importantă care se
ridică o dată cu creşterea numerică
a sectorului zootehnic, este aceea
de a asigura şi adăposturile nece­
sare pentru animale. In această pri­
vinţă s-au luat măsuri ca pe lîngă
cele trei grajduri existente să se mai
construiască încă unul a i o capaci­
tate de 100 capete, o maternitate
pentru scroafe si un saivan.
Pentru înfăptuirea tuturor acestor
sarcini, îşi dau concursul majoritatea
colectiviştilor noştri, obiectivele sec­
torului zootehnic fiind susţinute de
toate celelalte sectoare de producţie
ALEXANDRU OANĂ
brigadier zootehnic
satul Plopi. Aceasta a constat dintr-o
seară de întrebări şi răspunsuri pe
marginea planului de producţie al
G.A.C., urmată de un program artis­
tic. După cuvîntul tov. Medrea Naţâ,
preşedintele gospodăriei, tov. ing.
puns unor întrebări referitoare la
căite de sporire a producţiei vege­
tale şi animale şi la dezvoltarea unor
gumicultura şi zootehnie). Problemele
puse în discuţie au stîrnit Interesul
colectiviştilor datorită faptului că se
refereau la probleme actuale ale
muncii în gospodărie.
La programul artistic şi-au dat
concursul brigada artistică de agita­
ţie, formaţia de teatru, echipa de
dansuri şi solişti ai căminului cul­
tural din Plopi şi brigada artistică
de agitaţie din Bretea Strei. Este un
merit al celor două sate că dispun
de echipe artistice în care m ajori­
tatea Interpreţilor sînt colectivişti şi
că acestea prezintă un număr co­
respunzător de spectacole. Progra­
mul prezentat în fata activiştilor
culturali a fost însă deficitar. Pen­
tru completarea serii de întrebări şi
răspunsuri nu erau necesare toate
formaţiile de care dispun cele două
cămine culturale. Era suficient pro­
gramul brigăzii artistice de agitaţie
cu un text axat pe planul de produc­
ţie al G.A.C, sau o piesă de teatru
inspirată din viaţa satului contem­
poran. In felul cum a fost prezentat,
programul artistic s-a îndepărtat mult
de tema manifestării culturale. Echipa
de teatru a prezentat piesa într-un
act „In numele vieţii“ a cărei acţiune
se petrece în timpul celui de-al doi­
lea război mondial în Bulgaria, tex­
tele brigăzilor artistice de agitaţie
G .A .C . Cugir P o s t u l
de corespondenţi
voluntari
ne informează
La înfrefinerea
cu b u rilo r
C olectiviştii din G.A.C. Cu­
gir, raion u l Orăştic, lu crează d e
zor la întreţinerea culturilor.
Pînă acum ci au plivit întrea­
ga su prafaţă cultivată cu grîu
— 190 h a şi orz — 10 h a. L a
grădina de legum e s-au prăşit
cele 3 ha cultivate cu roşii, 3
ha şi ju m ătate cultivate cu var­
ză tim purie, 2 ha rădăcinoase,
guliile şi conopida.
AUGUSTIN OPROESCU
brigadier de cîmp
Lucrări în livadă
L ivada gospodăriei noastre
o cu p ă acu m o s u p r a fa ţă d e 31
ha. Anul trecut s-au plantat
20 hectare cu pom i iar in acest
an a lte 11 hectare. T o ţi pom ii
din plan taţia făcută anul tre­
cut au fost stropiţi şi s-a săpat
în jurul lor, iar la plantaţia
nouă s-au făcut pînă acum două
udări.
IOAN MĂIERAŞ
şef de echipă
Insslozăm se cara
furajeră
In toamna anului trecut gos­
podăria noastră a cultivat cu
secară furajeră 13 ha. Fiind
insămînţată intr-un teren bine
pregătit şi făcîndu-i-se o gră-
pare în primăvară pe întreaga
suprafaţă, secara s-a dezvoltat
frumos şi noi scontăm să ob­
ţinem o producţie de 15.000
kg. masă verde la hectar faţă
de 13.000 kg. cit s-a planificat.
Consiliul de conducere al gos­
podăriei a hotăril ca întreaga
cantitate de secară să fie în-
silozată. Zilele trecute s-a în­
ceput cositul. Pînă acum a fost
cosită secara de pe suprafaţa
de 5 ha si s-a însilozat canti­
tatea de 50.000 kg. secară.
MICU AUGUSTIN
inginer agronom
n-au pomenit nici un cuvînt despre
munca şi viaţa colectiviştilor din Bre­
tea şi Plopi, iar în repertoriul unei
soliste' a fost introdusă o romaată.
