Page 87 - 1963-05

Nr. 2619 __________
Inginerul Marlineac Valerian, de la laminorul de 650 mm. al C.S. Hunedoara, explică unui grup de lu­
minători modul alegerii garniturilor de cilindri de laminor atunci cînd se pregătesc cajele de lucru.
Un sprijin preţios în studierea
problemelor economice
In anul de învăţămînt 1962—1963
Comitetul orăşenesc de partid Petro­
şani a acordat o mai mare atenţie
studierii problemelor economice de
către cadrele de conducere din di­
feritele sectoare de activitate.
Astfel, în cercurile de studiere a
economiei politice, în cercurile de
economie concretă, la şcoala serală
economică şi universitatea serală de
partid (secţia economie), studiază pes­
te 1.400 membri de partid, candidaţi
de partid şi tovarăşi din activul fără
de partid.
Pentru şefii exploatărilor miniere
şi ai altor unităti din cadrul Combi­
natului carbonifer Valea Jiului, cît
şi pentru inginerii şefi, s-a organi­
zat în acest an un curs cu durata de
3 ani. Programul cursului cuprinde te­
mele cele mai importante din domeniul
politicii economice, probleme de eco­
nomie industrială care trebuie să fie
cunoscute de către cadrele de con­
ducere din economie.
Aşa de exemplu, în tematica pentru
acest an. printre alte probleme sînt
cuprinse şi cele cu privire la „Creş­
terea rolului conducător al partidului
in perioada dcsăvirşirii construcţiei
socialiste“, „Organizarea planificării
economiei naţionale în R.P.R. , „Pla­
nul tehnic, industrial şi financiar al
întreprinderilor industriale“, „Pro­
gramul de producţie al întreprinderi­
lor industriale şi analiza îndeplinirii
!nvâfâm întu! politic U .T.M ,
G rijă pentru pregătirea fiecărui cursant
Acum cîteva zile am terminat de
parcurs întreg programul cursului
„Să ne cunoaştem patria socialistă“.
Cei 45 de cursanţi din cadrul secţiei
a doua a fabricii chimice Oraşlie,
au manifestat interes în studiu, ma­
rea lor majoritate şi-au însuşit ma­
terialul predat. Ca propagandist,
m-am străduit să întocmesc lecţii cu
un conţinut bogat, legate de viată.
In expunerile care le-am făcut am
căutat să vorbesc pe înţelesul
cursanţilor, să folosesc material aju­
tător la predarea unor lecţii. Aşa de
pildă, la lecţia „Frumoasă şi bogată
eşti patria mea“ am folosit harta
R.P.R., iar la lecţia „Tineretul din
fabrici şi uzine — participant activ
la lupta pentru continua dezvoltare
a industriei noastre socialiste“, nu
numai că m-am referit la activitatea
co o desfăşoară tinerii din secţia
noastră în. vederea realizării sarci­
nilor de plan, ai m-am folosit de
un grafic care reprezenta creşterea
productivităţii muncii, reducerea
preţului de cost şi realizarea de
economii pe întreaga fabrică. Vor­
bind Ia concret, chiar despre mun­
ca cursanţilor, lecţia a fost mal
bine înţeleasă, a ajutat la mobili­
zarea tinerilor la noi înfăptuiri.
încă de la începutul anului de
învătămlnt am căutat să cunosc cit
mai bine pe fiecare cursant, posi­
bilităţile ce le are de a învăţa. Pe
mulţi dintre ei i-am ajutat la în­
tocmirea conspectelor, studierea anu­
mitor lecţii. Ajutorul permanent a-
cordat fiecărui cursant în parte a
făcut ca marea majoritate a lor să
participe cu regularitate l-a dezbate­
rile ce s-au purtat în cadrul semi­
nariilor. Constantin Todea, Eugenia
Curea, loan Gîrlişte, Traudia Burcu-
eefta / abw-Loe.uţilo-ft
Duminică, sala clubului munci­
toresc al sindicalelor din Deva a
devenit neîncăpătoare pentru cei
care au ţinut să asiste la „Concer­
tul absolvenţilor". Dovedind o bună
pregătire, absolvenţii clasei a V ll-a
ai Şcolii de muzică din Deva au
prezentai un spectacol care a em o­
ţionat. Fiecare elev prezent
pe scenă a fost răsplătit cu
vii aplauze pentru frumoasa inter­
pretare dală melodiilor. In cadrul
concertului, elevul Iloria Filip, de
exemplu, a interpretat la vioară
„Reverie“ de Ciprian Porumbescn.
