Page 85 - 1963-05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ ! Inttlnirea reprezentanţilor Comitetelor p a i r i
eoSaiiorare şi înfclcgcrc reciprocă între popoarele
balconlce §l-a încheiat lucrările

Toate eforturile pentru realizarea angajam entelor Miercuri s-au încheiat în Capitală meroase acţiuni, aeea ee a contri­ ta paşnică şi colaborarea între po­
lucrările celei de-a IlI-a intîlniri a buit la o mai bună cunoaştere reci­ poarele balcanice, pentru transfor­
O dată cu începerea lucrărilor la lor să nu depăşească şase luni. Exe­ tii electrice şi sanitare. Ca urmare, nu se poate vorbi de productivitate reprezentanţilor Comitetelor pentru procă între popoarele balcanice şl marea regiunii Balcanilor într-o zo­
«ele trei blocuri cu un total de 120 cuţia lucrărilor de zidărie şl tencuia­ în momentul în care zidăria la blocul şi ritm. colaborare şi înţelegere reciprocă la dezvoltarea colaborării bilaterale nă a păcii, fără arma atomică şi undo
apartamente planificate a fi date în lă la fiecare bloc au fost încredinţa­ B 1 a fost terminată, la cîteva zile Intre popoarele balcanice. să înflorească pacea şi prietenia în­
folosinţă în anul acesta în oraşul nou te cîte unei singure brigăzi. Astfel şl instalatorii au executat complet şi multilaterale. tre popoare.
Călnn, întreg colectivul de muncă s-a reuşit ca brigada de zidari să fie lucrările. Pro'f. univ. Mihail Gbelmegeanu, Participanţii la înlîlnire reafirmă
şl-a exprimat hotărîrea de a munci cointeresată atît In grăbirea ritmului preşedintele Comitetului romîn pen­ Cea de-a IV-a întilnire a Comite­
tot mai bine, mai organizat. Pornind de execuţie cît şi în îmbunătăţirea In acelaşi timp noi urmărim cu re­ tru colaborare şi înţelegere recipro­ ataşamentul Comitetelor pentru co­ telor pentru colaborare balcanică va
de la această hotărîre unanimă cons­ calităţii lucrărilor. Brigada condusă gularitate felul în care se respectă că între popoarele din Balcani, a laborare balcanică faţă de ideea avea loc în 1964 la Belgrad.
tructorii, pe brigăzi şi echipe, şi-au de tov. Nicolae Cimpeanu a executat graficele de execuţie, dat citire mesajului adresat întîlni- creării unei zone a păcii, fără arme
formulat angaja­ rii de către preşedintele Consiliului nucleare, In regiunea Balcanilor şi Şefii delegaţiilor oaspete prezente,
mente concrete ca­ lucrările de zidărie la blocul B 1 în- Muncind astfel desigur că avem de Miniştri al Republicii Populare a mărilor învecinate şl vor acorda Lazar M ojsov (R.S.F. Iugoslavia),
tr-un timp scurt, lncadrîndu-se în Bulgaria, Todor Jivkov. tot sprijinul acţiunilor menite să tra­ acad. Sava Ganovski (R.P. Bulgaria),
re au drept scop grafic. Acum execută tencuieiile. In posibilităţi să ne îndeplinim întocmai ducă în practică aceaslă Idee, ca i Stamatis Merkouris (Grecia) şi J ;
acest bloc de altfel am preconizat să angajamentele luate. Dar de citva Participanţii la întilnire au adop­ contribuţie Ia eforturile In vederea Potamitls, în numele observa­
scurtarea duratei de finisăm un apartament etalon. Bine timp întimpinăm greutăţi care ne de­ tat în unanimitate textul unui co­ torilor ciprioţi, au mulţumit pentru
lucrează şi brigăzile conduse de tov. păşesc puterea noastră de rezolvare. municat comun. dezarmării generale. buna organizare a întîlnirii şi pen­
execuţie şi conti­ Ioan Neda la blocul B 2 ca şl a tov. In primul rînd e vorba de modul Dezvoltarea 'în viitor a prieteniei tru ospitalitatea oferită în timpul a-
Adalbert SUvester de la blocul B 3. greşit în care înţeleg unii tovarăşi In comunicat se arată, printre al­ cestel manifestări Internationale.
nua îmbunătăţire a Pentru a grăbi ritmul de execuţie, la de la I.P.I.P. Deva să-şi rezolve sar­ tele, că participanţii la lntîlnire au şi colaborării între popoarele balca­
lucrărilor. Pentru a da viaţă angaja­ toate blocurile s-au atacat o dată cu cinile. Iată despre ce este vorba. De avut un larg schimb de vederi cu nice constituie un factor important (Agerpres)
mentelor, încă de la început au fost lucrările de zidărie şi «ele de Lnstala- o săptămînă la blocul B 3 macaraua privire la dezvoltarea colaborării şi pentru menţinerea şi consolidarea
luate unele măsuri care să asigure stă defectă din cauza unui rulment Arătam că la blocurile în construc­ păcii în regiunea Balcanilor, pentru Pentru o vacantei
un ritm corespunzător de muncă. de presiune. Tot de atita vreme şi ţie am atacat concomitent şi lucrările prieteniei între popoarele balcanic-a, transformarea acestei regiuni într-o cît mai plăcută
Pentru fiecare bloc s-au întocmit gra­ lucrările la bloc s-au oprit. E drept de Instalaţii electrice şi sanitare. Nu
fice de execuţie calendaristice în care «ă brigada oare lucra aici am re­ precum şi la transformarea acestei zonă a păcii şl a bunei vecinătăţi. a elevilor
s-au prevăzut pe decade volumul şt partizat-o la alt punct de lucru, dar am executat însă decit foarte puţin regiuni intr-o zonă a păcii şi a în­ Comitetele pentru colaborarea bal­
valoarea lucrărilor ce trebuie efec­ blocul B 3 rămîne în urma graficului. ţelegerii reciproce.
De surind pe şantier au început lu­ din lucrările de instalaţii pentru apă. canică — se spune in comunicat —
tuate. Graficele s-au întocmit pe crările la viitoarea centrală termică S'-a constatat cu satisfacţie că de vor sprijini şi în viitor iniţiativele
a noilor blocuri. încă din timp am Cauza? Se lucrează din P.V .C şl la ultima conferinţă a reprezentanţi­ si acţiunile guvernelor, organizaţii­
toată durata de execuţie iar lucrările solicitat la I.P.I.P. Deva să ne trimită pentru sudarea con­ lor Comitetelor pentru colaborare
o betonieră. Cu toate intervenţiile ductelor este nece­ balcanică/ au fost întreprinse nu- lor în domeniile economic, comer­ Ca în fiecare an şi în vara aceasta
au fost astfel eşalonate incit durata cererea nu ne-a fost satisfăcută deşi cial, cultural, ştiinţific şi în alte do­
posibilităţi erau. Acum turnăm beton sar un adeziv. So­ menii, menite să asigure coexisten- se organizează în întreaga tară nu­
preparat manual. Or, în felul acesta
licităm acest adeziv Prim irea de c ă ire tovarăşul Ion Gheorghe Maurer meroase colonii şi tabere de copii,
a participanţilor la lntîlnire
atit la munte, cît şi la mare. Tabăra