A fost un program fără o linie clară
şi de o calitate scăzută, din care ac­
tiviştii culturali nu au avut prea
multe de învăţat. Nereuşita aplica­
ţiei practice se datoreşte în primul
rind modului defectuos în oare a
fost concepută şi organizată aceasta
de către Casa raională de cultură
Haţeg. Oare activiştii acestei Insti­
tuţii nu ştiu că un text de brigadă
artistică de agitaţie trebuie să dez­
bată probleme specifice unui loc de
muncă şi că un program „general",
pus în scenă aşa cum a fost difuzat
de Casa regională a creaţiei popu­
lare, nelocalizat, neadaptat satului,
nu are nici un fel de eficientă prac­
tică ?
Unii directori de cămine culturale
au „preluat" exemplul de la Plopi
şi I-au folosit cu prilejul desfăşurării
fazei raionale a celui de-al VlI-lea
concurs care a avut loc la centrul
Băieşti. Brigada artistică de agitaţie
clin Baru Mare, de pildă, a prezentat
cu acest prilej textul intitulat „In
Golectivă a poposit Păcală", Iar cea
de la Pui „Colectiva să-nflorească",
în care aspectele din viaţa satelor
respective sînt foarte palid repre­
zentate sau lipsesc cu desăvîrşire.
In activitatea cultural-educativă de
masă din raionul Haţeg s-au înregis­
trat succese însemnate. Problema care
se pune în prezent în faţa activişti­
lor culturali din raion este aceea a
îmbunătăţirii conţinutului şl calităţii
manifestărilor, sporirea eficienţei tu­
turor acţiunilor ce se organizează la
căminele culturale şi biblioteci. Pentru
aceasta, Comitetul pentru cultură şi
artă trebuie să acorde atentia maxi­
mă instruirii activului cultural prin
diverse forme şi mijloace şl îndeo­
sebi prin ridicarea la un nivel mai
înalt a seminariilor ai activiştii cul­
turali.
CONSTANTIN CLEMENTE
inspector principal al Comitetului
regional pentru cultură şi arta
Nr. 26 Í3
¦3B “
ÎNTRUNIREA
de ALEXANDRU SAHIGHIAN
Cunoscutul scriitor pentru copii nizată d e p a rtid ele bu rgheze, in
rAl. Sahighian, autorul instructive­ sala unui cinem atograf.
lor „Poveşti dunărene“ şi a nu­
m eroaselor lucrări în proză şi ver­ Ei aju tă un U .T.C.-ist, bun p rie­
suri („Dacă numeri pîn-la zece“. ten de la ateliere, să îm partă m ai
„Lacid cu raţe“, „Rici-rici“ etc.), repede m anifestele.
prezintă cu acest nou titlu un as­ Scrisă cu pricepere, povestirea
pect din lupta comuniştilor pentru evocă p e d e-o parte traiul greu al
demascarea partidelor burgheze în m uncitorilor in a cele vrem uri şi p e
perioada anilor 1929—1930. Doi de altă parte urm ăreşte form area
conştiinţei d e clasă a tineretului
ucenici de la Griviţa, viitori ute- m uncitor, îndrum at d e m uncitorii
vîrstnici, m ulţi dintre ei com unişti
cişti, participă la început ca spec­ încercaţi.
tatori apoi direct, la o împărţire
Pentru copii, cei doi eroi uce­
de m anifeste la o întrunire orga- nici ai povestirii, devin exem ple
dem ne de urmat şi de respectat.
VINATOARE DOMNEASCA
de PROFIRA SADOVEANU
Poem ul „V înătoare dom nească“, ta e înfăţişată pe scurt d ar preg­
reproduce întîm plărilc din capito­ nant o pagină din istoria poporu­
lul cu acelaşi titlu din rom anul lui nostru care în a cea v rem e avea
„Fraţii Jd e r i“ (voi. III. Izvorul d e susţinut m ari bătălii pentru a-şi
alb), a l m aestrului Sadovcanu. A u­ păstra independenţa şi chiar fiin ­
toarea se foloseşte d e pretextul vî- ţa sa.
nătorii la Izvorul A lb pentru a
f evoca figu ra lui Ş tefan cel M are. Versul scurt, m uzical, bine ri­
m at şi ritm at, am inteşte prin fa c ­
k D incolo d e frum useţea descrierii tura sa poezia populară. Pe drept
alaiului de vînătoare, d e m igala cuvînt poem ul e considerat d e p re­
cu care e pictată natura sălbatică faţator (D em. Botez), ca un acom ­
a singurătăţilor C eahlăului, poem ul paniam ent pe deplin adecvat a!