in timpul aplauzelor, un bărbat dc
vreo 40 do ani spuse vecinului său
cu m în drie: ,.E băiatul meu“. F ie­
care părinte care a asistat Ia
spectacol s-a bucurai de pricepe­
rea copilului său. Eleva Costea
W,
lui“, „Organizarea şi normarea teh­
nică a muncii“ etc.
Conducerea cursului este încredin­
ţată unui tovarăş secretar al comite­
tului orăşenesc de partid. Lecţiile ce
se expun sînt întocmite de membri
ai biroului comitetului orăşenesc de
partid, de către cele mai calificate
cadre din domeniul economiei din Va­
lea Jiului. Pentru fiecare lecţie se
recomandă materialul bibliografic co­
respunzător, se are în vedere faptul
ca lecţiile să fie legate de activitatea
economică concretă a întreprinderi­
lor din care fac parte cursanţii.
Fiecare lecţie este urmată de se­
minar. Accentul principal în desfă­
şurarea seminariilor este pus pe apro­
fundarea anumitor teze teoretice cu­
prinse în materialul bibliografic stu­
diat, în special în documentele de
partid. Dezbaterea acestora se face
în strînsă legătură şi ar sarcinile con­
crete ce stau în fata, unităţilor
C.C.V.J.
Seminariile constituie totodată şi
un prilej de a se efectua un schimb
de experienţă intre cursanţi, un mij­
loc rle generalizare a metodelor bune,
eficace, folosite în munca unor uni­
tăţi economice.
Aşa de pildă, la seminarul temei:
„Creşterea rolului conducător al
partidului în perioada desăvîrşirii
construcţiei socialiste“ s-a vorbit pe
larg nu numai despre necesitatea
lă, Eugenia Dincă, sînt ciţiva . dintre
cursanţii care şi-au adus de fie­
care dată contribuţia la lămurirea
problemelor puse în discuţie.
Pînă la convorbirea recapitulati­
vă nu mai este mult timp. De aceea,
în zilele care au mai, rămas, împreu­
nă cu cei mai buni cursanţi ajut în
pregătirea lor pe unii care au ab­
sentat de la lecţii sau pe aceia care
nu şi-au însuşit temeinic temele pre­
date în cursul anului de învăţămînt.
Cursanţii Mircea Popescu, Mana
Teodoru şi Elena Mihai au absen­
tat de Vi lecţiile „Înfloreşte patria
noastră“ şi „Noţiuni despre ştiintă
şi religie“. Cu aceşlia am stabilit
ca cele două lecţii să fie studiate
şi conspectate după manual şi bi­
bliografia indicată. Am controlat a-
poi. conspectul lor, i-am ajutat să în­
ţeleagă unele probleme ce le erau
neclare.
In perioada de pregătire trebuie
însă ca flecare cursant să repete
lecţiile predate, să-şi consolideze cu­
noştinţele însuşite. Pentru a atinge
aGest scop, cu ajutorul organizaţiei
U.T.M., am mobilizat pe cei mai;
buni cursanţi să ajute pe ceilalţi,
cu rezultate mal slabe, să studieze
împreună. Bunăoară iov. Traudia.
