Page 83 - 1963-05

Mr. 2Ó1S
Minerii 'din Lupeni au obţinui
anul acesta succese de seamă în
realizarea tuturor indicilor de
plan. Ei au depăşit indicele de
productivitate în primul trimes­
tru al anului cu aproape 4 la
sută şi asemănător în aprilie ;
au obţinut economii Ia preţul
de cost şi au extras în afara
planului de producţie o însem­
nată cantitate de cărbune.
Succese de seamă au fost ob­
ţinute şi în luna mai. Numai
îrt perioada 1—21 mai planul
de producţie a fost depăşit cu
7.471 tone cărbune cocsificabil.
Succese de seamă au fost ob­
ţinute la mina Lupeni şi în ce-
priveşte reducerea consumului
specific de lemn de mină, în­
deosebi pe seama introducerii
pa scară largă a sistemelor de
susţinere modernă.
Recent, redacţia ziarului nos­
tru a organizat la mina Lupeni
o consfătuire cu corespondenţii
voluntari. In consfătuire, un
grup de corespondenţi s-a an­
gajat să participe la concurs cu
o pagină specială.
r~~-K
v ;>
mmm
t>. Ai
™ I
Wk * mm
~-
Sînt mulţi mineri harnici în sectorul nostru.
Ei luptă cu însufleţire pentru a extrage zi de zi
cantităţi sporite de cărbune cocsificabil, de ca­
litate mai bună şi îa un preţ de cost cît mai
scăzut.
Realizări de scamă au obţinut minerii din sec­
torul V şi în ceea ce priveşte creşterea produc­
tivităţii muncii. Ei au organizat munca în aşa
fel îneît au eliminai aproape complet timpii ne­
productivi. De asemenea, au acordat o deosebi­
tă atenţie întreţinerii utilajelor, executării unei rii din brigada lui Sălceanu au realizat un cîştig
armări corespunzătoare, întăririi disciplinei în
muncă, ridicării calificării etc.
Procedînd în acest fel brigada de mineri con­
dusă de comunistul Sălceanu Petre, care lu­
crează în abatajul cameră din stratul 15/VII, a
obţinut în ultimele luni randamente cu 15-25 îa
suta mai mari decît cele planificate. Randamen­
te Ia fel de frumoase au obtinut si brigăzile con­
Din abatajele minei Lupeni por­
nesc zilnic spre Hunedoara sute de
tone de cărbune cocsificabil. Noi
sîntcm conştienţi de faptul că în til- aceea fapta lui Ghioancă l-a bucu­
timă instanţă cantitatea şi calitatea
metalului produs cu agregatele side­
rurgice depinde şi de calitatea căr­
bunelui extras de noi.
A în[clcs foarte bine acest lucru
şi minerul Petre Constantin Jin sec­
torul nostru. Cu vreo doi ani în ur­
mă cărbunele extras din abatajele
minei Lupeni avea multă cenuşă în
el. Acest lucru atrăgea după sine o
productivitatea scăzută şi un preţ de
cost ridicai. In acea perioadă s-a
născut însă o iniţiativă valoroasă:
„Nici un vagonct de cărbune rebu­
tat pentru şist vizibil“. S-au găsit
şi dintre cei care susţineau că o
asemenea iniţiativă nu poate fi apli­
cată în condiţiile noastre. ,.Cmn să
nu dai şist în cărbune dară el exis­
tă ? Nu, aşa eeva nu se poale !“ —
susţineau unii. Comunistul Sabin
Ghioancă şi ortacii lui au fost însă
de părere că iniţiativa are câmp larg
de aplicare. Şi au demonstrat acest
lucru.
Petre Constantin era pe atunci
doar şef de schimb, miner tînăr, dar
foarte inimos. Făcea parte din acti-
wwv w
apte din întrecerea minerilor de la Lupeni
Eficienta masurilor luata
de visnizafîa de pârtii!
Pentru anul în curs colectivul sec­
torului nostru are de îndeplinit sar­
cini de o deosebită însemnătate. Tre­
buie să executăm un volum sporit
de lucrări de investiţii, de calitate
superioară şi la un preţ de cost cît
mai scăzut. Ţinînd seama de faptul
că productivitatea muncii are o in­
fluenţă hotărîtoare asupra tuturor
indicilor de plan, organizaţia de bază
şi-a canalizat eforturile în primul
rînd înspre sporirea acestui indice. O
dată ce am cunoscut sarcinile fizice
de plan pe anul 1963, am organizat
un colectiv dintre cei mai buni mai­
ştri, muncitori şl ingineri din sector,
căruia l-am trasat sarcina să studieze
rezervele interne ce le are secto­
rul pentru creşterea productivităţii
muncii.
