Page 86 - 1963-05

PAG. 2
Să fi© executate la timp
lucrările dira contri
voluntară !
Contribuţia voluntară a cetăţenilor procurat 300 m.c. piatră calcaroasă,
constituie una din principalele m ij­ s-au transportat 80 m.c. pietriş.
loace folosite de sfaturile populare
pentru executarea unor lucrări de in­ contribuţie voluntară 40.494 lei, din
teres obştesc. In acest sens şi in ra­ totalul de 51.050 lei. Toate aceste ac­
ionul Orăştie, în anul trecut, s-au ţiuni s-au desfăşurat într-un timp re­
obţinut rezultate remarcabile. Cetă­ lativ scurt. Cetăţenii, mobilizaţi de
ţenii din comunele raionului prin deputaţii Ioan Cîndea, Timoftei
contribuţie voluntară au strîns suma Curut, Aurel Pera şi Ioan Borza au
de 366.645 lei din care s-au executai muncit cu multă însufleţire. Rezultate
numeroase lucrări. Folosind şi valo­
rifici nd resursele locale ei au reuşit
ca să obţină economii importante
fată de preţul de deviz. Cu rezul­
tate bune au muncit cetăţenii din
satul Renghet oare au construit un
cămin cultural. Muncind cu însufle­
ţire şi mobilizind cetăţenii, deputa­
ţii Savu Stoica, Gheorghe Indrei şi
Romulus Olaru au reuşit să efectue­
ze în întregime cu muncă patriotică
lucrările ce nu cereau o mînă ca­
lificată. De asemenea, pe plan
local s-au procurat peste 200
m.c. piatră şi pietriş, 160 m.c. nisip,
4.000 kg de var, 56 m.c. lemn de
construcţii. Ca urmare, s-a econo­
misit suma de 56.672 lei, fată de
prevederile din deviz. In acest sat
s-au terminat anul trecut şi lucrările
de electrificare. Şi aici cetăţenii au
prestat sute de ore muncă patrio­
tică reuşind să economisească 36.000
lei. Tot în anul trecut s-au termi­
nat construcţiile şcolilor do 8 'an i din
Beriu şi Ceru Băcăinţi, dispensarul
medical de la Cioara, şcoala de 4 ani
de la Voia ş.a.
Pentru anul 1963, în adunările popu­
lare, cetăţenii au votat noi sume
pentru construcţia de obiective de
interes obştesc. Ei au votat cu prio­
ritate construcţii de noi şcoli. Astfel,
se vor construi şase şcoli de 8 ani, 12
de 4 ani, precum şi 11 cămine cul­
turale, un dispensar medical şi se
va face electrificarea a 3 sate.
Pentru ca lucrările să se desfăşoa­
re în bune condiţiuni, comitetul e-
xecutiv al sfatului popular raional a
sprijinit comitetele executive ale sfa­
turilor populare comunale în pregă­
tirea documentaţiilor necesare noilor
construcţii, amplasării obiectivelor
şl a procurării materialelor. In acest
scop serviciul de sistematizare şi ar­
hitectură al sfatului popular raional
a întocmit devizele pentru lucrări şi
a urgentat eliberarea autorizaţiilor
pentru începerea construcţiilor.
Pentru încasarea în bune condi-
tiuni a contribuţiei voluntare băneşti,
comisia permanentă raională buget-
finante a făcut propunerea ca su­
mele să se strîngă în prima jumă­
tate a anului. In urma acestor propu­
neri şl a muncii desfăşurate de de­
putaţi s-au strîns 298.964 lei, ceea
ce reprezintă circa 80 la sută din
totalul sumelor votate.
In acelaşi timp comitetul executiv
3l sfatului popular raional a dat in­
dicaţii să fie valorificate pe deplin
resursele locale. Ca urmare în satul
Geoagiu, pentru construcţia şcolii de
8 ani, s-au confecţionat pe plan lo­
cal 80.000 cărămizi şi 3.000 ţigle, s-au
-A L VII-LEA C O N C U R S A
Aplauze rrcersrafa
Faza orăşenească a celui de al
VlI-lea Concurs al formaţiilor ar­
tistice de amatori ce a avut loc
sîmbătă şi duminică (24—25 mai
a. c.), în sala clubului „Sklerur-
gistul" din Hunedoara, s-a desfă­
şurat într-o atmosferă sărbăto­
rească, de mare întrecere.