Burniţă ajută în studiu pe cursan­
ţii Eoalerina Alexe şi Florea Postel-
nicu. Tov. Eugenia Curea studiază
împreună cu Elena Mariş şi Ana Ian-
cu etc. Recapitularea materialului se
face pe lecţii, aşa cum am primit
indicaţia ia instruire. Un mare ac­
cent se pune in cercul nostru pe
studierea unor probleme predate în
cursul anului de învăţămînt ca :
„P.C.R. organizatorul şi conducăto­
rul luptei clasei muncitoare şi a tu­
turor oamenilor muncii pentru do-
Angela a executat la pian „Concert
de Mozart în re minor nr. 20 pen­
tru două piane cu acompaniament"
iar hulit Ciobot a executat, „Ro­
manţe“ şi „Mazurcă“ de Baclanova.
Întreaga orchestră a şcolii a in­
terpretat apoi piesele „Firicel de
ghiocel“ de Goorge Enescu, „Con­
cert“ de Acolai, „Concert" d e Vi-
valdi, „Duet“ de Playll şi altele.
Intr-o pauză., directorul Şcolii de
muzică ne-a făcut următoarea măr­
turisire : „Spectacolul do azi a fost
determinat de trei evenimente : ab­
solvirea elevilor clasei a Vll-a.
ziua de 1 Iunie — Ziua copilului
şi împlinirea a cinci ani de la în­
fiinţarea şcolii.
PETRE JURCONI
corespondent
------- J!
aaroaasgagasB»
creşterii acestui rol, despre documen­
tele de partid, ci şi despre modul în
oare organizaţiile de partid luptă pen­
tru a-şi îndeplini rolul ce le revine.
S-a scos în evidenţă creşterea com­
petentei organizaţiilor de bază din
sectoarele miniere în soluţionarea
principalelor probleme economice,
exercitarea sistematică a dreptului
de control, sprijinul dat de organiza­
ţiile de partid conducerii tehnico-admi-
nistrative în rezolvarea sarcinilor de
producţie. Despre aceste probleme au
vorbit tov. Iosif Ledrer — şeful exploa­
tării miniere Aninoasa, loan Săbău —
şeful exploatării miniere TJricani, E-
mil Mura — şeful exploatării miniere
Petrila, Emerik Mogyoroşi — inginer
şef la exploatarea minieră Lupeni şl
alţii.
Exemple concrete s-au dat şi în
cadrul dezbaterilor ce au avut loc cu
ocazia seminarului la tema privind
planificarea economiei naţionale şi la
altele.
Felul în oare s-a desfăşurat acti­
vitatea cursului, faptul că majorita­
tea cursanţilor participă cu regulari­
tate la lecţii şi seminarii, arată că
organizarea acestor forme de învă-
ţămînt este utilă, constituie un ajutor
preţios în studierea problemelor eco­
nomice de către principalele cadre
ale unităţilor C.C.V.J.
I. POP Sufluri, deplasări de miezuri, iar re­
borirea regimului burghezo-moşieresc
şi pentru instaurarea regimului de­
mocrat-popular“, „Partidul Muncito­
resc Romîn — forţa conducătoare
a poporului nostru în lupta pentru
desăvtrşirea construcţiei socialiste“,
„Uniunea Tineretului Muncitor —
organizaţie revoluţionară de masă a
tineretului din R.P.R.“, „Tînărul îna­
intat al zilelor noastre“ etc. Curios -
cînd mai pe larg, trecutul de luptă
al poporului nostru, lupta clasei
muncitoare în frunte cu Partidul Co­
munist Împotriva exploatării şi asu­
pririi, pentru făurirea vieţii noastre
noi, măreţele perspective ce se des­
chid poporului muncitor, tinerii
cursanţi vor preţui şi mai mult cu-
Două enciclopedii...
„In Republica Populară Romină se
acordă o deosebită importanţă asis­
tentei medicale, prin mărirea numă­
rului do paturi în spitale, sanatorii,
case de naştere, prin acordarea gra­
tuită a tratamentului spitalicesc, bal-
neo-Glimatic, a, medicamentelor etc.“.