Pe baza propunerilor făcute cu
acest prilej s-a întocmit un plan de
măsuri, în care locul central îl ocupă
productivitatea muncii. Biroul orga­
nizaţiei de bază a urmărit apoi în
permanenţă felul cum se duce la în­
deplinire acest plan, eficienţa măsu­
rilor aplicate.
Dintre măsurile aplicate, deosebit
de eficace au fost cele privitoare la
extinderea susţinerii moderne a lucră­
rilor miniere. Astfel, şi-au găsit cimp
larg de aplicare anul acesta profilele
T.H.-4 şi T.H.-6. De asemenea, sînt
folosite cu succes cíntrele metalice
la lucrările de zidire şi betonare a
galeriilor. Acestea, pe lîngă faptul că
înlocuiesc lemnul — un material de­
ficitar — se pot folosi de mal multe
ori, ceea ce duce Ia o Importantă
economie de timp pe seama reducerii
posturilor prestate Ia operaţiunea de
susţinere.
Au fost luate şi măsuri pentru ex­
tinderea perforajului umed. Aceasta
a permis să se obţină viteze de înain­
tare sporite, care desigur au contri­
buit în mare măsură Ia creşterea pro­
ductivităţii muncii. Brigăzi cum sînt
cele conduse de Mihuţ Pavel şi Po-
pescu Sebastian au acordat o deose­
bită atenţie acestei acţiuni şi au ob-
muncii
duse de minerii Poporeni Alexandru, Glodaru
Gheorghe, Guţă Nicolae şi mulţi alţii.
Creşterea randamentelor este influenţată şi de
calitatea producţiei. Alegînd cu grijă sterilul în
toate punctele de lucru şi practicând pe scară
largă puşcarea selectivă, brigada condusă de mi­
nerul Sălceanu a dat numai producţie de bună
calitate. In acest fel nu i s-a rebutat nici un va-
gonet de cărbune, ceea ce a făcut ca producti­
vitatea muncii să crească.
Randamentele sporite au atras după sine şi
realizarea unor cîştiguri frumoase. Astfel, mine­
de 110,40 lei pe post, cei din brigada lui Popo­
reni de 95,12 lei pe post, iar cei din brigada
lui Glodaru au realizat 93,30 lei pe post. După
muncă, şi răsplată !
tehnician norraator la sectorul V
vul fără de partid. Ii plăcea mult
de Ghioancă, şi ca miner, şi ca om.
Şi-l luase ca m odel pe acesta. De
rat ca şi cînd el ar fi săvîrşit-o. La
iniţiativă s-a gîndit serios şi el. Şi-a timp sectorul nostru a devenit frun­
făcut şi cîleva calcule ; vreo trei zi­
le a fost foarte exigent cu calitatea.
Lot cărbunele extras din abataj era
controlat de el. Şi ceea ce urmărea,
în rîndurile membrilor de partid!
l-a bucurai: s-a convins că se poale
munci fără rebut. A stat apoi de
vorbă cu o rta cii; le-a explicat că
dacă vor aplica această iniţiativă,
cîştigurile lor vor spori. Cum ? „Păi
dacă toata producţia e de bună ca­
litate, şi deci rebutul e zero, cresc
randamentele şi o dată cu ele cîş-
ligul pe post...“. S-a folosit şi de
cîleva cifre pe care le avea la îride-
mînă. „Socotiţi t o ( i: dacă în fieca­
re zi rebutăm doar 2 vagonele, în
26 zile lucrătoare rebutăm 52 vago-
n c le ; aproape 50 tone de cărbune.
wmmmmmsMKaBmasMBBKWBa
CONCURSUL CORESPONDENŢILOR VOLUNTARI
ţinut realizări dintre cele mai Ini­
moase. Pe baza acestor realizări, la
indicaţia biroului organizaţiei de bază
P.M.R., comitetul sindical de secţie a
organizat un schimb de experienţă
între brigăzile din sector pe tema
extinderii perforajului umed.