de aproape două de la Năvodari, de exemplu, va găz­

săptămîni dar depo­ dui pe serie circa 2.000 de copii, iar
zitul din Deva al T.R.C.H. nu ne re­
zolvă cerinţa. Preşedintele Consiliului de Miniş­ La primire a fost de faţă Corneliu tabăra de la Bucşoaia 1.000. La Costi-
tri al R.P. Roraîne, Ion Gheorghe Mănescu, ministrul afacerilor ex­
Maurer, a primit miercuri la amiază terne. neşti, pe litoralul Mării Negre, şi la
pe participanţii la cea de-a IlI-a în-
Greutăţi întimpinăm şi în aprovi­ Intre preşedintele Consiliului de Mi­ Sinaia, alături de elevi din tară îşi
zionarea cu carbid, oxigen şi partial tîlnire a reprezentanţilor comitetelor niştri şi participanţii la întilnire a
la fîşii cu goluri. Nu trebuie să se pentru colaborare şi înţelegere reci­ avut ioc o convorbire care s-a des­ vor petrece vacanţa şi şcolari do
creadă insă că noi nu am făcut nimic procă între popoarele balcanice. făşurat într-o atmosferă cordială.
în această privinţă. In primul rînd peste hotare. Vor pleca, de asemenea,
am căutat să organizăm în aşa fel
munca constructorilor îneît ei să nu în alte ţări, în tabere Internationale,
stea în gol de lucru. Apoi am urmă­
rit livrarea unor materiale pînă la şl elev.i din şcolile noastre. Pentru
furnizor şi am impulsionat livrările.
Aşa am procedat cu binalele livrate elevii din şcolile sportive vor fi or­

ganizate tabere speciale.