Fraza aceasta este desprinsă dintr-un
scurt articol a] Dicţionarului Enciclo­
pedic Romîn, apărut de curind. In
stilul lapidar al definiţiilor, ea sinte­
tizează o stare de lucruri ce se în­
făţişa cu totul altfel, cu două decenii
în, urmă. O confruntare de mărturii,
la fel de autorizate şi autentice care
face să apară limpede contrastul în­
tre trecut şi prezent, ne-o oferă, în
acelaşi stil lapidar — dar nu fără o
vădită nuanţă de amărăciune în ex­
primare — Enciclopedia Romîn,iei,
editată în 1938: „Marile mase ale
populaţiei noastre sînt practic lip­
site de orice asistentă medicală“.
In două enciclopedii — două situa­
ţii diametral opuse. Ambele — con­
secinţe fireşti ale nnor stări social-
economice complet deosebite, rezul­
tate a două atitudini diferite fată de
o problemă, vitală, cum este ocroti­
rea sănătăţii publice.
O femeSie fraînîcă
Romînia antebelică îşi avea rezer­
vat, tn această privinţă, un loc de
neinvidiat, printre ţările înapoiate.
Astăzi, indicii mortalităţii şi morbi­
dităţii generale, ca şi durata medie
de viaţă situează tara noastră — po­
trivit statisticilor oficiale publicate
de Organizaţia Mondială a Sănătăţii
— printre ţările cele mai înaintate.
La temelia schimbărilor in starea
sănătăţii publice a stat creşterea ni­
velului de trai, determinată de pu­
ternica- şi neîntrerupta dezvoltare a
industriei şi agriculturii. Contribuţii
însemnate în privinţa asigurării să­
nătăţii publice au adus,, de asemenea,
progresele în construcţia de locuin­
ţe moderne (după cum se ştie tara
DRUMUL SOCIALISMULUI
P e seansasa îm b un ăiăfirii
tehnologiei
Lupta pentru continua îmbunătăţi­
re a calităţii produselor trebuie îndea­
proape susţinută de preocuparea pen­
tru sporirea volumului de econom ii;
căci nu ne poate fi indiferent cît ne
costă produsele noastre, chiar dacă
acestea ar îi de calitate excepţională !
Trebuie să producem mult, bun, dar
şi ieftin.
In lumina acestei idei, colectivul
nostru de muncă a acordat în acest
an, mai mult decit în anii trecuţi, o
deosebită atenţie reducerii rebutului,
ca factor important în micşorarea
cheltuielilor de ia- Rebutul
bricaţie. Reducînd
rebutul înseamnă
că vom economisi C î t m a j m u |t
metal, din care
vom produce noi
p ie se ; e de la sine înţeles că pre­ nilor de nisip în timpul turnărih
ţul de cost pe bucată va fi mai scă­
zut în acest caz. Iată de ce, organi­
zaţia noastră de partid, împreună cu
conducerea secţiei, a luat măsuri pen­
tru a reduce cît mai mult rebutul.
Principalele obiective ale planului de cale să economisească O însemnată
măsuri vizează procesul tehnologic. cantitate de metal. De la începutul
S-a constatat că In multe cazuri re­
butul era generat de comportarea ne­
satisfăcătoare a miezurilor. Pentru în­
lăturarea acestui neajuns, cît şi pen­
tru a obţine cît mai multe economii,
s-a hotărît să fie îmbunătăţite calită­
ţile nisipului necesar fabricării mie­
zurilor. Acest lucru s-a realizat prin
regenerarea a circa 30—40 la sulă
din nisipul rezultat după dezbaterea
pieselor. Noul procedeu permite ca faţă de 11,50 Ia sută cit este admis.
miezurile să aibă o permeabilitate S-au evidenţiat în mod deosebit echi­
mai mare ; de asemenea, nisipul se pele conduse de turnătorii Joldescu
îmbibă mai uşor cu liantul şi creşr Gheorghe, Budu loan, Brezoi Mircea,
te mult rezistenţa mecanică atît la Mihălţan Nicolae şi Hugiung Nichl-
crud, cît şi la uscat. Toate acestea îor.
duc la eliminarea aproape completă
a suflurilor cauzate de miezuri.