Paralel cu acţiunile de extindere a
procedeelor avansate de lucru, biroul
organizaţiei de bază P-M.R. a acordat
o atenţie deosebită mai bunel orga­
nizări a muncii. Conducerea tehnico-
administrativă a sectorului a fost în­
drumată să ia măsuri pentru a se
asigura o aprovizionare corespunză­
toare la toate locurile de muncă. De
asemenea, comitetul sindical a fost
îndrumat să studieze experienţa bri­
găzilor fruntaşe şl să Ia măsuri pen­
tru ca toate brigăzile să lucreze după
cele mal bune metode.
Toate acestea au lăcut ca brigăzile
de mineri să realizeze randamente
dintre cele mal mari. Brigăzile con­
duse de Ferenczi Balasz, Pop Dionl-
sie, Florea Iacob, Bozgan Nicolae şl
Cherebeţ Ovidlu, au înregistrat în
flecare lună randamente superioare
celor planificate.
Pe sector productivitatea muncii
a fost realizată în primul trimestru
în proporţie de 107,6 la sută,, iar în
luna aprilie s-a realizat un spor, fa­
ţă de primele trei luni ale anului, de
1,69 Ia sută. De remarcat faptul că
faţă de perioada corespunzătoare a
anului trecut, anul acesta s-a realizat
o productivitate mai mare cu 32,3 la
sută.
Aşadar măsurile luate de organi­
zaţia de bază P.M.R. îşi dovedesc
eficienţa, ceea ce ne dă un îndemn
în plus ca în viitor să acţionăm cu şi
mai multă însufleţire pentru a obţine
randamente şi mai mari. Bineînţeles,
direcţia principală în care ne vom con­
centra eforturile va fi introducerea şi
extinderea tehnicii noi.
ŞTEFAN VEREŞ
secretarul organizaţiei de bază 0 tăţirii puşcării în minele de
P.M.R. de la sectorul VII
Oameni ai ran­
damentelor sporite :
Feier Vasile (sus),
S ă l c e a n u Petre
(stingă jos), Ciu-
ciu Andrei (mijloc
jos), Coş Ladislau
(dreapta jos).
NUCA ILAR1E
Vă daţi seama ce influentă are
aceasta asupra randamentului ? . Nu
e greu de ghicit care a fost rezul­
tatul : ortacii au fost de acord să
îmbrăţişeze iniţiativa. Şi în scurt
taş pe exploatare şi în ceea ce pri­
veşte calitatea, şi productivitatea, şi
producţia...
L a Lupeni au fost date minerilor.
spre folosinţă, multe utilaje în ulti-
ma vreme. Petre Constantin şi orta­
cii lui au căutat totdeauna să le dea
o folosire deplină. Observînd avan­
tajele pe care le are sistemul d e sus­
ţinere metalică cu armături G.H.H.,
în ce priveşte reducerea consumului
de lemn şi creşterea randamentelor,
minerul Petre Constantin a militat
pentru folosirea acestor armături.
C eea ce s-a şi făcut, cu 'deplin suc­
ces, în abatajul in care lucrează el.
Merită, de asemenea, relevat faptul
că aici utilajele, sînt întreţinute cu
DRUMUL SOCIALISMULUI
¦SBBHSP g g g g
t><xxxxxxxxxxxx>oO O O O O O C O C Ş
La creşterea productivităţii
muncii la mina Lupeni o con­
tribuţie de seamă şi-a adus-o
şi comisia inginerilor şi tehni­
cienilor (C.I.7.). Conform pla­
nului d e muncă al acestei co­
misii, au fost organizate se­
siuni tehnico-ştiinţifice, infor­
mări tehnice, cicluri de prele­
geri, schimburi de experienţă.
M ajoritatea acestor acţiuni au
avut drept scop promovarea
tehnicii noi în procesul de pro­
ducţie, mecanizarea diferitelor
operaţii cu volum marc de
muncă, extinderea metodelor de
lucru de mare ’productivitate.
Intre altele, un colectiv de in­
gineri şi tehnicieni a studiat
metodele optime de exploatare
a stratului ÎS, blocul IV, în
condiţiile folosirii plugului de
o cărbune. De asemenea, au fost
g făcute studii pe tema îmbună-
L cărbuni, protecţia utilajelor etc.
De remarcat faptul că aceste
studii au fost totdeauna însoţite
de măsuri concrete, menite să
'ducă la îmbunătăţirea procesu-
lui de producţie. Aşa, de pildă.