In faţa unui numeros public
au prezentat programe corul clu­
bului „Siderurgistul", cel al că­
minului cultural din Zlaşti, for­
maţiile de dansuri ale C.S.H. şi
Răcaştie, solişti vocali, instru­
mentişti şi dansatori, precum şi
cele mai bune brigăzi artistice de
agitaţie de pe raza oraşului Hu­
nedoara.
Majoritatea formaţiilor s-au
prezentat bine în concurs, de
aceea au fost răsplătite cu
aplauze.
P. ANDRIEŞ
corespondent Programul brigăzilor artistice
Repertoriu bogat,
bine interpretai
Duminică, la Cugir, a fost o în­
trecere pasionantă. Aproape 350
de artişti amatori şi-au dat con­
cursul fie ca solişti, fie făcînd
parte din diferite genuri de for­
maţii. Astfel, s-au prezentat for­
maţiile de cor ale clubului din
Cugir şi căminului cultural din
Şibot, formaţiile de dansuri ale
aceluiaşi club şi ale căminului
cultural din Balomir, brigăzile
artistice de agitaţie de la sectoa­
rele mecanică II şi sculărie de
la U.M.C., Căminul cultural din
Vinerea etc.
De un viu interes s-a bucurat
orchestra de muzică uşoară, fan­
fara şi orchestra de muzică popu­
lară a clubului din Cugir, precum
şi fanfara Grupului şcolar din
Cugir.
Repertoriul formaţiilor, bine
ales şi interpretat, a fost viu
aplaudat de cei care au ţinut să
participe la această întrecere a
artiştilor amatori.
GM. GAVRILA
corespondent
O întrecere reuşită
Faza raională a concursului ce
s-a desfăşurat pe scena căminului
cultural „Nicolae Bălcescu" din
Orăştioara- de Jos a întrunit for­
maţiile artistice de amatori din
Orăştioara de Sus, Orăştioara de
Jos, Beriu, Dîncul Mare, Ludeşti
şi Cucuiş.
Pînă la această dată s-au strîns din
bune s-au obţinut şi la Homorod unde
se continuă construcţia şcolii de 8
ani. Aici, din îndemnul comitetului
de cetăţeni şi a deputaţilor Emil
Igna şi Toraa Iderta s-au prestat mii
de ore muncă patriotică, s-a procurat
pe plan local întreaga cantitate de
cărămidă şi peste 20 m.c. material
lemnos. Cu succes se lucrează şi la
ridicarea şcolii de 8 ani din Sibişcl,
a căminelor culturale din Aurel Vlai-
cu, Dineu Mare şi Dineu Mic. Rezul­
tatele bune obţinute în aceste sate
se datoresc şi comitetelor executive
ale sfaturilor populare comunale care
s-au preocupat îndeaproape de mobi­
lizarea cetăţenilor la efectuarea unor
lucrări prin muncă patriotică.
Dar nu peste tot se lucrează bine.
De pildă, la Şibot cetăţenii au votat
suma necesară pentru construirea
unui pod. Pină în prezent, deşi lu­
crarea trebuia începută anul trecut,
nu s-au procurat decît o parte din
materiale. In satul Pişchinta, cu doi
ani în urmă locuitorii au hotărît
să-şi ridice un cămin cultural. Lucra­
rea a început, dar a rămas la... fun­
daţie. Materialele procurate, neîndes­
tulătoare, sînt prost adăpostite, su­
puse degradărilor. La Bucium situa­
ţia se prezintă asemănător. Nici la
extinderea radioficării cătunului Poe-
nari, nu se mai lucrează deşi
cetăţenii au procurat stîlpii ne­
cesari pentru întinderea fire­
lor. Aceste situaţii s-au creat de­
oarece comitetele executive ale sfa­
turilor populare comunale nu s-au
preocupat cu toată răspunderea de
îndeplinirea lor. Nici comitetele de
cetăţeni şi nici deputaţii n-au fost
mobilizaţi pentru, a da viată propu­
nerilor cetăţenilor din satele res­
pective.