O altă îmbunătăţire a procesului nătăţirea tehnologiei de fabricaţie,
tehnologic constă în înlocuirea liarn pentru a reduce în acest fel cît mai
tului pe bază de ulei de floarea-soar mult rebutul şi a economisi cît mai
relui sau in cu liantul A .N .; noul mult metal.
liant are proprietăţi tehnologice mult
îmbunătăţite, este mai economic şi a-
sigură miezurilor canale de aerisire
perfecte. De asemenea, rezistenţa ca­
nalelor este mult mărită, iar canti­
tatea de gaze formate în timpul tur­
nării este mult mai mică. Prin aceas­
ta se înlătură rebuturile provocate de
gimul de uscare a miezurilor poate
fi uşor respectat.
Tot pentru îmbunătăţirea proprie­
tăţilor tehnologice ale miezurilor s-a
uniformizat temperatura în camerele
de uscare. Aceasta s-a realizat prin
înlocuirea gurilor de foc cu capace
distribuitoare, care- asigură uscarea.
ceririie revolulionare ale oamenilor
muncii, vor munci cu mai multă
abnegaţie pentru realizarea sarcini­
lor trasate de partid.
Sintem liotarlti ca în perioada de
pregătire să mobilizăm pe fiecare
cursant la studierea aprofundată a
principalelor probleme predate în
cadrul cursului, să urmărim pregă­
tirea fiecărui cursant in parte în aşa
fel, ca ia convorbirea recapitulativă
să se prezinte toti bine pregătiţi,
capabili să clarifice fiecare temă pu­
să in discuţie.
SIMION CREŢ AN
propagandist la cursul „Să ne cu­
noaştem patria socialistă“.
F. C. Orăştle
Fapte
noastră se situează astăzi printre ţă­
rile, cu cel mai înalt ritm al construc­
ţiilor de locuinţe), lucrările edilitare
şi de gospodărire comunală. Totoda­
tă masurile de protecţie a muncii în
fabrici şi uzine, pe şantiere şi în mine, diul sătesc funcţionează astăzi apro­
cele privind tehnica securităţii şi res­
pectarea normelor de igienă a mun­
cii, organizarea concediilor de odihnă
şi dezvoltarea puternică a culturii
fizice şi sportului de masă au in­
fluenţat în mod pozitiv starea sănă­
tăţii populaţiei. Se impun, de aseme­
nea, a fi citate — îmbunătăţirea re­
gimului şi nivelului pensiilor, al că­
ror buget a crescut de 9 ori, legis­
laţia de ocrotire a bălrînilor, oa şi
acţiunea de recuperare medicală şi so­
cială a invalizilor — acţiuni ca,re în­
tregesc ansamblul măsurilor luate de
stat în vederea ridicării generale a
standardului sanitar al populaţiei.
Refeaua
Făcînd din ocrotirea sănătăţii o
problemă de stat, regimul democrat-
popular s-a îngrijit să asigure orga­
nizării sanitare o puternică bază ma­
terială. An de an, prin bugetul de
stat s-au alocat în acest scop fon­
duri din ce în ce mai mari, care au
ajuns să se ridice, în anul 1963, la
peste 9,5 miliarde lei. (Numai în
decurs de doi ani, sporul reprezintă
aproximativ 1,3 miliarde lei). Pe baza
unor asemenea mijloace materiale ve­
chile aşezări spitaliceşti au fost re­
novate, mărite şi dotate cu aparataj
nou; reţeaua sanitară a crescut în­
deosebi prin construirea unui mare
număr de spitale şi. sanatorii noi,
moderne, policlinici şi dispensare,
staţionare. Numărul paturilor în uni-
miezurilor după grafic, respectîndu-se
astfel cu stricteţe ciclul de uscare.
In acest fel uscarea este perfectă şi
de bună calitate. Micşorarea timpu­
lui de uscare dă însă posibilitate ca
miezurile să fie asamblate la rece,
deci la o rezistenţă mai mare, ceea
ce duce la micşorarea rebutului.