în sesiunea tehnico-ştiinţifică
unde s-a prezentat studiul pri­
vind lucrul cu plugul de căr­
bune, s-au elaborat şi măsuri
tehnice şi organizatorice. Ca ur­
mare n aplicării acestor măsuri,
viteza de avansare în abatajul
Contribuţia
C . /. T .
respectiv a crescut aproape du­
blu, ceea ce a permis o creş­
tere a productivităţii muncii în
aceeaşi proporţie.
De asemenea, în baza unui
studiu prezentat recent de un
colectiv de ingineri şi tehni­
cieni, s-a trecut la organizarea
unui abataj experimental în
straiul 5, în vederea măririi vi-
X tezei de avansare pe baza folo-
O sirii tehnicii noi.
. Un sprijin preţios a acordat
^ C.l.T. acţiunii de ridicare a ca-
0 lificării muncitorilor. Există la
0 exploatare 5 cursuri pentru tni-
O neri şi ajulori-m ineri, 3 cursuri
- pentru lăcătuşi, 2 cursuri pen­
tru electricieni şi 1 curs pentru
mecanicii şi cuplătorii de loco- O
motive. 'Aceste cursuri sînt con- L
duse de lectori aleşi dintre cei \
mai pregătifi ingineri şi teluri- (
cieni, care se străduiesc să facă 0
^ expuneri bine documentate, cît G
O mai utile.
O Considerăm totuşi că am fă­
cut pufin fată d e posibilităţi.
La mina Lupeni există încă
multe problem e tehnice care îşi
aşteaptă rezolvarea. Avem încă
X utilaje 'de productivitate ridi-
O cată, care nu au o folosire de-
0 plină. Trebuie să studiem de
9 urgenţă condiţiile de lucru ale
0 acestor utilaje şi să propunem
V măsuri pentru folosirea lor ra-
O ţională
g Ing. C. TEODORESCU
q preşedintele C.l.T.
O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O bW
grijă. Dovadă că se fac cele mai
puţine reparaţii.
lnlr-o vreme conducerea sectoru­
lui avea nevoie de un şef de briga­
dă. Cui să încredinţeze o sarcină de
aşa mare răspundere ? Alegerea n-a
fost d ificilă: s-a apreciat că mine­
rul Petre Constantin poate duce la
îndeplinire o astfel de sarcină. Fap­
tele au dovedit justeţea acestei ale­
geri. De atunci brigada şi-a depăşit
cu regularitate indicii d e p la n ; în
aprilie anul acesta, brigada a dat
peste plan 1.372 tone cărbune de
bună calitate. 'Aceasta îndeosebi pe
seam a creşterii productivităţii muncii
cu mai mult de 1 tonă pe post fa(ă
de cifra planificată.
...Minerul Petre Constantin s-a
adresat organizaţiei de bază P.M.R.
cu cererea de a fi primit in rîndu­
rile candidaţilor de partid. Comu­
niştii îi cunosc şi îi apreciază fap­
tele. In adunarea generală unde a
fost pusă în discuţie cererea, ei au
apreciat că vrednicul miner merită
să fie primit în rîndurile membrilor
rde partid, fără stagiu ’de candidat...
NAN TRAIAN
secretarul organizaţiei ’de bază P.M.R.
Hc la sectorul III
Se pot obţine realizări
şi mai frum oase
^ Anul acesta colectivul sectorului
O II n-a reuşit să se ridice la nivelul
0 sarcinilor de plan. Factori obiectivi,
g ca presiuni mari în galeriile de ba­
ză şl de cap, au făcut ca în luna
ianuarie să înregistrăm un minus de
producţie de peste 3.000 tone cărbu­
ne. Apreciem însă că altele ar fi
fost rezultatele dacă în activitatea
noastră nu s-ar fl manifestat o sea­
mă de deficienţe interne, legate în
special de aprovizionarea locurilor
de muncă' cu materialele necesare
şi vagonete goale. Că aşa stau lu­
crurile ne-o demonstrează şi urmă­
torul exemplu.
Brigăzile conduse de minerii Nagy
Andrei şi Luca Vasile şi-au depăşit
planul de producţie pe primele pa­
tru luni ale anului; cea a lui Nagy
eu 400 lone, iar cea a lui Luca cu
50 tone. Şefii acestor brigăzi au ma­
nifestat un deosebit interes pentru
realizarea integrală a sarcinilor de
plan, s-au preocupat de buna apro­
vizionare şi organizare a locurilor
de muncă, în aşa fel îneît să folo­
sească din plin timpul de lucru şi
să realizeze randamente sporite.