Comitetul executiv al sfatului popu­
lar raional a analizat această situa­
ţie şi a stabilit ca sfaturile populare
respective să fie sprijinite în ur­
gentarea execuţiei lucrărilor. Servi­
ciului de sistematizare şi arhitectură
de pe lingă sfatul popular raional
i-a fost trasată sarcina să întocmeas­
că de urgentă documentaţiile res­
tante. Prin înfăptuirea măsurilor
preconizate ritmul do lucru şe va îm­
bunătăţi simţitor. Astfel lucrările
planificate a fi terminate în acest an
vor putea fi executate în termenul
stabilit.
CORNEL PETRUŢA
şeful sec|ici organizatorice a
Sfatului popular al raionului
Orăştie
Prima formaţie care a apărut
pe scena concursului a fost fan­
fara căminului cultural din Orăş­
tioara de Sus, apreciată de publi­
cul spectator pentru frumoasa in­
terpretare a cîntecelor de masă
şi a melodiilor populare romî-
neşti „Haţegana", „Invîrtita lui
Manoiescu" şi „Feciorii din Răşi­
nari". O frumoasă impresie au fă­
cut dansatorii din Ludeşti care
au executat cu deosebită măies­
trie jocurile „Căluşarul" şi „Ro­
mana", fiind răsplătiţi cu vii
aplauze de cei prezenţi în sală.
de agitaţie a fost deschis de for­
maţia din Orăştioara cu textul
„înfloreşte viaţa nouă-n sat",
oglindind realizările colectivişti­
lor din Orăştioara de Jos. Tinerii
şi vârstnicii din această formaţie
au fost îndelung aplaudaţi.
Brigada artistică de agitaţie din
Beriu a popularizat succesele co­
lectiviştilor din sat în dezvoltarea
sectorului zootehnic al gospodă­
riei, evidenţiind pe cci mai buni
în muncă. Şi brigada artistică din
Dîncul Marc, care a prezentat
textul „La poalele munţilor", a
cîntat munca plină de entuziasm
a colectiviştilor pentru continua
înflorire a gospodăriei lor. Inter­
pretate cu pasiune, programele
brigăzilor artistice de agitaţie
s-au bucurat de aprecierea unani­
mă a spectatorilor.
Taraful căminului cultural din
Dîncul Mare, soliştii vocali şi
instrumentişti au adus în scenă
frumuseţea cântecului popular.
Pentru buna interpretare a
melodiilor, soliştii vocali, printre
care amintim pe Lucreţia Bo-
cioancă, Ileana Bran, Viorica
Surdu, Lucreţia Urican şi alţii,
au fost răsplătiţi cu îndelungi
aplauze.
RADU GAVRILOIU
corespondent
Şedinţă de comunicări ştiinţifice
In sala dc festivităţi a spitalului
unificat din oraşul Deva a avut loc
simbătă o şedinţă de comunicări ştiin­
ţifice organizată de filiala regională
a uniunii societăţii ştiinţelor medica­
le — secţia dermatologie. La şedinţă
au participai prof. dr. P. Ţirlea, îm­
preună cu un colectiv de cadre medi­
cale de la clinica medicală din Cluj, şi prof. cir. P. Ţirlea, dr. 1. Sirbu, dr, C.
medicii din reţeaua dermatologică a
regiunii. Cu acest prilej s-au prezen­
tat cîteva cazuri de bolnavi. Apoi au
fost susţinute un număr de şase refe­
rate. Astfel s-a prezentat referatu l:
„Manifestări alergice cutanate şi
nervoase intr-un caz de ascaridoză“
DRUMUL SOCIALISMULUI
sasea
In excursie cu O.N.T.