O măsură importantă, care duce la
micşorarea rebutului, este îmbunătă­
ţirea amestecului izolant prin intro­
ducerea în el a prafului de mangal,
în proporţie de 80 la sută. Se reali­
zează astfel piese cil aspect frumos,
. fără rugozităţi; de
* asemenea, datorită crează de 9 ani la U.R.U.M. Pe­
¦— r e d u s neaderării la meta­
lul lichid, se eli­
mină posibilitatea
f0rmărji incluziu­
Toate aceste măsuri au făcut ca
lună de lună colectivul nostru de
muncă să înregistreze un rebut mal
mic decît cel admis şl pe această
anului şi pînă în prezent, pe secţie
s-a înregistrat un rebut de 7,42 la
sută faţă de 8,61 la sută admis. Cele
mai mari economii de metal au fost
obţinute la sortimentul radiatoare —
sortiment care reprezintă 70 la sută
din producţia secţiei — unde s-a în­
registrat un rebut de 10,67 la sută,
In viitor colectivul nostru este ho­
tărît să ia noi măsuri privind îmbu­
CARGL JURJIU
maistru la turnătoria nr. 1
a uzinei „Victoria“ Călan
La executarea unei mobile de cea mai bună calitate îşi aduc o contribuţie importantă şi lustruitorii sec­
ţiei de tîmplărie a I.l.L. „Crişana" din Brad.
In fo to g ra fie: Muncitorii N icolae Balot, Rozalia Malieş, Viorel Lot şi 'Aurel Lup cxecutînd operaţia de
lustruire.
despre sănătate
tăţile sanitare se ridică acum la
180.000 fată de 35.000 existente în
anul 1938. O atenţie specială a fost
acordată creării reţelei sanitare ru­
rale — inexistentă în trecut. In me­
ximativ 2.000 de case de naştere, des­
chise în anii puterii populare, iar
din totalul celor 3.775 de circum­
scripţii sanitare din întreaga ţară,
2.823 aparţin mediului rural. De ase­
menea, 35 la sulă din numărul total
al medicilor activează la sate, la
care se adaugă peste 17.000 cadre
medii sanitare, fată de numai 4.850
în anul 1938. O reţea specială a
luat fiinţă pentru asigurarea asisten­
tei medicale la locul de muncă (spi­
tale, policlinici şi dispensare de uzi­
nă, de şantier) şi s-a dezvoltat re­
ţeaua de stomatologie, care dispune
azi de 750 unităti şi de numeroase
caravane stomatologice.
Din cele 10 institute medico-far-
maceutice existente astăzi (înainte
de război erau gumai 4), au ieşit nume­
roase cadre medicale gu o bună pre­
gătire. In prezent, asigurarea pro­
porţiei de 700 locuitori la un medic
situează Romînia — potrivit statis­
ticilor O.M.S. — printre statele cu
una dintre cele mai bune deserviri
medicale din lume.
O puternică industrie de medica­
mente (total inexistentă în trecut)
pune la dispoziţia populaţiei peste
2.000 de sortimente de medicamen­
te şi substanţe medicamentoase al
căror cost au înregistrat în ultimii
zece ani, şase reduceri de preţuri,
variind pînă la 50 la sută,
- S U D O R I I A ........................•
Hala de construcţii metalice este
luminată feeric. Din cind in cînd,
lumina puternică se întrerupe pen­
tru ca apoi să se reverse din nou.
Undeva, după un paravan metalic,
un om îmbrăcat în salopetă, ţinînd
tnir-o mină masca de sudură fi
in cealaltă aparatul, lucrează încor­
dat. In jurul lui sar neconte­
nit schiţei. Pentru o clipa se
opreşte, bate cu un ciocănaş sudu­
rile. Pare mulţumii. Sudura este
din cele mai bune. Abia cînd lu­
mina s-a întrerupt, de după mască
a apărut un chip de fem eie. Era
Sofica Umerel. Stînd în acea po­
ziţie de lucru, cu salopeta parcă
prea mare pentru trupu-i scund, cu
şorţul de protecţie, nici nu recu­
noşti în ea o fem eie. Munceşte cot
la cot cu bărbaţii şi adesea îi în­
trece. Este sudoriţă din 1954 şi lu­
troşani. Cum s-a liotărît să îmbră­
ţişeze această meserie ?