In abatajul frontal 1/1 vest, tot în muncii în sector să crească şi pe
sectorul II, a lucrat brigada condusă
de minerul Gălan Gheorghe. Aici
existau condiţii bune pentru asigu­
rarea unei aprovizionări corespunză­
toare cu materiale. Cu toate aces­
tea brigada nu şi-a realizat sarcini­
le de plan în nici o lună din acest
an. O explicaţie a acestui insucces
o constituie neglijenta în muncă a
maiştrilor Birou Toma şl Dont An­
ton, care nu au sprijinit în suficien­
tă măsură această brigadă. Dar de
răvnînerea sub plan a brigăzii se
18.000 tone cărbune peste plan
In tot cursul acestui an minerii sectorului III al minei Lupeni
¦— sectsr unde exploatarea cărbunelui se face cu abataje frontale
— au obţinut rezultate ele seamă în muncă. Lună de lună ei şi-au
depăşit simţitor sarcinile de plan la extracţia cărbunelui.
Aceste rezultate au fost obţinute îndeosebi pe seama creşterii
productivităţii muncii. Faţă de plan, productivitatea muncii pe
sector a crescut în luna mai cu 235 kg. cărbune pe post.
In total, minerii sectorului III au extras în acest an, peste
prevederile planului de producţie, 18.000 tone de cărbune cocsifi­
cabil de bună calitate.
)
\
(
)
<
L
<
>
<
<
O ' U T IL A JE NOI
Brigada condusă de minerul
Lucaci Andrei, de la sectorul
I B, lucrînd cu plugul de căr­
bune, a realizat în luna aprilie
a anului în curs o avansare de
48 m.l. în abataj frontal şi o
productivitate de peste 8 tone
cărbune pe post. Pe această
bază, brigada a depăşit planul
de producţie cu 4,6 la sută.
In fotografie: O parte din
brigadă, după terminarea lu­
crului,
F o to : V. ONOIU
¦*G. 3
/*. L a realizarea sarcinilor de
I plan, care stau în fa ţa E.M.
Lupeni, o contribuţie de, sea-
M mă şi-o aduce şi colectivul
de muncă de la atelierele
electromecanice. Prin execu­
ţia de calitate şi la timp a
S reparaţiilor la utilaje, se asi­
gură minerilor condiţii din­
tre cele mai bune pentru ca
munca acestora să fie spor­
nică.
ţ|J9 Pentru a realiza o proiluc-
tivitate cît mai ridicată pe
Î exploatare, colectivul nostru
de muncă şi-a axat activita-
J tea în două d ir e c ţii: redu­
cerea duratei reparaţiilor şi
1 îmbunătăţirea calită[ii lucră­
rilor, In felu l aceştia, electro-
face vinovat şt minerul Gălan M mecanicii acordă un sprijin
Gheorghe, care n-a ştiut să-şi orga­
nizeze în aşa fel activitalea incit să tireţios minerilor. Ce am fă ­
poată avea la locul de muncă ioate cut noi în acest scop ?
materialele necesare şi deci să reali­
zeze randamente sporite. Echipele> de muncitori au
Biroul organizaţiei de partid, con- fost reorganizate în funcţie
statînd deficienţele manifestate in ce ja de cerinţe, stabilindu-se fie-
priveşte aprovizionarea cu materiale
a unor locuri de muncă, a îndru­ cărei echipe locul de muncă
mat conducerea sectorului să ia de de care răspunde. L a condu­
urgenţă măsuri de îndreptare a si­ cerea fiecărei echipe an fost
tuaţiei. Astfel, şeful de brigadă Gă­
lan Gheorghe a fost înlocuit eu mi­ numiţi meseriaşi pricepuţi,
nerul Furo Alexandru. De aseme­
nea, brigada aceasla a fost încre­ M cu o calificare înaltă, comu­
dinţată maistrului Mogyoru Matei, nişti. A poi au fost organi-
care s-a dovedit un bun organizator
al producţiei, un om plin de elan Î zate cursuri de ridicare a ca­
şi iniţiativă. Ca urmare, începînd
din luna aprilie brigada s-a ridicat lificării, pe care le frecvcn-
la nivelul sarcinilor de plan şi acum
lucrează din ce în ce mai bine. M tează 40 de muncitori. S-a
De asemenea, pentru abatajele luat. de asemenea, măsura
frontale s-a hotărît ca fiecare schimb
să pregătească materialul lemnos ne­ E ca fiecare lucrare să fie re­
cesar pentru schimbul următor. cepţionată. eu maximum de
exigentă. în primul ririd de
Toate acestea au făcut ca începînd
din luna februarie productivitatea R către şeful de echipă şi apoi
de maistru.