Pe drumurile patriei întîlncşti în
aceste zile lot mai multe autobuze
care poartă însemnele Oficiului N a­
tional de Turism (O.N.T.) „Car-
jiati“. Ele poartă de la un capăt
la altul al tării, mii de oameni ai
muncii. Cu acest prilej, excursio­
niştii vizitează noile obiective in­
dustriale şi sociale, iau cunoştinţă
de noile realizări din oraşele şi sa­
tele patriei, de locurile istorice şi
pitoreşti din tară şi multe altele.
Agcu/ia O.N.T. „Carpati“ Deva
şi filialele sale din Hunedoara şi
Petroşani, au desfăşurat o bogată
activitate privind organizarea de
excursii în (ară şi peste hotare. In
anul trecut, de pildă, au plecat în.
diferite excursii prin agenţia O.N.T.
Deva. peste 40.000 oameni ai mun­
cii. Şi în acest an, în prim ele pa­
tru luni, numărul excursioniştilor
întrece cifra de 7.000. In aceeaşi
perioadă, peste 000 oameni ai mun­
cii din regiunea noastră, mineri, si-
dcrurgişli, constructori, colectivişti, U.R.S.S., R.S. Cehoslovacă, R.P.
au plecat în excursii peste hotare,
în U.R.S.S., R S. Cehoslovacă, R.P.
Bulgaria, R.P. Ungară.
In viitor se vor organiza şi alte
excursii in cadrul cărora vor li
vizitate diferite locuri turistice din
tară şi regiune. Printre altele, sînt
preconizate excursii cu vizitarea Bi
cazului, Oneşliului, Săvineştiului.
litoralului Mării Negre, a diferi­
telor locuri istorice şi muzee cum
sînt Doftana, Muzeul Brukcnthal,
Sarmisegetuza, Alba lulia ele. Vor
fi organizate excursii în diferite
R T IS T IC
!cJLyy
Dsiîtuenfe în organizare
La faza raională ce a avut loc
la Bretea Romînă, raionul Ha­
ţeg, urmau să participe formaţii­
le căminelor culturale de pe raza
comunelor Bretea Romînă, Bre­
tea Strei şi Boşorod, clasate pe
primele locuri la faza anterioară.
Din cauza unei slabe organizări,
multe formaţii nu s-au prezentat,
iar o bună parte din cele care au
urcat scena nu au fost la înălţi­
mea exigenţelor. Brigada artisti­
că de agitaţie din Plopi, de exem­
plu, a prezentat un text care n-a
oglindit viaţa satului şi a gospo­
dăriei colective din localitate, a
fost slab interpretat. Acest lucru
a surprins, deoarece formaţiile
artistice din Plopi întotdeauna au
prezentat spectacole reuşite. Mai
bine pregătite s-au-dovedit forma­
ţiile de dansuri din Vîlcelelc Rele,
Gînţaga şi Boşorod. Dar numai
cu trei formaţii de dansuri, trei
solişti vocali şi o brigadă artisti­
că de agitaţie, cîle s-au prezentat
la concurs, nu se poate spune că
a fost organizată o fază raională.
La concurs trebuiau să mai par­
ticipe brigada artistică de agita­
ţie din Bretea Strei, dansatorii
din Covragi şi fluicraşii din Vâl­
celele Rele şi Vîlcelcle Bune.
Aceste formaţii nu şi-au făcut
apariţia la concurs. De ce ? Răs­
punsul pot să-l dea directorii
căminelor culturale din aceste
sate şi Comitetul raional pentru
cultură şi artă. Oricare ar fi însă
răspunsul, din faza de la Bretea
Romînă trebuie să se tragă unele
concluzii edificatoare pentru vii­
tor.
PETRU FARCAŞ
corespondent
întocmit de prof. dr. P. Ţirlea, dr. 1.
Sirbu, dr. C. Precup, dr. H. Radu în
colaborare cu dr. A. Bassa (de la
clinica neurologică infantilă din Cluj)
şl dr. M. Bermaz (de la caledra de
parazitologle a l.M.F. C luj); „Candi-
dioza granulomatoasă a copilului“ de
Precup, dr. LI. Radu, dr. O. Pop şi dr. P.
Bălosu ,- „Fractură de col femural
complicaţie a corlicoterapiei“- de dr.