Intr-o zi, nici ca nn-şi aminteş­
te cînd, a îndrăgit meseria de su­
dor. Era încă prin şcoala elemen­
tară cînd a văzut un muncitor su-
dînd electric.
I-a plăcut. Lumina puternică a
arcului voltaic a copleşit-o, a ob­
sedat-o zile în şir şi s-a transfor­
mat pe nesimţite in pasiune. A ho­
tărît să devină sudoriţă. S-a înscris
la !şcoala profesională din Satu
Mare. 'Anii de şcoală s-au scurs
nebănuit d e repede şi fala, încă
adolescentă, s-a văzut cu diploma
de absolvire şi cu repartiţia pentru
încadrarea în producţie. Aşa a
ajuns Sofica Umerel la U.R.U.M.
Petroşani.
Cînd a păşit pentru prima dată
în hala secţiei de construcţii me­
In tim p u l lib e r
Comitetul sindicatului de la
Uzina de preparare din Gurabar-
za, a organizat recent o excursie
recreativă. 34 de salariaţi ai uzi­
nei au vizitat oraşul Făgăraş, pre­
cum şi minunata privelişte „Poia­
na narciselor".
Excursia s-a bucurat de un deo­
sebit succes, prilejuind prepara­
torilor, tehnicienilor, inginerilor
165 de milioane consultaţii
In R.P. Romină, întreaga asistentă
medicală se acordă in mod gratuit,
iar pentru îngrijirea sănătăţii in spi­
tale marea majoritate a populaţiei
este scutită de plată. O statistică pri­
vind procedurile medicale efectuate
în rîndul populaţiei, în cursul anului
1962, pune în evidentă cîteva cifre
elocvente : 165 de milioane de con­
sultaţii, tratamente, vaccinări, vizite
la domiciliu, 430.000 de intervenţii
chirurgicale efectuate în secţiile de
specialitate şi aproape 30 de milioane
analize de laborator, radioscopii şi
radiografii.
Desfăşurarea unui vast şi complex
program de măsuri snnilare-antiepi-
demice a făcut să sc obţină succese
importante în scăderea morbidităţii
şi mortalităţii prin boli transmisibile.
Unele boli au fost eradicate, sau sc
află în curs de eradicare. Experien­
ţa sanitară a Romîniei în eradicarea
malariei a obţinut înalta apreciere
a forurilor mondiale de specialitate,
fiind cercetată cu interes în acţiu­
nea ce se întreprinde în diferite ţări
împotriva acestui flagel. Dacă înainte
de război, în Romînia, malaria făcea
adevărate ravagii (300.000 de cazuri
în 1938), în anul 1962 nu s-a mai în­
registrat nici măcar un singur caz
de îmbolnăvire prin infecţie natu­
rală.
A fost intensificată acţiunea de
imunizare aclivă a populaţiei. De
unde în 1958 morbiditatea prin dif-
terie era de 5,6 la suta de mii, în
1962 ea a fost redusă la 0,9 la şuta
de mii, iar la poliomielită, morbidi­
tatea care înregistrase 9,4 la suta
de mii în 1958", a scăzut anul trecut
la 0,5 la suta de mii.
‘¦G 3
talice, lumina puternică a arcuri­
lor vollaice, pocnetul aparatelor de
sudat, freamătul muncii de aici au
intimidat-o. Poale tocmai fiindcă
clipa primei întîlniri cu locul de
muncă, cu viitorii colegi a fost mai
puternică şi a slînjenit-o oarecum,
l-a determinat pe maistrul Carol
Biro s-o privească cu neîncredere.
Prima impresie...