Vizita delegaţiei tie activişti ai P. 0. U. S. Elevii mai mici lsi vor petrece va­
canta în numeroase colonii organi­

zate pe plan local în toate regiunile

la uzina de tractoare din Braşov tării.

de I.I.L. „6 August“ Petroşani, fîşiile Excursiile pentru recreere, pentru
prefabricate de la Turda şi altele.
Delegaţia de activişti ai P.C.U.S. După ce în secţiile uzinei au cunoaşterea oraşelor şi regiunilor în
urmărit diferite faze de fabrica­
Considerăm însă că şi tovarăşii de în frunte cu tovarăşul N. V. Pod- ţie a tractorului, delegaţia a asis­ care trăiesc vor fi unele din cele
gornîi, împreună cu tovarăşul Ni­ tat la o demonstraţie a calităţilor
la I.P.I.P. Deva şi din serviciul de colae Ceauşescu, au vizitat mai aşteptate bucurii ale vacantei;
miercuri dimineaţa uzina de trac­ tractorului.
Sînt prevăzute, de asemenea, excur­
toare din Braşov. Oaspeţii au In sala de consiliu a uzinei a
aprovizionare trebuie să manifeste fost însoţiţi de tovarăşii Aldea avut loc o întilnire a membrilor sii la munte,- pe litoralul Mării Ne­
Militam, prim-secretar al Comite­ delegaţiei cu reprezentanţii orga­
mai multă preocupare. Cu toţii să ne gre şi tradiţionalele „drumeţii". ¦
tului regional de partid Braşov, nizaţiei de partid. Oaspeţii sovie­ Atît in tabere cît şi-în colonii ma­
mobilizăm în egală măsură pentru a Ion Mărcuş, preşedintele Sfatului tici au felicitat pe constructorii
de tractoare pentru realizările joritatea elevilor vor fi găzduit! in
da viată lozincii „Fiecare bloc, cons­ popular regional, Viorel Metea,
obţinute şi le-au urat noi succese. mod gratuit. Ei vor avea la dispo­
Produse de calitatea 1 prim-secretar al comitetului oră­
truit mal repede, mai bine 1“. (Agerpres) ziţie cluburi, terenuri de sport şi alto
In cadrul întrecerii socialiste, muncitorii de la fabrica de încălţă­ şenesc de partid.
minte „Ardeleana" din Alba Iulia au generalizat metoda controlului in îng. GHEORGHE CĂRĂBAŞ mijloace pentru a le face vacanta cit
lanţ. Prin acest control, efectuat de către fiecare muncitor la locul său şeful lotului de construcţii Călan
de muncă, nu mai trece pe flux încălţăminte cu defecte. Aşa se explică de mai plăcută.
ce In cursul lunii aprilie planul la încălţăminte de calitatea I a fost rea­ al T.R.C.H.
lizat în proporţie de 101,3 la sută. (Agerpres)

F e s t iv a l d e te a tru . Simpozion amarul zilelor trăite altădată decit din cărţi sau din povestni-
i senină şi plină de bucurii căci partidul şi stalul dem ocral-
în .sala mică a clubului loc în fiecare seară, festi­ In sala clubului rea şi educarea copiilor — viitorul patriei noastre,
ţ.’Siderurgistul“ din Hune­ valul încheindu-se dumi­ C.C.V.J. din Pe lari copii, căci tot ce se clădeşte in ţara aceasta, pentru voi
doara se desfăşoară un nică 2 Iunie, cînd se va troşani a avut loc lastră să fie cît mai fru m oasă!
festival al cercurilor de inmîna „Steagul de cerc un simpozion pe
teatru din secţiile princi­ fruntaş pe combinat“. Cele tem a: „Pictori de FOTOGRAFII: V. ONOIU
pale ale combinatului si­ seamă — Viaţa şi
derurgic. La festival par­ mai talentate elemente opera lui Oclav !Ip llll
ticipă zece cercuri de tea­ vor fl promovate în for­ Băncilă“. Organi­
tru care prezintă piese ln- maţia teatrului muncito­ zat de comisia pen­
tr-un act. Spectacolele au resc cu stagiune perma­ tru răspîndirea cu­
nentă. noştinţelor cultural-
ştiinţifice şi cercul
R ăsp lată m eritată de arie plastice
,.Minerul“ din Pe­
Colectivul depozitului pentru desfacerea produselor troşani, simpozio­
petroliere din Brad, ca urmare a rezultatelor obţinute nul. în cadrul că­
in perioada 1 ianuarie — 1 mai, s-a clasat pe primul ruia a vorbit tov
loc în Întrecerea dintre cele 23 depozite ale bazei a prof. Fodor Kal­
VlII-a Timişoara. Pentru succesele obţinute, acestui man, s-a bucurat
colectiv i-a fost înmînat „Drapelul de unitate fruntaşă de un succes deo­
în întrecere“. sebit.