subliniază g rijile care-l frăm întau unui capitol dintr-o
pe m arele dom nitor. In felu l aces­ p o p u la ră . mare epopee
---- \ G IE N D \ ----- 1
erou în papuci — cinematograful
LRi%da „7 N oiem brie“ ; ALBA 1ULIA :
30 MAI 1963 Strada Mezinului — cinematogra­
Programul 1 : 5,07 Muzică popu­ ful „V ictoria"; In căutarea com o­
lară ; 5,20 Emisiunea pentru sate; rii — cinematograful „23 August“;
Carmen de la Ronda — cinemato­
5,30 Cîntece de m uncă; 6,07 Me­
lodii interpretate Ia acordeon ; graful „Grădina de vară“ ; SEBEŞ: I
6,35 C întece; 7,10 Jocuri popu­ Divorţ italian — cinematograful I
lare ; 7,30 S'fatul medicului; 7,45 „Progresul“ : Insula în flăcări —
Dansuri de estrad ă; 8,30 Muzică cinematograful „Ai. Sadoveanu“ ; jj
distractivă; 9,00 Vreau să ştiu ; Aveau 19 ani — cinematograful
10,30 Melodii populare; 12,30 „Grădina de vară“ ; ORAŞT1E:
Melodii din film e; 13,10 Arii şl llam let — cinematograful „V.
duete din operete; 14,00 Concert Roaită“ ; Cavalerii teutoni — ci-
de prînz; 15,00 Muzică populară nematograful „Flacăra“ ; HAŢEG :
interpretată de Rodica Bujor, Pe- Lupeni 29 — cinematograful „Popit-
Iar“ : B R A D : Divorţ, italian — ci­
!trică Vasile şl Alexandru Bidl- nematograful „St. roşie“ ; LO N EA :
r e l; 16,15 Vorbeşte M oscova; Magistralul — cinematograful „Mi­
16,45 Cîntece pioniereşti; 18,00 nerul“ : T E IU Ş : Lacrimi tîrzii —
Melodii de dragoste; 18,40 Muzică cinematograful „V. R oaită“; Z LA T -
populară cerută de ascultători; NA : Două reprize în iad — cine­
19,00 Fragmente din opereta matograful „Muncitorul“ y ILIA :
„Rose Mărie" de Prim i; 19,30 Vîrsta de aur a com ediei — cin e­
Universitatea tehnică radio; 19,50 matograful „Gh. D oja" ; AP OL-
DUL DE SU S: Lupii la slînă —
ITransmisiune din studioul de con­
certe a concertului orchestrei sim­ cinematograful „23 August“.
fonice a Radioteleviziunii; 22,00
IMuzică populară; 22,55 Muzică (B u le t in
de dans.
m eteorologie
Buletine de ştiri şl radiojurnale:
I 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; PENTRU 24 ORE
17,00; 22,30; 23,50. Vreme nestabilă ca cerul mai
mult noros ziua. Vor cădea averse
@ u tem a de ploaie însoţite de descărcări
electrice. Vînt potrivit cu inten­
30 MAI 1963 sificări din sectorul nordic cu
rotire spre sud-est. Temperatura
DEVA : Riul şi m oartea — cine­ va fi ziua între 20 şi 26 grade,
m atograful „P atria“ ; D arclee — iar noaptea între 6 şi 13 grade.
cinem atograful „G rădina de vară";
Fala cu care eram prieten — ci­ PENTRU URMĂTOARELE
nem atograful „F. Sîrbu“ ; H U N E­ TREI ZILE
DOARA : Labirintul inim ii — ci­
nem atograful „V ictoria“ ; SIM E- Vremea se menţine nestabilă,
R IA : L a n o a p te v a m u ri oraşu l — cu cerul mai mult noros ziua şi
c in e m a to g r a f u i „I. P in tilie“ ; P E ­ temperatura staţionară.
T R O Ş A N I: Aşa se fa c cancelarii
— cin em atografu l „Al. S ahia“ ; Un
UN PRILEJ DE BUCURI!
In toate magazinele găsiţi eadouri frumoase şi utile1
confecţii, încălţăm inte, jucării, ciocolată,
bom boane
i UZINELE ELECTRONICA BUCUREŞTI >
$ oooooooooocoooooooooooooooooooooOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOCOOOOOOOOOOOCOoooooooooooooooo \
j ANGAJEAZÂ
tehnicieni de teren pentru reparaţii
radio şi televiziune, în reg iu n ea
H unedoara
inform aşi suplim entare se pot ce re la lab o rato ru l
de Depanare al uzinelor Electronica, cu sediul în
B ucu reşti, sfr. 13 D ecem b rie rar. 4, Raionul 16
Februarie, telefon 16,27,85. \