Anii s-au scurs pe nesimţite şi
adolescenta de altădată s-a matu­
rizat, a devenit o muncitoare des­
toinică, iubită de colegii ei. In
acest timp. maistrul a îndrumat-o
zi de zi şi Sofica Umerel deve­
nea lot mai pricepută. De la su­
durile simple a trecut la altele tot
mai grele, la diferite utilaje minie­
re, stilpi de susţinere, jgheaburi.
...După ani de zile de convie­
ţuire pe aceeaşi stradă, cetăţenii au
cunoscut-o tot mai mult pe Sofica
Umerel Au auzit multe lucruri
bune despre ca. A fost aleasă d e­
putată. Şi încrederea care i-au
acordat-o cetăţenii n-a fost dez­
minţită. Strada Pîrîul lovanilor din
Petroşani a devenit tot mai fru­
moasă. Mobilizînd toţi cetăţenii,
deputata Sofica Umerel a reuşit
ca prin muncă patriotică să cureţe
rigolele şanţurilor, să spoiască po­
mii şi faţadele — intr-un cuvînt
să înfrumuseţeze strada. După-
amiaza, în multe din orele ei li­
bere, poate fi înlîlnită adesea la
sfatul popular unde face parte din-
tr-o comisie de împăciuire.
Aşa-şi petrece timpul liber de­
putata Sofica Umerel. Se împarte
între munca din producţie şi acti­
vitatea obştească. Pretutindeni lu­
crează eu însufleţire, cu pasiune.
A. OARGA
şi familiilor lor plăcute clipe de
destindere. Printre excursionişti
s-au numărat muncitorii Matei
Varga, Nicolaie Stoica, maiştrii
Gheorghe Cazan, loan Boriţă, in­
ginerii Emil Tegenu, Viorel Ciun­
tii şi alţii.
M. SIMIONESCU
corespondent
Principalii indici ai ocrotirii să­
nătăţii oglindesc nemijlocil realiză­
rile obţinute prin înfăptuirea unei
politici sanitare ce are ca prinoiplu
de bază profilaxia. Mortalitatea ge­
nerală, care decenii întregi se men­
ţinea la ridicatul nivel de 20 la mie,
a scăzut la 8,7 la mie, în 1961, fiind
actualmente şl mai scăzută. Mortali­
tatea infantilă — unul din cele mal
elocvente criterii de apreciere a stării
de sănătate a populaţiei — a scăzut
în ultimii ani la o treime faţă de ni­
velul anului 1938, cînd marcase 17,9
. la sută. Drept urmare, durata medie
a vieţii a crescut de la 42 la 66 de
ani, siluind şi din acest punat de ve­
dere Romînia printre ţările înaintate.
Realizările remarcabile înfăptuite
pe tărîmul prevenirii şi combaterii
bolilor transmisibile permit ca efor­
turile să fie îndreptate în prezent
către alte sectoare ale profilaxiei.
Este vorba, în primul rînd, despre
combaterea bolilor cronice degene­
rative şi mai ales, combaterea lor pe
baza studiului medico-social al unor
importante problen^e medicale şi igie­
n ic e : efectele nutriţiei, influenta efor­
tului fizic şi intelectual asupra or­
ganismului, probleme de igienă min­
tală, igiena maternităţii şi a copilă­
riei etc. O luptă susţinută se desfă­
şoară astăzi în Romînia pe terenul
combaterii bolii canceroase,
-k
...Două enciclopedii — separate una
de alta printr-o distantă de timp re­
lativ scurtă — consemnează atît de
diferit unul din cei mai reprezen­
tativi indici ai nivelului de trai. Nu
încape îndoială că viitorul în dome­
niul ocrotirii sănătăţii în R.P. Ro-
mînă, avînd asigurată o bază mate­
rială din ce în ce mai puternică in
dezvoltarea continuu ascendentă a
economiei nntonale, va ridica, pe o
treaptă şi mai înaltă lupta nobilă
pentru apărarea vieţii omului.
S. MAXIMILIAN
redactor Agerpres