Radu Nicolau, dr. Viorel Rusu şi
Emilia Pinlecan, şi alte referale.
Şedinţa a constituit un bogat prilej
de învăţăminte şi un schimb de ex­
perienţă,
•u
locuri pitoreşti cum sînt Valea
Prahovei, Valea Oltului, Delta Du­
nării, Ada Kalch şi altele.
'Totodată, prin agenţia O.N.T.
s-au pus în vînzare bilele de odih­
nă pe 12 zile pentru o serie de
staţiuni climaterice cum sînt Sinaia,
Predeal, Tuşnad, Borsec etc.
Pentru a contribui la petrecerea
timpului liber în mod cît mai plă­
cut, agenţia O.N.T. „Carpa/i“ Deva
a prevăzut organizarea unor ex­
cursii de scurtă durată (sîmbăla şi
duminica) cu vizitarea diferitelor
locuri pitoreşti şi puncte turistice
din regiunea Hunedoara şi din alte
regiuni.
In perioada care urmează, prin
agenţia O.N.T. „Carpati“ Deva şi
filialele din Hunedoara şi Petro­
şani ise vor organiza o serie de
excursii peste hotare în ţări ca
Bulgaria, R.P. Polonă, R.P. Unga­
ră, cil şi croaziere pe Marca N ea­
gră şi Marea Mediterană. O atrac­
ţie pentru amatorii de turism este
desigur şi excursia pe Dunăre cu
vizitarea mai multor ţări. Excursii­
le se organizează în colectiv şi in­
dividual pe diferite durate şi ifinc-
rarii. Astfel în luna iulie vor fi
organizate excursii în R.S. Ceho­
slovacă. cu trecerea prin R.P. Un­
gară. Pentru această excursie, în­
scrierile se fac pînă la 8 iunie a.c.
O excursie cu un itincrariu atrac­
tiv se va organiza în R.P. Unga­
ră. Cu acest prilej, pe lingă ora­
şul Budapesta, se va vizita şi lacul
Balalon cu împrejurimile.
Prin excursiile organizate în
U.R.S.S. se vor putea vizita ora­
şele Moscova, Kiev, Leningrad.
Riga, Taşkcnl şi altele.
Participind la excursiile organi­
zate de agenţia O.N.T. „Carpati'‘
Deva şi filialele din Hunedoara şi
Petroşani, oamenii muncii din re­
giunea noastră îşi vor putea petre­
ce concediile de odihnă in mod
plăcui şi instructiv.
R ealizări ale cooperativei din Miercurea
Colectivul de lucrători şi mem­
brii cooperativei din Miercurea,
raionul Sebeş, au desfăşurat o
activitate rodnică pentru realiza­
rea şi depăşirea sarcinilor de
plan şi a angajamentelor luate
in cinstea celui de-al IV-lea Con­
gres al cooperaţiei.
Astfel, pînă acum cooperativa
şi-a realizat planul anual la achi­
ziţii de păsări şi melci în pro-
sat
'păi
Unul dintre cei mai pasionaţi
cititori ai cărţii tehnice clin Com­
binatul siderurgic Hunedoara
este inginerul Malea Crişan. Mai
bine de 25 de ani, din cei 3/ câţi are Predau ore la şcoala tehnică de
inginerul Malea, au fost ani dc
muncă şi studiu ; anii unui drum
străbătut dc ia ucenic pînă la
inginer.
A \ nit la şcoala de ucenici a
Uzinei de l-ier din Hunedoara cu
alţi copii, .şi ci feciori de mineri
din Ghelar. Dimineaţa lucra iar
după-amiaza mergea la orele dc
curs. Pe atunci ucenicii primeau
mîncare puţină, în schimb se să-
turau de muncă şi bătaie.
— Cînd venea tata din şut, po­
vestea deunăzi inginerul, mi se
strîngca inima de durere. Eram
copil, dar îmi dădeam seama cit
era de obosit, dc sleit de puteri ;
îi priveam faţa obosită cînd dor­
mea. Atunci am fost cuprins de
dorinţa de a învăţa o meserie
care să mă ajute să fac maşini
şi mecanisme pentru muncitori.