ŞTEFAN ŞTEFAN IOAN TOMA
corespondent electrician

U.R.U.M. Petroşani

„ C ălătorie în viitor“

Peste 200 de tineri rea, amplu documentată, arăta ţara noastră în
din cadrul sectorului anul 1965.
IX al E.M. Lupeni au prezentată atractiv şi
participat la expunerea însoţită de material di­ După expunere a ur­
cu titlul de mai sus, dactic, a reuşit să for­ inat un program artis­
susţinută de tov. prof. meze o imagine clară tic bogat.
D. Dumbravă. Expune- asupra felului cum va
EUGEN POPA
corespondent

a m msr .

Lucrări de întreţinere a culturilor

Aii terminat p raştia / la porum b

ro d u c ţia d e mpta l la C o m b in a tu l sid eru rg ic d in H u n e d o a ra a crescu t 'de la un an la altu l. A cest lucru t Datorită unei bune organizări a ocupă 17 ha, 1 s-au aplicat 3 praşilej
fost obţinui aţii prin m irarea in funcţiu n e a unor agregate noi. prin continua lor perfecţion are, cil şi datoriţi muncii în cadrul brigăzilor şi echipe­ De asemenea, s-a efectuat praşila X
lor şi, folosind fiecare oră bună de pe 15 ha din cele 30 ha destinate!
sporirii in dicilor d e utilizare. In activ itatea lor, siderurgiştii se străduiesc să obţină indici d e utilizare cît m ai ri lucru în cîmp, colectiviştii din Ohaba, culturii de tutun.
raionul Sebeş au reuşit să aplice pri­
dicaţi prin m enţinerea regim ului optim de exploatare a agregatelor şi prin aplicarea unor măsuri tehnice şi or­ ma praşilă pe întreaga suprafaţă Concomitent cu aceste lucrări, lai
ganizatorice corespunzătoare. ocupată cu culturi prăsitoare. La vie s-a executat sapa mare şi 6-a ini
porumb, această lucrare a fost exe­ ceput stropitul.
combinatului tBVa ^ ^ delerm inat creşterea indicilor de utilizare in luna aprilie la unele secţii ah cutată pe 560 ha, la floarea-soarelui
pe 10 ha, la fasole în ogor propriu Printre brigăzile evidenţiate la în-i
îm b u n ă tă ţiri în p ro cesu l te h n o lo g ie pe i ha, la cartofi pe 40 ha, iar la tretinerea culturilor se numără cele;
grădină au fost prăşite odată cele 5 conduse de Zaharia Crăciunean şi
Indicele de utilizare a agregatelor de calibrare a cilindrilor la caja de- superior celui planificat. Numai în ha cultivate cu diferite legume. Vasile Mihăltan.
noastre este in continuă creştere. Am grosisoare, permitînd reducerea sim­ luna aprilie din acest an, indicele
ţitoare a timpului de laminare. Culturii de sfeclă furajeră, care V. AVRAM
reuşit să facem acest lucru în spe­ planificat a fost depăşit cu 1,51 tone/ corespondent ,
cial pe seama îmbunătăţirilor adu­ Respectarea reviziilor planificate la oră efectivă de laminare, ceea ce
se în procesul tehnologic. instalaţiile laminorului au avut de ne-a permis să depăşim planul de Rezultate bune
asemenea o influentă pozitivă în producţie cu peste 1.000 tone lami­
Mai înlîi am îmbunătăţit regimul funcţionarea agregatului la capacita­ nate. Prin modificări constructive Pînă acum colectiviştii din satul doua praşilă. Paralel cu aceste lucrări
termic al cuptoarelor, asigurînd o te maximă. Am creat in felul aces­ Aurel Vlaicu, raionul Orăştie, au s-au mai prăşit 3 ha cu mentă, 1,5 ha
încălzire uniformă a lingouriior prin ta condiţiile necesare utilizării din Nu ne vofn limita însă numai la Sporirea continuă a producţiei dc fă. mult m ai în grijită a cuptoarelor, aplicat o lucrare cu sapa rotativă pe cu bob şi 7 ha cu legume. In prezent
stabilirea timpului optim do încăl plin a tuturor instalaţiilor anexe ale oţel este o sarcină mereu actuală a asigurarea unui mers term olehnic co­ 200 ha cultivate cu porumb, 150 ha se continuă lucrările la prăşitul poi