această bază să dăm importante can­ La ritu lu i lor, mecanicii şi
tităţi de cărbune peste plan. electricienii an răspuns ope-
M rativ la toate chemărite. Aşa
Considerăm totuşi că în ce priveş­
te aprovizionarea cn materiale a locu­ s-au petrecut lucrurile la
rilor de muncă mai avem încă nniite
de făcut. Vom lua însă măsurile ne­ © sectorul IV B, cînd s-a in­
cesare pentru ca ţoale brigăzile să trodus plugul de cărbune.
aibă condiţii oplime de lucru şi să-şi Era nevoie aici în luna Ire-
poată realiza exemplar sarcinile de culă să fie reparaţi 152 stîlpi
hidraulici intr-un timp cil
plan. mai scurt; fără ei, plugul n-ar fi
putut funcţiona cu randament op­
ing. IULIAN COSTESCU tim. S-a încredinţat această lucra­
şeful sectorului II re comunistului Mureşan Vasile şi
echipei condusă d e el. Echipa a
fost organizată în două schimburi.
T oii muncitorii au lucrai cu multă
tragere de inimă. Ca urmare, lu­
crarea a fost terminală în jumă­
tate din timpul afectai. Aceeaşi
echipă a reparat în luna aprilie şi
3S0 ciocane de abataj şi 170, lămpi
elcclro-pneumalice,; toate repara­
ţiile au fost de bună calitate.
Bine a muncii în luna trecută şi
comunistul Szasz 'B ella împreună cu
echipa lui. Pe lingă că a redus, du­
rata de reparaţie cu S ore în m e­
die la fiecare lucrare, toate con­
trolerele Ia locom otivele cu acumu­
latori au primii Ia recepţie califi­
cativul „foarte bine“.
La înălţime au fost şi electricie­
nii Emil Fiilop, Nicula Ax*ram şi
Vasiu Retntts care au maniat un ven­
tilator de 3.500 m.c. cu 6 zile îna­
inte de termen, asigurînd în acest
fel condiţii optime de lucru unor
brigăzi de mineri.
In viitor, colectivul de electro­
mecanici de la mina Lupeni este
hotărît să muncească cu şi mai
multă rîvnă pentru a asigura în
acest fel minerilor condiţii de mun­
că lot mai bune. Aşa înţelegem noi
să ne aducem contribuţia la creş­
terea neîncetată a productivităţii
muncii.
N. TRAIAN
tr jc .-n -.q p MIFTODE TERENTE
maistru muncitor Ia ateliere
In ultimul timp la Exploatarea minieră Lupeni au sosit noi utilaje
moderne pentru subteran. Printre acestea pot îi amintite cele 10 rechemare
cu mercur de fabricaţie sovietică in construcţie minieră cu siguranţă mări­
tă, care au fost instalate în locul grupurilor convertizoare de construc­
ţie deschisă, pentru încărcarea acumulatorilor de la locomotivele de mină
L.A.M.-8. Aceşti redresori, prin siguranţa în funcţionare şi prin randa­
mentul ridicat, pe lîngă faptul că asigură o economie de energie electrică,
aduc o serie de economii prin reducerea cu circa 80 la sută a cheltuieli­
lor de întreţinere a utilajului destinat încărcării acumulatorilor subterani.
La începutul lunii mai a intrat în funcţionare de probă şi staţia do
redresare a curentului pentru alimentarea liniei electrice pentru locomoti­
vele cu troley, inlocuindu-se vechea instalaţie cu grup converiizor do
560 kW.
Aceste utilaje contribuie în marc măsură la periei ţionarea procesului
de producţie, la creşterea continuă i productivităţii muncii. De aseme­
nea, noile utilaje aduc lunar o economie de circa 150.000 kWh
IOAN UJUPAN
şei de echipă