Au trecut mulţi ani de atunci, dar
în sufletul meu păstrez şi astăzi
această dorinţă. Dc n-ar fi fosl
anii aceştia luminoşi ai puterii
populare, cu siguranţă că lotul ar
fi rămas doar un vis. Ştii, am
fost electrician, am urmat cursu­
rile serale ale şcolii tehnice, iai;
în 1951 am fost trimis de combi­
nat, împreună cu alţi tineri, să în
văţ la facultate. Reîntors inginer,
am fost repartizat la uzina cocso-
chimică, aflată pe atunci la primii
paşi spre drumul împlinirii de
azi. De atunci învăţ continuu. In
cartea tehnică, am cel mai bun
sfătuitor. Nu mă pot despărţi dc
„Manualul de maşini electrice",
„Manualul electrotehnic" şi unele.
In oraşul Sebeş a fost dat
în folosinţa oamenilor muncii
un nou bloc de locuinţe. Noi­
le apartamente oferă confort
celor care locuiesc aici.
IN LIBRARII
Minunatul zbor ai lui
Ronf-i?onf
şi aî prietenilor săi
de ŞTEFAN TITA
Lucrarea relatează călătoria cos­
mică a cîtorva animale (un şoriGel,
o pisică şi un cline), înainte de a
străbate nesfîrşilele căi cosmice lao­
laltă cu aceşti „cosmonauţi“, sîntem
martorii unor întîmplări petrecute pe
pămînt. Este etapa pregătitoare zbo­
rului cosmia. fiind vorba despre an­
trenamentul pe care-1 fac animalele
în laborator, unde sînt pregătite în
condiţii speciale, de suprasolicitare şi
imponderabilitate. Scopul lucrării
este in primul rind instructiv : să le
dezvăluie copiilor unele fenomene
specifice sistemului solar, să le îm­
părtăşească date despre zborul
cosmic.
Ilustraţiile semnate de Matty As-
lan, executate într-o manieră umo­
ristică, completează cadrul povestirii
cu amănunte menite să suscite in­
teres din parlea micilor cititori
Porumb în cultură
dublă
In scopul realizării sarcinilor
propuse în sectorul zootehnic,
lucrătorii de la G.A.S. din Bîr-
cea dau o mare atenţie sporirii
producţiei de nutreţuri.
Pentru asigurarea necesarului
ele masă verde, potrivit prevede­
rilor planului de producţie, pe
150 ha se cultivă porumb în cul­
tură dublă.
^Pînă acum, tractoriştii Cornel
Telman, Iile Ocner, Marin Dia-
conu şi Vasile Crăciun au pre­
gătit terenul şi au semănat cu
porumb după secară o suprafaţă
de 20 ha.
porţie de 109 şi respectiv 104 la
sută.
De asemenea, s-a depăşit pla­
nul pe semestrul I cu 1 la sută
la achiziţii de ouă, cu 11 la sută
la colectarea fierului vechi şi cu
45 Ia sută la încasarea părţilor
sociale. Totodată, pentru o mai
bună deservire a populaţiei au
fost înfiinţate 3 noi unităţi co­
merciale.
cursuri privind acţionarea electri­
că, pc care le am încă de pe cînd
eram student. Cartea tehnică mă
ajută nu numai să rezolv o serie
dc probleme legate de procesul
dc producţie, dar şi la şcoală.
maiştri. In faţa elevilor, toţi mun­
citori cu experienţă, trebuie să
fii bine pregătit.
La insistenţa noastră inginerul
ne arătă pe scurt cum 1.-a ajutai
cartea tehnică în producţie.
— Eu cred că nu este suficient
doar să spui că ai studiat o carte
!clinică. Studiul acesta este de­
plin doar atunci cînd ai rezolvat
ceva practic, cînd problemele stu­
diate se reflectă în procesul de
producţie. Pînă acum am aplicat
în producţie cinci inovaţii şi ra­
ţionalizări tehnice. Am creat,
printre altele, un dispozitiv care
duce la mecanizarea încărcării
sulfatului de amoniu în vagoane,
încărcarea se face acum cu ajuto­
rul benzii rulante. Visul meu de
copil merge de acum pe drumul
împlinirii. Bucuria a fost nespus
de mare. Apoi au urmat şi cele­
lalte inovaţii.