zire Fată de anii precedenţi, grafi­ laminorului în timpul efectiv de lu­ atît. Vom căuta ca şi în viitor să rect şi prevenirea uzurilor prem ature, s-au prăşit mecanio, iar pe 48 ha s-a nimbului, cartofilor şi sfeclei de zahăr;
cul de încălzi-o a fost complet cru. Trecerile suprapuse, mai ales asigurăm o îmbunătăţire continuă a oţelurilor. Pentru îndeplinirea ci co­ au condus nem ijlocit la prelungirea tăcut prima praşilă manuală pe rînd.
schimbai, obtinînd o viteză mai ma­ la cajele firitsoare, unde bara are procesului tehnologic în scopul rea­ lectivul nostru şi-a îndreptat atenţia De asemenea, s-a lerminat praşila I O i bune rezultate la întreţinerea
re de încălzire şi egalizare la tem­ o lungime mai mare, au fost şi lizării unui indice mai mare de uti­ duratei lo' de funcţionare. Asigurînd la sfecla furajeră şi floarea-soarelui, culturilor au lucrat brigăzile condusa
peratura de laminare pentru toate ele respectate. asupra creşterii indicelui dc utilizare un regim term ic op tim la cu ptoare, am iar pe 10 ha cu sfeclă de zahăr şi 2 de Gheorghe Urîtescu şi Ion Bariu.
lizare şi pe această bază să înre­ ha cu cartofi s-a aplicat şi cea de-n
calităţile de lingouri. Procedind astfel, am reuşit să ob­ a cuptoarelor prin îm bunătăţirile con­ reuşit să m enţinem p e întreaga cam ­ G. MIHAI
La linia de laminare au fost îm­ ţinem un indice de utilizare cu mult gistrăm însemnate depăşiri de plan. structive ale acestora. A stfel, cu oca­ panie de funcţionare o productivitate corespondent
zia rep araţiilor p lan ifica te s-a avut in constantă a acestora. Durata, d c ela ­
bunătăţite schemele de laminare şi îng. NICOLAE PASCU vedere efectu area unor lucrări de m o­ borare a şarjelor s-a menţinut în acest
şeful laminorului de 800 mm. d ificare a instalaţiilor. caz aproxim ativ aceeaşi d e la începu­
tul şi pînă la sfîrşilul cam paniei dc
Asemenea lucruri le-am executat mai fu n c ţio n a r e. Din zo ri şi pîraă-n seară
intii la cuptorul nr. 2, iar apoi la cup­
torul nr. 3. Injecloarele de la aceste Atît m odificările constructive efec­ Cu deosebita însufleţire se mun­ de peste 10 ha. La executarea lucră­
cuptoare au fost modificate, mărin- tuate, cît şi conducerea corectă a pro­ ceşte la întreţinerea culturilor şi în rilor amintite s-au evidenţiat toţi coi
du-li-se debitul de gaz de cocs şi abur cesului tehnologic, au determinat rea­ gospodăria agricolă colectivă din lectiviştii, dar mai ales cei din echii
de pulverizare, ceea ce a determinat, lizarea în luna aprilie a unui indice Cristur (oraşul regional Deva). pa condusă de Ladislau Furcă.
reducerea simţitoare a consumului de d e utilizare de 8,15 lone/m.p. şi zi
păcură şi a duratei de elaborare a calendaristică, cu 0.19 tone mai mult Mobilizaţi de către organizaţia do J. PETRU
decit indicele planificat. Pe aceaslă partid, colectiviştii de aici au aplicat corespondent
şarjei. bază s-a depăşit planul de producţie lucrări de îngrijire pe întreaga su­
Un alt factor care a influenţat po­ în luna respectivă cu 2.600 tone. *
prafaţă ocupată «u păioase şi au exe­
zitiv la creşterea indicelui de utilizare ing. CORNET DEHELEANU Corespondentul nostru tov. Florin
este prelungirea duratei de funcţiona­ adjunctul şefului secţiei O.S.M. nr, 2 cutat prima praşilă pe 9 ha cultivate Benea ne informează că şi în comuna
re a cuptoarelor intre două reparaţii Luncoiul de Jos, raionul Brad, s-au
'pjani[icaţe. la rece. întreţinerea ateu-: cu floarea-soarelui, pe 10 ha cu sfe­ prăşit 305 ha cu porumb, 35 ha cri
car tot i şi 10 ha su legume.
clă furajeră şi pe 12 ha cu cartofi.

In acelaşi timp, la grădină au fost

prăşite diferite culturi pe o suprafaţă