Cu perseverenţa-i recunoscută,
comunistul Malea Crişan se nu­
mără printre cei mai activi
promotori ai tehnicii noi în com­
binatul hunedorean. Şi nu-i mul­
ţumire mai mare pentru el decît
atunci cînd vede un nou munci­
lor din secţia sa împrumutînd o
carte tehnică. E bucuria celui
care vede că strădaniile sale de
a atrage cît mai mulţi cititori
spre cartea tehnică, dă roade de­
pline. *
N. MARIN
Mr. 2619
Aportul in ovatorilor
Comitetul sindicatului de la „Dispozitiv pentru frezat buloa-
depoul C.F.R. Petroşani a acordat nele la capetele de abur", „Dispo­
anul acesta o atenţie sporită zitiv pentru centrat capul de emi­
creşterii mişcării ele inovaţii. sie la locomotive", „Dispozitiv
Drept urmare de la începutul a- pentru manipulat piese grele 'a
nului şi pînă în prezent au fost bazinul de degresat“ şi „Matriţă
prezentate la cabinetul tehnic 11 pentru confecţionat arcuri spi­
inovaţii, dintre care, 7 sînt deja rale".
aplicate. Prin aplicarea lor a cres­
cut cu 10 la sută productivitatea Printre inovatori se numără şe­
ful de echipă Aurel Lazăr, lăcă­
muncii şi s-a redus simţitor sta­ tuşii Grigore Ciocîrlan, Alexan­
ţionarea locomotivelor. Totodată, dru Suciu şi Emil Moraru.
s-a redus efortul fizic al munci­
torilor. Dar, iată cîteva dintre ele. I. CRIŞAN
corespondent
C r e s c salariile m inerilor
Ca şi în primele trei luni ale anu­ în luna mai. Printre echipele de mi­
lui, colectivul de muncă de la E.M. neri care au obţinut cele mai bune
Deva a înregistrat şi în luna aprilie rezultate se numără cele conduse de
succese însemnate în producţie. Ca Constantin Manoliu, Marian Iulian,
urmare a sporirii productivităţii mun­
cii au crescut şi salariile minerilor. Petru Slanciu şi alţii, care şi-au în­
Astfel, în luna trecută salariul mediu
deplinit lună de lună sarcinile de pi «n
a înregistrat o creştere de 9,7 pro­
cente îaţă de salariul mediu reali­ în proporţie de 105—106 la sută, dind
zat in, primul trimestru al anului.
minereu de calitate.
Realizări de seamă s-au obţinut şi
N1CULIŢĂ MIMAI
corespondent
/ % © IE N D
< T ? a d i& matograful „Patria“ ; Darclee —
cinematograful „Grădina do vară";
31 MAI 1963 Fala cu care eram prieten — ci­
nematograful „E. Sirbu“ ,- HUNE­
Programul 1 : 5,07 Muzică inter­ DOARA : Labirintul inimii — ci­
pretată de fanfară; 5,20 Emisiu­ nematograful „Victoria“ ; SIME-
nea pentru sale ; 5,30 Cinlece din RIA : La noapte va muri oraşul —
folclorul nou şi jocuri populare ,- cinematograful ..I. Pinlilie" ; PE­
6.07 Bolerouri; 7,10 Pagini or­ TRO ŞAN I: Rebelul — cine­
chestrale din op erete; 7,30 Sfatul m atograful „Al. Sahia“ ; Un
medicului,- 7,45 Cîntece sportive ; erou în papuci — cinematograful
8.08 Muzică uşoară; 9,02 Duete „7 N oiem brie“ ; ALBA IU L IA :
din opere com ice; 9,32 Melodii Strada Mezinului — cinematogra­
populare; 10,00 Vals clasie de ful „Victoria“ ; In căutarea com o­
Ion Hartulary D arclée; 10,25 rii — cinem atograful „28 August“;
Melodii de estradă; 11,05 Muzică Carmen de la Ronda — cinemato­
vocală; 11,30 Preludii la opere,- graful „Grădina de vară“ SEBEŞ:
12.00 Cîntece şi jocuri populare Divorţ italian — cinematograful
din ţări socialiste; 14,00 Concert
de prînz; 15,45 Muzică populară; „Progresul“ ; Insula în flăcări —
16,15 Vorbeşte M oscova; 16,45 cinematograful „M. Sadoveanu*
Muzică din operete; 17,30 In Aveau 19 ani — cinematograful
slujba patriei; 18,00 Muzică uşoa­ „Grădina de vară“ ; ORĂŞTIE
ră ; 20,30 Noapte bună co p ii: llam lel — cinem atograful „V
„Ce-au aflat gîzele în pădure“ ,- R oaită"; Cavalerii teutoni — ci
20,55 Cîntece populare de dra­ ncmatograful „Flacăra“ ; HAŢEG
goste; 21,15 Jurnalul satelor,- Lupeni 29 — cinem atograful „Popii
23,25 Muzică uşoară. Iar“ ; BRAD : Divorţ italian — ci
ncmatograful „St. roşie“ ; LONEA
Programul II : 10,10 Din cînte- Magistratul — cinem atograful „Mi
cele şi dansurile popoarelor ; nerul“ ; T E IU Ş : Sub cupola albas
11.30 Interpreţi şi formaţii de mu­ tră .— cinematograful „V. R oaită“
zică uşoară care ne-au vizitat ZLATNA : Două reprize în iad —
tara; 12,05 Cintă corul Ansam­ cinematograful „Muncitorul“; ILIA
blului de stat de cîntece şi jocuri Cinci oameni la drum — cinema­
„Ciprlan Porumbescu“ din Sucea­ tograful „G h. Doja" ; 'APOLDUL
v a ; 13,00 Melodii populare,- 13,40 DE S U S : 49 de zile in Pacific —
Arii din o p ere; 14,35 Muzică cinematograful „23 August“,
uşoară de compozitori romîni ,-
19.00 Doine şi jocuri populare; (Buletin,
19.30 Teatru la m icrofon: „Ve­ meie&ml&fyie
nim în z o ri"; 20,40 Muzică din
opere; 21,15 Cîntece de compo­ PENTRU 24 ORE
zitori sovietici; 21,30 Muzică de
dans; 22,35 A iii din operete; Vreme nestabilă cu cerul va­
23,10 Muzică de cameră de J o ­ riabil cu înseninări noaptea. Vor
hann Sebastian B ach ; 23,35 Mu­ mai cădea ploi locale sub formă
zică de dans, de averse. Vînt potrivit a i inten­
sificări din sectorul est şl sud-
Buletine de ştiri şi radiojurnale: est. Temperatura va fi cuprinsă
5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; ziua între 17 şi 25 grade, iar noap­
17,00; 20,00; 22,00; 23,50 (progra­ tea între 6 şi 12 grade.
mul I ) ; 10,00; 1.2,00; 14,00; 16,00;
18,00; 21,00; 23,00; 0,50 (progra­ PENTRU URMĂTOARELE
mul II). TREI ZILE
C in e m a Vremea se menţine nestabtlă cu
cerul variabil. Temperatura ta
31 MAI 1963 început staţionară, apoi în uşoară
DEVA : Riul şi m oartea — cine- creştere.
UN PRILEJ DE BUCURII
jn toate magazinele găsiţi eadourl frumoase şi utile:
confecţii, încălţăm inte, jucării, ciocolată,
bom boane
/?
2 5 m a i'1 m r a j?
întreprinderea „industria Ceramică" Bans Marş
raionul Haţeg, regiunea Hunedoara
angajează imediat:
@ doi ingineri chimtşf!, sp ecialitatea chim ia
şi tehnologia m aîerielelor de construcţii,
un inginer e lectro -m ecan sc,
(§* un m aistru de produse re tra c ta re .
,Doritorii se vor adresa pentru alte infor­
maţii la adresa de mai sus,
¦V'O